Testul auditiv-verbal Rey

Proba celor 15 cuvinte Rey

Curs 4
 Proba Rey
• În anul 1964 Andre Rey elaborează o metodă
de cercetare, numită Proba Rey
• Testul este destinat măsurării particularităţilor
memoriei verbale imediate şi permite o
analiză a procesului în desfăşurarea sa.
• Rezultatele obţinute cu proba elaborată de Rey nu se reduc la
constatarea reuşitei imediate, ci sugerează şi determinantele
psihice care intervin în nereuşită.
• A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecţii normali de diferite
vârste şi nivele culturale.
• În acelaşi timp, Rey evidenţiază o serie de manifestări
simptomatice, privind volumul şi fidelitatea reproducerilor, cât
şi a recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal, care
toate în ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu
handicap mental, pentru epileptici, ADHD sau dificultăţi de
invăţare.
 Faza 1

• Instrucţia: Îţi voi citi un număr de cuvinte, pe

care le vei asculta atent şi când voi termina de
citit îmi vei spune, aşa cum îţi vin în minte,
toate cuvintele pe care ţi le aminteşti. Încearcă
să-ţi aminteşti cât mai multe cuvinte.
 Faza 2

• Se citeşte lista de cuvinte, seria A:

• I se cere să reproducă lista în timp de 1 min şi
30 sec.
• Dacă subiectul se opreşte înaintea scurgerii
timpului acordat este întrebat: Îţi mai
aminteşti şi altele?
 Faza 3
• Se anunţă o nouă citire a listei şi se repretă
instrucţia dată la faza 2. Subiectului i se
comunică numărul de cuvinte reproduse
corect din prima fază.
• Ex: Ai reprodus 8 cuvinte. Îţi mai citesc încă o
dată lista.
 Fazele 4-5

• Se repetă faza 2
 Faza 6
• Instrucţia: Acum am să-ţi citesc o poveste. Ea
conţine toate cuvintele învăţate, dar şi alte
cuvinte. De fiecare dată când recunoşti un
cuvânt să spui “da”. Fii atent să nu greşeşti.
Proba de reproducere I
 Proba de recunoastere
Povestea 1
• Câinele muzicianului orb care cânta la vioară stând
pe o pernă veche lângă scara podului păzea
mâncarea stăpânului său alcătuită din pâine şi
şuncă. Merindele erau închise într-o valiză aşezată în
spatele zidului printre bolovani, unelte vechi, coji de
banane şi găleţi ruginite. El îşi ciuli urechile şi-şi arătă
dinţii căci văzuse departe pe câmpie, lângă un copac
pe cei doi prepelicari ai vânătorului care, cu puşca pe
umăr şi cuţitul în mână dar fără pălărie şi cravată se
apropia fluierând un cântec.
 Povestea 2
• Întors din război, soldatul îşi căuta prietenii la barul unui hotel
unde se adunau de obicei ca să ciocnească o oală cu vin. El luă
o trăsură cu un cal dar observă curând că vehiculul era plin cu
insecte aşa că se duse mai întâi la lac şi se spală pe tot corpul
cu săpun. Apoi îşi scutură hainele dar observă că totuşi
trebuie să le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap şi
se întoarse acasă. Aici îşi puse costumul nou şi porni vesel
spre locul unde socotea că se va distra de minune. Ajuns acolo
se aşeză într-un fotoliu, comandă o bere, o porţie de crap şi
pâine. El scoase dopul sticlei, bău, mâncă totul cu poftă, se
şterse pe bărbie şi mai ceru o pară. Deodată, o broască venită
de nu ştiu unde începu să sară pe podea şi omul nostru
amuzat nu-şi putu stăpâni un hohot de rîs.
Proba de reproducere II
 Povestea 1
• Prietenii şedeau pe o bancă în grădina publică schimbând
păreri despre teatrul care vizitase de curând orăşelul lor de
munte. Marele actor jucase rolul unui cioban care cutreiera
ţara cu oile şi puşca lui. Iarna şi-o petrecea pe cuptor
aşteptând vremea zilelor calde. Unul din cei doi spuse că
acţiunea piesei este lipsită de interes mai ales că în ultimul
tablou apărea pe scenă un vapor pus acolo fără nici un rost.
Autorul nu merită să ţină un creion în mână, opera lui merită
să fie ştearsă cu buretele. Celălalt amic povesti că nu
aşteptase sfârşitul spectacolului deoarece îşi uitase acasă
ochelarii, îl strângea un pantof, iar pe masă îl aştepta o
straşnică mâncare de peşte. Or, ar fi fost o greşeală să dea
vrabia din mână pe cioara de pe gard.
 Povestea 2
• Un bătrân ţăran cu mustăţi lungi şedea pe o bancă la
soare, în grădina sa, aproape de râul ce curgea
printre copaci şi supraveghea gâscanul şi găinile. El
privea un copil care trece pe şosea prin faţa cafenelei
de lângă gară îndreptându-se spre şcoală. Elevul îşi
uitase mănuşile, şapca, mantaua şi ghiozdanul dar
sufla fără grijă într-o trompetă şi fâlfâia un steag. El
purta, legată cu o curea de gât o mic tobă vopsită în
culori vii dar nu o putea folosi. din casă de după
perdea rudele şi îndeosebi fratele mai mic îl
urmăreau cu atenţie pe micul toboşar.
 ANALIZA CALITATIVĂ A REZULTATELOR

