COAFAJUL

INDIRECT
 DEFINIŢIE
- menţinerea intenţionată a dentinei afectată chiar lângă
pulpă sub o medicaţie de hidroxid de Ca se numeşte
coafaj indirect

Este un act terapeutic prin care se asigură:

- prevenirea deschiderii camerei pulpare
- dezinfectarea plăgii dentinare
- obliterarea tubulilor dentinari
- stimularea mecanismelor de neodentinogeneză
 Este o procedură ce se desfăşoară în 2 sau mai multe
şedinţe.
 Metoda păstrează o parte din dentina afectată în zona
unde pulpa este cea mai apropiată de carie
- o sigilează
- după remineralizarea ei leziunea este din nou abordată,
curăţată şi tratată ca o carie profundă
Tehnica şi materialul trebuie alese în raport cu situaţia
clinică :
 Dacă se reuşeşte îndepărtarea dentinei infiltrate fără
deschiderea camerei pulpare , materialul de elecţie va
fi eugenatul de Zn de consistenţă tare
- se lasă 3 luni
- este bactericid pt. S.mutans,
- bun izolator termic şi chimic
- stimulator al neodentinogenezei
● Când există mici zone de dentină infiltrată în dreptul
coarnelor pulpare, iar prin îndepărtarea ei riscăm să
deschidem accidental camera pulpară
 se pot păstra aceste zone ce trebuie sterilizate , pulpa să
aibă capacitatea funcţională de a le remineraliza şi a forma
dentină de reacţie (terţiară)
Se pot aplica paste cu antibiotice simple sau în asociere cu
corticosteroizi - se lasă 48 h sub eugenat de Zn
 Sterilizarea dentinei ramolite restante se poate face
prin utilizarea ozonului (insuflaţie cu O3)
- se real. înainte de aplicarea pastei de coafaj indirect
- metodă eficientă şi total lipsită de toxicitate
TEHNICA DE LUCRU
-manopera se efectuează în câmp operator izolat de
mediul bucal
- se îndepărtează conţinutul procesului carios
- se începe cu dentina de pe pereţii laterali şi de sub cuspizi
- de pe peretele pulpar se îndepărtează numai dentina
înmuiată
- spălături cu soluţii antiseptice uşoare
- apă distilată
- ser fiziologic
- se apreciază starea dentinei de pe peretele pulpar
şi raportul cu camera pulpară
- se aplică pasta de coafaj indirect (hidroxid de calciu)
- se sigilează cu o obturaţie provizorie , eugenat de Zn
pentru o perioadă de până la 3 luni
În şedinţa următoare
- dintele se izolează şi dezobturează
- se examinează aspectul şi starea dentinei restante
- se apreciază vitalitatea pulpei
- se verifică Rx remineralizarea dentinei şi formarea
dentinei de reacţie în camera pulpară
CAZ CLINIC
- Molar permanent cu o leziune carioasă ocluzală şi o
uşoară modificare de culoare
- Rx iniţială prezintă o leziune carioasă profundă
- structurile periapicale sunt normale
- Îndepărtarea dentinei cariate înmuiate cu
excavatorul
- Examinarea peretelui pulpar al cavităţii
- Aplicarea pastei de hidroxid de calciu direct peste
dentina afectată
- Restaurare temporară cu ciment glassionomer
modificat cu răşini
- Rx la 60 de zile
- nu sunt semne de radiotransparenţă apicală sau
resorbţie dentinară
- Îndepărtarea obturaţiei provizorii
- Aspectul peretelui pulpar după 60 de zile
- Se aplică o bază de glassionomer modificat cu răşini
peste hidroxidul de calciu
- Restaurare definitivă cu material compozit
- Rx efectuată la 4 ani de la coafaj
- pulpă vitală
 Dacă se constată reîntărirea dentinei şi formarea
dentinei de reacţie în camera pulpară se trece la :
- prepararea cavităţii
- tratamentul adecvat al dentinei expuse
- restaurarea definitivă a pierderii de substanţă
dentară

