Ce sunt nitratii ?

Nitratii sunt substante ionice larg raspandite in mediu o data cu

ingrasamintele, in sistele septice si in apele subterane, putand ajunge cu usurinta
in rezervele de apa destinata consumului (apa de baut, potabila).
Nitratul e compus dintr-un atom de azot (N) si trei atomi de oxigen (O).
Simbolul chimic pentru nitrat e NO3.
Nitratul e incolor si insipid, fapt ce il face foarte greu de detectat fara analizele
corespunzatoare.
MOLECULA DE AZOT
Greutatea cu care azotul este fixat
sta in faptul ca molecula de azot
are o legatura tripla puternica ce
tine legati cei doi atomi.
Aceasta legatura este foarte greu
de desfacut fapt ce face azotul un
NO3 gaz inert. Sunt necesare coliziuni
foarte puternice pentru a rupe
legatura si acestea pot fi obtinute
doar obtinand temperaturi foarte
ridicate sau printr-o cataliza.
DEFINITIE:

NITRATI
CHIMIE – grup chemical – o sare sau un ester al acidului nitric
AGRICULTURA – ingrasamant – un ingrasamant care e compus din nitrat de
sodiu, nitrat de potasiu sau nitrat de amoniu (azotat de amoniu)
In industria chimica : se folosesc nitratii pentru a trata ceva cu nitrat sau acid
nitric; pentru a schimba compozitia organica intr-un nitrat

ACID NITRIC
Lichid coroziv incolor sau galbui care e un puternic agent de oxidare. Este
folosit in fabricarea explozivilor, a ingrasamintelor, sau a combustibililor
pentru rachete. HNO3
Azotat de amoniu
Nitratul de amoniu sau „salpetru de amoniu” este o sare care ia naştere din
amoniac şi acid azotic.
Utilizare
Nitratul de amoniu face parte din îngrăşămintele naturale azotate şi este parte
componentă a unor explosivi ca ANFO (sau ANDEX. care este un amestec de
nitrat de amoniu şi un ulei mineral ca dieselul de exemplu).
Proprietăţi
Nitratul de amoniu întreţine arderea, iar la supraîncălzire poate exploda, din
această cauză este folosit ca îngrăşământ numai sub formă de amestec cu alte
substanţe.

Faza 1 (de inflorire) imagini de aproape

Nitrat de celuloză
Nitratul de celuloză este o substanţă albă fibroasă cu miros şi consistenţă
neplăcută. Numele de nitroceluloză care este încă folosit nu esre corect ci
este un ester cu gruparea RCO-NO2.
Obţinere
Nitratul de celuloză este produs în industria chmică pe scară largă din
celuloză şi un amestec de 1:2 sau 2:1 acid azotic concentrat, acid sulfuric
concentrat şi ulei.
Utilizare
•la producerea de mătase sintetică
•împreună cu camforul serveşte la producerea celuloidului (material
termoplastic) folosind la producerea de filme, materiale fotografice şi mingi
de tenis de masă
•dizolvat în acetonă sau alţi solvenţie este folosit ca liant la lacuri speciale
numite nitrolacuri, lacuri rezistente la solicitări mecanice
•în pirotehnică este folosit la producerea unor efecte la focurile de artificii
•în biologia moleculară, biochimie se produc membrane din nitroceluloză.

