MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA ”BABEȘ-BOLYAI” DIN CLUJ – NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE A
ABILITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE PRIN COOPERARE
LA CICLUL PRIMAR
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
Lect. univ. dr. BACIU Ciprian
CANDIDAT,
DRĂGAN T. (Szabo) Simina
Liceul Teoretic „Ana Ipătescu”, Gherla, Cluj

Cluj-Napoca
2022
Cuprins:

Introducere

Capitolul I. Elemente specifice ale dezvoltării şcolarului mic

Capitolul II. Învăţarea prin cooperare - prezentare generală

Capitolul III. Caracteristici definitorii ale învăţării prin cooperare

Capitolul IV. Grupurile de învăţare prin cooperare

Capitolul V. Metodele activ-participative ca modalităţi de

dezvoltare a abilităților de învățare prin cooperare la ciclul
primar
Concluzii
 Introducere

Necesitatea promovării învăţării prin cooperare reiese din

multitudinea de cercetări efectuate, care arată că, prin realizarea unor
sarcinii de învăţare prin cooperare, elevii sunt mult mai implicaţi,
alocă un timp mai mare învăţării, iar rezultatele obţinute sunt
superioare.

Cooperând elevii generează mai multe idei şi soluţii decât ar face-o

lucrând independent, de asemenea s-a observat dezvoltarea gândirii
critice constructive, o sănătate psihologică sporită, relaţii mai
tolerante cu colegii indiferent de etnie, sex, clasă socială sau
handicapuri fizice şi o motivaţie intrinsecă pentru o învăţare eficientă.

Capacitatea de a lucra în echipă, diverse deprinderi sociale şi

înţelegerea mai bună a conţinuturilor, toate acestea pot fi considerate
atât obiective ale învăţării prin cooperare, cât şi rezultate ale acesteia.
 Capitolul I. Elemente specifice ale dezvoltării şcolarului mic

Vârsta şcolară se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior, bazat

pe achiziţiile anterioare, pe experienţa cognitivă a copilului pe care o
valorifică şi restructurează, în funcţie de noile dominante psihofizice şi
noile solicitări ale mediului.

Desprinzând aspectele esenţiale ale acestui stadiu, identificăm

urmatoarea caracterizare:
6 ani - vârsta extremismului, a tensiunii, şi agitaţiei;
7 ani - vârsta calmului, a preocupărilor interioare, a meditaţiei, în care
apare pentru prima data „interioritatea” una din trăsăturile dominante ale
stadiului următor;
8 ani - „vârsta cosmopolită”, a expansiunii, a extravaganţei, a interesului
univer­sal;
9 ani - vârsta autocriticii, a autodeterminarii;
10 ani - vârsta cu echilibrul şi buna sa adaptare constituie pe drept
cuvânt apogeul copilărie.
 Capitolul II. Învăţarea prin cooperare - prezentare generală

Strategia didactica a învăţării prin cooperare este o modalitate de

organizare a activităţii prin care se realizează schimburile
interrelaţionale între participanţii la activitate, prin procese interumane
de cooperare şi competiție constructivă( elev/elevi-elev/elevi,
elev/elevi-profesor; elev/elevi-grup), stimulând activismul elevului în
interacţiunea sa cu materialul de studiu, cu ceilalţi, prin procese de
acţiune şi transformare a informaţiei.

Învăţarea prin cooperare (cooperative learning) reprezintă utilizarea,

ca metodă instrucţională, a grupurilor mici de elevi, astfel încât
aceştia să poată lucra împreună, urmând ca fiecare membru al
grupului să-şi îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la
creşterea performanţelor celorlalţi membri ai grupului
 Capitolul III. Caracteristici definitorii ale învăţării prin cooperare

Învăţarea prin cooperare induce în rândul eleviilor percepţia clară a

interdependenţei pozitive, asumarea răspunderii individuale pentru
munca depusă, promovarea învăţării şi a succesului prin interacţiuni
susţinute, folosirea deprinderilor interpersonale şi de grup necesare
muncii în echipă, şi evaluarea activităţii grupului. Aceste elemente de
bază trebuie să fie prezente pentru ca învăţarea în grupuri mici să fie
cu adevărat cooperativă.

În învăţarea prin cooperare se respectă principiile: egalitarist,

antiierarhic şi antiautoritar, precum şi cel al toleranţei faţă de opiniile
celorlalţi şi al evitării etichetării.
 Capitolul IV. Grupurile de învăţare prin cooperare

Învăţarea prin cooperare nu se realizează la fel în toate situaţiile de

învătare sau în orice tip de grup:
Grupurile formale de învăţare prin cooperare sunt grupuri constituite
în care elevii lucrează împreună, asigurându-se ca toţi membrii
grupului au rezolvat sarcinile primite.
Grupurile spontane (informale) de învăţare prin cooperare sunt
grupuri folosite în activităţile cu un conţinut informaţional ridicat şi au
ca scop concentrarea atenţiei elevului asupra materialului vizat,
stabilirea unei atmosfere productive pentru învăţare, clarificarea
obiectivelor lecţiei, asigurarea faptului că elevii vor parcurge atent
conţinutul.
Grupurile de bază de învăţare prin cooperare sunt grupuri
eterogene, constituite pe termen lung, cu scopul ca membrii lor să îşi
acorde unul altuia suportul, încurajarea şi asistenţa de care au
nevoie pentru realizarea învăţării.
Capitolul V. Metodele activ-participative ca modalităţi de dezvoltare
a abilităților de învățare prin cooperare la ciclul primar

Argument
Copiii de toate vârstele îndrăgesc foarte mult metodele activ-
participative, de aceea, am considerat că, prin acestea se dezvoltă o
mai bună comunicare, o mai bună cooperare.

