Coordonator:
Conf. Univ. dr. Mihaela VOINEA
Candidat:
Prof.înv. primar Bianca BODOR
” Să nu-i educăm pe copiii
noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi
lumea lor. Atunci să-i învăţăm
să se adapteze.”
Maria Montessori în
Descoperirea copilului
Se impune modificare rolului de simplu
receptor, insistându-se asupra trecerii de la stocarea
informaţiei la prelucrarea logică, astfel încât aceasta să-
şi găsească aplicabilitatea.
Stimularea şi satisfacerea trebuinţei de
cunoaştere a elevului conduce către dezvoltarea
potențialului creator, amplificarea fexibilităţii,
fluidităţii, originalităţii plastice şi verbale.
În plan teoretic se vorbește din ce în ce mai mult
despre importanța dezvoltări creativității la vârste cât
mai mici, însă practic lucrurile se miscă destul de
anevoios în acest sens.
Primul capitol pune accentul pe definirea conceptului de
creativitate, pe factorii care contribuie la dezvoltarea creativităţii, dar şi
pe câteva aspecte legate de educarea creativităţii în ciclul primar, iar cel
de-al doilea capitol prezintă informații referitoare la dezvoltarea fizică,
psihică și socio-emoțională a școlarului mic.
optimizarea
Etapa experimentării procesului
instructiv-educativ
Evaluare
Etapa finală Concluzii
Grup de Grup
control Școala Gim. Nr. 14
experimental
Cls. P.C.
Nr. Clasa Nr. fete Nr. băieți Nr. elevi
crt.
1 Pregătitoare B 18 15 33
2 Pregătitoare C 13 16 29
TOTAL 31 31 62
Tabel numărul elevilor din cele două eșantioane
60
50
40
Nr. Băieți
30
Nr. Fete
20 Total elevi
10
0
Pregătitoare B Pregătitoare C Nr. total elevi
-stimularea potențialului creativ prin identificarea
unor strategii eficiente;
-surprinderea influenței climatului psiho-social
favorabil manifestării inițiativei, prin valorificarea
adecvată a interacțiunilor dintre subiecți în
activitatea de învățare;
-influențarea creșterii performanței școlare prin
implicarea elevilor în procesul de automotivare și
autoafirmare a propriei personalități, prin
participarea activă și creativă la propria formare;
-evidențierea rolului valorificării și stimulării
potențialului creativ în cultivarea unui stil de
gândire divergent.
* Dacă metodele utilizate în cadrul activităților
cu elevii din învățământul primar sunt
preponderent activ- participative, se va stimula
dezvoltarea capacităților creative.
* Dacă se pune accentul pe abordarea unei
conlucrări fructuoase elev-învățător, se va
obține o participare activă, conștientă și
creativă din partea elevilor.
* Dacă se utilizează în mod frecvent metode
bazate pe colaborare, se stimulează
curiozitatea, dorința de a învăța și inițiativa de
acțiune, creându-se astfel condiții pentru
dezvoltarea creativității.
Studiul materialelor bibliografice;
Observația- atât în cadrul lecțiilor cât și în cadrul activităților
extrașcolare;
Convorbirea;
Brainstorming-ul ;
Testul;
Experimentul pedagogic;
Cercetarea produselor activității.
25 18
16
20 14
12
8 ani
15 6 ani 10 6 ani
5 ani 8 5 ani
10 6
4
5 2
0
0 Vârsta elevilor
Vârsta elevilor
Figura 1. a. Tabel vârsta elevilor - Grupul experimental Figura 2.a. Tabel vârsta elevilor – Grupul de control
140
120
100
80
60
Compararea factorilor
40 creativității rezultați în urma
20 testării
0
Originalitate Abstractizare semantică
Fluiditate Elaborare Rezistența la închiderea prematură
Factorii creativității Test/Retest
Grupa experimentală
Test
Retest
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Originalitate Abstractizare
Fluiditate Elaborare Rezistența la închidere
Factorii favorizanții formării unui comportament creativ au fost :
- baza materială și mediul ambiant;
- relația învățător- elev, bazată pe colaborare și cooperare;
- consonanța afectivă între învățător și elev- empatie, tact, devotament;
- încurajarea comportamentului activ-participativ, interogativ;
- adecvarea metodelor și procedeelor la nivelul dezvoltării individuale, în
conformitate cu scopurile și obiectivele propuse;
- cunoașterea elevilor, conducând astfel la evitarea subaprecieriilor sau a
supraaprecierilor.
Recomandări:
Aerisirea programelor școlare pentru a se pune accentul mai mult pe formativ,
creativ și nu pe informație.
Pentru evitarea unui efect negativ, cadrele didactice care hotărăsc să pună accentul
pe dezvoltarea creativității ar trebui să se informeze foarte temeinic în prealabil.
În alegerea tehnicilor, strategiilor și metodelor de dezvoltare a creativității un rol
extrem de important îl constituie raportarea acestora strict la situația concretă a
clasei.
Eliminarea stereotipurilor și a ideilor preconcepute.