Filtru pentru apa din polistiren

si o membrana de nitroceluloza
Nitrat de potasiu
Nitratul de potasiu (Salpetrul de Chile) este o sare a acidului azotic.
Proprietăţi
Nitratul de potasiu se prezintă sub formă cristale incolore, care se dizolvă cu
absorbţie de temeperatură în apă. Prin încălzire la peste 400 °C se
descompune în nitrit de potasiu şi oxigen.
Nitratul de potasiu este mult mai higrscopic ca ceilalţi nitraţi.
Utilizare
Se foloseşte în procesul de saramurare al produselor alimentare
La obţinerea prafului de puşcă sau alt produse pirotehnice
Un amestec compus 24% Bor + 71% KNO3 + 5% (liant) (Metacrilat de
polimetil) este inflamabil la temperaturi joase (−196 °C)
Amestecul de 60% NaNO3+40% KNO3 se topeşte la 222 °C este un bun
transportor de căldură, fiind folosit la celulele solare
Băile de salpetru se folosesc la tratarea termică a aliajelor de aluminiu şi
magneziu
Este folosit la producerea grenadelor fumigene
Utilizat la obţinerea îngrăşămintelor chimice
 Poluarea cu nitrati
 Contaminarea cu nitrati apare acolo unde sunt in cantitati prea mari in sol
decat pot folosi plantele, si cand apa poate circula cu usurinta prin sol si
subtrat. Excesul de nitrati este transportat prin sol in rezervele de apa
subterane de catre apa provenita de la irigatii, apa de ploaie sau topirea
zapezii. Acest lucru se intampla in general in solurile nisipoase, cu pietris
sau subtiri ce acopera substraturile poroase calcaroase. Excesul de nitrati
se poate acumula in sol in mai multe feluri:
• prin aplicarea unui ingrasamant ce contine
nitrati in cantitati pe care plantele cultivate
nu le pot folosi in totalitate
•Dejectiile animale folosite ca ingrasamant
•Apele reziduale ce contin atat amoniac cat si
forme organice de azot
Azotul organic poate fi transformat in amoniac in sol. Acest amoniac impreuna
cu ingrasamantul ce este aplicat, este transformat in nitrat de catre
bacteriile din sol intr-un proces numit nitrificare.Nitrificarea este
importanta deoarece plantele pot folosi azotul doar sub forma de nitrati.
Totusi cand este nitrificat mai mult amoniac de cat pot folosi plantele nitratii
nefolositi se acumuleaza in sol.
 Nitriţii şi nitraţii sunt componenţi naturali ai solului, proveniţi din
mineralizarea substanţei azotate de origine vegetală sau animală datorată
în primul rând microorganismelor existente în sol.
 * parte din ei sunt absorbiţi din rădăcinile plantelor şi servesc la sinteza
proteinelor şi a altor compuşi cu azot, iar altă parte este antrenată de apele
de suprafaţa şi de cele care traversează solul, regăsindu-se în râuri, lacuri
sau în pânza de apă freatică.
 * În mod natural între nitriţii şi nitraţii din sol, apă şi plante se stabileşte un
echilibru care să ducă la utilizarea intensivă, în agricultură, a
îngrăşămintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice. Produşii
lor de degradare îmbogăţesc solul acumulându-se în plantele cultivate,
până la nivele dăunătoare pentru consumatori.
 * Prin intermediul furajelor şi al apei nitriţii şi nitraţii ajung în organismul
animalelor şi de aici în alimentaţia omului.
 * Ambele substanţe mai sunt utilizate ca aditivi alimentari în preparatele de
carne şi unori în laptele destinat producţiei de brânzeturi, pentru
ameliorarea însuşirilor senzoriale şi prelungirea duratei de păstrare. Astfel
se previne alterarea precoce produsă în special de bacteriile coliforme şi
mai ales balonarea târzie a brânzeturilor maturare(tip caşcaval, Olanda,
Tropist) datorată bacteriilor din gama Clostridium.
 PROBLEME DE MEDIU CAUZATE DE NITRATI
Problemele de mediu care implica nitratii sunt doar o parte din setul mare de probleme de
mediu raportate la complexul de procese biogeochimice care sunt cunoscute ca si ciclul
azotului. Atata timp cat atentia aici este indreptata asupra nitratilor ( care reprezinta ionul
nitrat si anumiti compusi organici ai nitratului), problema asociata cu aceste substante poate fi
tratata mai eficient, cand este examinata in contextul ciclului azotului ca intreg. (Examinarea
impactului antropic asupra ciclului azotului este deasupra scopului acestui studiu)

Probleme de mediu legate de nitrati :