Scopul
Această cercetare a fost realizată cu scopul de a explora rolul
metodelor activ-participative în dezvoltarea abilităţilor de cooperare a
şcolarilor, în cadrul lecţilor desfășurate la grupă de către cadrele
didactice din învățământul primar, exemplificând și motivând diferite
aspecte din experiența profesională.

Ipoteza
Explorarea perspectivelor cadrelor didactice asupra utilizării
metodelor activ-participative în cadrul lecţilor ca modalităţi de
dezvoltare a abilităților de învățare prin cooperare la ciclul primar.
Obiective
Evidențierea avantajelor utilizării metodelor activ-participative în
lecţile desfăşurate la clasă;
Stadiul de implicare al eleviilor în activităţile care presupun
utilizarea metodelor activ-participative;
Precizarea celor mai eficiente metode activ-participative pentru
dezvoltarea abilităţilor de cooperare a şcolarilor.

Metoda de cercetare:
Am ales ca pentru colectarea informațiilor să folosesc metoda
anchetei, cu instrumentul de investigare, chestionarul.

Eşantionul de participanţi:
Eșantionul cercetării a fost alcătuit din 60 de cadre didactice care
predau în învățământul primar.
 Vârsta
9

5
4

20 - 30 ani 31 - 40 ani 41 - 50 ani peste 51 ani

10
Vechimea în învățământ
10
9
8
7
6 5
5
4 3
3 2
2
1
0
1 - 10 ani 11 - 20 ani 21 - 30 ani peste 31 ani
 Analiza și interpretarea rezultatelor chestionarului

Care este frecvenţa cu care folosiți metode activ-participative în

activitățile desfăşurate cu şcolarii?
 Specificaţi câteva valori formative ale metodelor activ-
participative:
 Care considerați că ar fi dezavantajele utilizării metodelor activ-
participative?

 pregătirea materialelor necesită mult timp;

 generarea de conflicte între copii;
 lipsa evaluării progresului individual;
 dezordine în sala de grupă;
 se creează zgomote;
 insuficienta stăpânire a metodelor de către cadru didactic;
 resurse limitate ale cadrului didactic;
 apariţia dependenţei de grup în soluţionarea problemelor.
 Oferiţi exemple de metode care consideraţi că ajută la învăţarea
prin cooperare:

 Mozaicul;
 Masa rotundă;
 Interviul în trei trepte;
 Echipe-jocuri-turnire;
 Gândeşte-perechi-prezintă;
 Turul Galeriei;
 Explozia stelară;
 Predarea reciprocă;
 Brainstorming;
 Cubul;
 Storyboarding;
 Pătratele divizate;
 Descrieţi o metodă activ-participativă pe care o folosiţi cel mai
des în cadrul lecţiei de limba română:

 Pălăriile gânditoare;
 Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat;
 Cubul;
 Explozia stelară;
 RAI;

 Daţi exemplu de o metodă activ-participativă utilizată în

activitatea de lectură:
 Şcolarii sunt implicați mai mult în învăţare prin aplicarea
metodelor activ-participative în lecţie?

 În ce tip de lecţie utilizaţi cel mai des metodele activ-

participative?
 Consideraţi că metodele au rol în dezvoltarea socială a
copiilor?

 Utilizând metode activ-participative în activitățile de

dezvoltare a limbajului ați observat îmbunătățiri în vorbirea
acestora? Care sunt acestea?
 pronunțare corectă a sunetelor;
 îmbogățirea vocabularului cu cuvinte și expresii noi;
 exprimare corectă;
 exprimare în propoziții;
 dezvoltarea imaginației, a creativității;
 însușirea noțiunilor lexical.
 Concluzii

Am constatat că utilizarea metodelor activ-participative în cadrul

lecţilor desfăşurate cu şcolarii au o serie de beneficii, au rolul de a
crește randamentul școlar al elevilor, de a îmbunătăți relațiile
sociale, de a crește încrederea în sine, dorința de implicare și de
afirmare.

Lucrând în grup, elevii ajung să reflecteze asupra colaborării lor şi

decid asupra modului de îmbunătăţire a eficienţei acestui tip de
activitate, dezvoltă deprinderi interpersonale în cadrul grupului şi al
clasei.

Tot prin intermediul metodelor activ-participative, școlarii

înregistrează în mod sigur progrese şi nu doar pe plan cognitiv,
ci şi în plan afectiv şi socio-emoţional. Noţiunile sunt predate
într-o ambianţă plăcută, relaxantă, iar în echipă este stimulată
competiţia, colegialitatea, spiritul de echipă, elemente regăsite în
comportamentul preşcolarilor.
 Concluzii

Elementele care care conduc la desfăşurarea foarte bună a

metodelor activ-participative sunt diverse. Ele presupun
utilizarea unor materiale didactice atractive, a recompenselor,
precum şi o pregătire temeinică a învăţătoarelor în desfăşurarea
lor.

Învăţătoarele au o deschidere mare către utilizarea acestor tip

de metode, ceea ce ne face să ne îndreptăm cu paşi repezi către
o educaţie bazată pe mijloace didactice inovative.

Învăţarea prin cooperare pe lângă cunoştinţele pur academice

transmise, presupune însuşirea derpinderilor sociale, de
relaţionare interpersonală, necesare pentru luarea deciziilor,
construirea încrederii, comunicare, rezolvarea conflictelor,
conducerea activităţii comune.
VĂ MULŢUMESC!