 Dacă nu se constată remineralizarea dentinei se

repetă manopera de coafaj indirect
COAFAJUL
DIRECT
 DEFINIŢIE
- Este o metodă biologică ce urmăreşte menţinerea
în totalitate a vitalităţii pulpei dentare descoperite şi
a funcţiilor sale prin acoperirea ei cu o substanţă
izolantă, neiritantă, cu acţiune antiinflamatorie,
antiseptică şi neodentinogenetică, cu scopul de a
forma în timp punţi de dentină care să închidă
orificiul
 INDICAŢII
● deschiderea mecanică accidentală a camerei pulpare
► puternic caracter iatrogenic
- trat. chirurgical al leziunilor carioase
- prep. substructurii dentare în vederea aplicării
aparatelor gnato-protetice
- în timpul preparării puţurilor dentinare pentru pivoţii
dentinari
- traumatisme :
- directe pe dinţi
- indirecte pe mandibulă
● deschidere pulpară cariogenă
- în care dentina infectată este în contact cu
pulpa
 CAUZE
● favorizante
 volumul mare al camerei pulpare
- la dinţi permanenţi tineri
- dinţi temporari
 abraziune patologică
 eroziuni cervicale
 topografia procesului carios
► mai frecvent în cursul tratamentului cariilor
aproximale şi de suprafaţă radiculară
 volumul mic al unor dinţi
- incisiv central inferior
- incisiv lateral superior
- unii premolari
● determinante
 carii acute cu evoluţie rapidă
 factori iatrogeni
- manevre intempestive în timpul efectuării
examenului proc.carios (utilizare sonde rigide)
- în timpul trat.chirurgical al cariei prin metode
◊ mecanice
- util.freze sferice de dimensiune
neadecvată proc.carios
- viteze mari şi presiune
◊manuale
- instr.Black acţionat cu presiune mare
neasigurarea vizibilităţii optime în câmpul operator,
în toate etapele de preparare a cavităţii
 prepararea cavităţilor şi a substructurii dentare sub
anestezie
 SEMNE CLINICE
● subiective
- durere vie şi persistentă când nu se lucrează sub
anestezie
● obiective
- orificiul de deschidere este vizibil pe peretele pulpar
în dreptul coarnelor pulpare
- hemoragia
► când se lucrează sub anestezie şi vasoconstrictor
deschiderea poate să nu fie observată
- nu există durere şi hemoragie
 DIAGNOSTICUL POZITIV
Se pune pe baza următoarelor semne
 existenţa unei carii profunde
 apariţia durerii şi hemoragiei pe peretele
pulpar
 existenţa orificiului de comunicare cu camera
pulpară
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
● hiperestezia şi hipersensibilitatea dentinară
- lipseşte orificiul de comunicare cu camera pulpară şi
hemoragia
● hiperemia pulpară şi pulpita seroasă parţială

-lipseşte orificiul de comunicare cu camera

pulpară şi hemoragia
- durerea îmbracă anumite caractere
 PROGNOSTIC
● favorabil

- are ca rezultat închiderea comunicării prin dentină

de reacţie şi păstrarea vitalităţii pulpei

● nefavorabil

- se produce inflamaţia şi mortificarea pulpei

CONDIŢII NECESARE PENTRU SUCCESUL
COAFAJULUI DIRECT
 deschiderea camerei pulpare să fie de dată recentă
 pulpa să nu fie infectată sau traumatizată
 pacientul să fie tânăr şi să nu prezinte afecţiuni
generale grave
 deschiderea camerei pulpare să nu fie pe o
suprafaţă prea întinsă → ø orificiului să nu
depăşească 1 mm
 să putem face o hemostază eficientă
 deschiderea s-a făcut într-un câmp operator
necontaminat şi uscat
 TEHNICA DE LUCRU
 controlul vitalităţii pulpare – teste de vitalitate
- acuze pacient
 radiografia preoperatorie
 izolarea şi antiseptizarea câmpului operator
Dacă există o carie
 îndepărtarea cu prudenţă a dentinei infectate din
jurul cariei şi de pe pereţi
- se evită pătrunderea fragmentelor dentinare
în camera pulpară
 hemostaza prin tamponare cu bulete de vată
sterile îmbibate cu - apă oxigenată
- hidroxid de Ca şi ser fiziologic
Dacă este o fractură
- spălarea plăgii dentinare şi pulpare cu ser fiziologic
- se usucă cu bulete de vată sterile şi jet de aer cald fără
presiune
- se aplică pasta de coafaj pe bază de Ca(OH)2
- în aceeaşi şedinţă se face restaurarea cu obturaţie de
bază şi definitivă coronară
- control postoperator la 3, 6, 9 luni
- se efectuează -teste de vitalitate
- Rx – existenţa punţilor de dentină
- închiderea orificiului
Hidroxid de calciu
În caz de insucces clinic:

- pulpotomie vitală

- pulpectomie urmată de tratament

endodontic adecvat
- spalarea cavitatii;
- prelucrarea suprafetei de deschidere cu sist. Laser
- aplicarea lainer-ului MTA
Refacerea coronara;
modelarea obturatie;
Rx control;
Rx la 4 luni.