Volumul reproducerilor.
• Se consideră normală orice curbă situată în jurul
curbei medii.
• De asemenea, vom putea observa faptul că, în
general, toate curbele individuale de memorare
debutează printr-o pantă ascendentă care apoi poate
să îmbrace diferite forme în funcţie de modul cum se
desfăşoară acest proces de memorare.
 Tipuri de ritmuri de achiziţie:
a) Randamentul anormal de scazut la reproducerea initiala;
b) Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, care
apoi creste;
c) Randament scazut atat la reproducerea initiala, cat si la
celelalte;
d) Aparitia “platoului” final;
e) Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un punct
culminant;
f) Fluctuatii anormale in volumul reproducerilor;
g) Reproducere initiala buna, urmata de o slaba achizitie;
Volumul reproducerilor poate fi influentat si de o serie de factori ce rezulta
din analiza pozitiei in serie si a naturii cuvintelor fixate, dupa cum
urmeaza ( dupa Drutu, 1975):
a) Fixarea aproape exclusiva in cadrul fiecarei prezentari a inceputului si
sfarsitului seriei. Acesta este un fenomen natural, dar cand devine
exagerat indica lipsa unei strategii de memorare (asa-numita “memorare
mecanica”);
b) Tendinta de a reproduce cuvintele in ordinea prezentarii lor. Dovedeste o
slaba capacitate de organizare a informatiei;
c) Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in fazele
anterioare. Subiectul are o strategie de a fixa rapid cuvintele noi pentru a
nu le uita. Poate insemna o neincredere in capacitatea proprie de
memorare;
d) Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai
reproduce altele. Rey considera ca este un semn al handicapului mental.
Lipsa de fidelitate a reproducerilor se manifesta prin prezenta in reproduceri a
cuvintelor false si a cuvintelor repetate (dubluri). Din analiza cuvintelor
false se pot desprinde urmatoarele fenomene:
a) Cuvinte false rezultate dintr-o “iradiere asociativa”;
b) Cuvinte care desemneaza obiectele din ambianta subiectului;
c) Cuvinte false aparute prin asemanare sonora;
d) Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate;
e) Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu stimulii;
f) Cuvinte false ce apar la una dintre reproduceri dar nu mai apar la
celelalte;
g) Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri;
h) Cuvinte false ce apar la ultimele faze;
i) Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar mare de cuvinte
reproduse;
 Din analiza “dublurilor” se pot desprinde
urmatoarele:
a) Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Poate
avea cauza multiple, de la o slaba capacitate de organizare a
materialului si pana la o slaba memorie de lucru;
b) Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse.
Denota nedezvoltarea limbajului intern;
c) Numar mare de dubluri incepand cu a treia faza. Indica
oboseala;
d) Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri.
Subiectul se concentreaza mai greu, dar odata mobilizat
recurge la organizarea materialului;
e) Aparitia dublurilor sub forma interogativa. Subiectul cauta
sprijinul examinatorului;
Analiza amanuntita a modului cum se realizeaza faza de
recunoastere permite de asemenea evidentierea unor
aspecte cum ar fi:
a) Recunoasterea mai scazuta decat volumul reproducerilor.
Fenomenul este efectul unui handicap mental, manifestat
prin incapacitatea de a desprinde cuvintele invatate atunci
cand ele apar in structura mai complexa a unui text.
b) Recunoasterea mai buna decat reproducerea. In acest caz
poate fi vorba de o slaba capacitate de reproducere libera a
cuvintelor datorata unui deficit de memorie de lucru.
c) Recunoasteri false. Subiectul spune “da” la intamplare, ceea
ce sugereaza o insuficienta fixare a cuvintelor in primele 5
faze.
d) Atat recunoasterea cat si reproducerea realizate la un nivel
scazut. Sugereaza o incapacitate de fixare a informatiei
determinata de un posibil handicap mental