•Impactul nitratilor asupra sanatatii umane
•contributii specifice ale nitratilor asupra resurselor de mediu, expunerea oamenilor la
nitrosamina si riscul de cancer
•nitratii in apa si hrana si efectele lor asupra sanatatii, mai ales riscul de methemoglobinemie
•efectele ecologice ale nitratilor
•impactul ingrasamintelor pe baza de azot asupra productivitatii ecosistemelor din
agricultura
•impactul fluxurilor antropogenice de azot asupra productivitatii in sistemele acvatice si
terestre, incluzand rolul azotului in eutrofizarea lacurilor si a apelor de coasta.
•Contributia nitratului (a acidului nitric) la aciditatea precipitatiilor si impactele
consecvente asupra organismelor si ecosistemelor.
•Efectele toxice directe ale nitratilor si a compusilor inruditi asupra plantelor si animalelor
•Potentiala reducere a stratului de ozon stratosferic de catre activitatile umane care fixeaza
azot, si efectele ulterioare a ozonului asupra omului, ecosistemelor si climatului.

Fiecare din problemele de mai sus se preocupa de actualele sau potentialele efecte asupra
omului si mediului. Aceste evaluari, totusi, implica mult mai multe puncte de vedere, incluzand
expunerea mediului, procesele de transport si transformare si tehnicile care cauzeaza sau
previn impacturi adverse.
 NITRATII SI SANATATEA UMANA
Pentru majoritatea oamenilor consumul de cantitati mici de nitrati nu e daunator;
conditiile associate cu nitratii sunt periculoase in special pentru copii cu varsta de 6
luni sau mai mici.
Cantitatea de nitrati din apa de baut este reglata in principal din cauza ca nivelurile
excesive de nitrati pot cauza methemoglobinemie, cunoscuta mai mult ca sindromul
“blue-baby”
 Nitratul e incolor si insipid, fapt ce il face foarte greu detectabil.
 Sangele contine un compus bazat pe fier, numit hemoglobina, care transporta
oxigen. Cand nitritul este present, hemoglobina poate fi transformata intr-un compus
numit methemoglobina, care nu poate transporta oxigen. Copiii nou-nascuti au
niveluri mai scazute ale enzimelor decat adultii, cu un nivel de methemoglobina de
doar 1-2%. Tot ce depaseste acest nivel e considerate methemoglobina.
 La niveluri mai ridicate de methemoglobina, simptomele de cianoza incep sa apara,
albastresc mucoasele si copilul poate sa aiba de asemenea si probleme respiratorii si
digestive. La niveluri de methemoglobina de peste 20-30% capacitatea sangelui de a
transporta oxigen este redusa sever, cauzand conditia numita anoxie. La niveluri de
methemoglobina de 50-70% creierul este afectat si poate surveni moartea.
 Desi nitratul nu e considerat ca daunator pentru copiii mai mari si adulti , unele studii
recente au indicat posibila legatura dintre concentratiile ridicate de nitrati si cancer.
 Contaminarea cu nitrati este de asemenea o problema importanta pentru fermieri de
cand vitele, caii, puii de porc si puii de gaina sunt susceptibili de otravire cu nitrati.
 Fierberea apei contaminate nu nitrati nu o face mai sigura. De fapt, cauzeaza
evaporarea unei parti din apa, fapt ce creste concentratia de nitrati.
 Expunerea omului la nitrati inculde de asemenea inhalarea de nitrati
organici sau anorganici (incluzand acidul azotic). Chiar si intr-o atmosfera
urbana foarte poluata nitratul absorbit pe aceasta cale este putin probabil
a fi o parte importanta din totalul nitratilor inhalati. O parte din compusii
azotici sunt iritanti pentru ochi si pot fi toxici la niveluri ambientale.

Copiii nu sunt singurii expusi riscului, de asemenea posibil ca nitratii in

concentratii mari sa cauzeze cancer la adulti.
Nitratii nu sunt cancerigeni, totusi se recunoaste faptul ca nitratii pot fi
transformati in nitriti in corpul uman, care mai apoi pot intra in reactie cu
aminele tertiare formand nitrozamine care au fost identificate ca potential
cancerigene. Cateva studii epidemologice au indicat corelatii pozitive
semnificative intre expunerea la nitrati si riscul de cancer. De exemplu
nitratii in apa de baut au fost corelati cu riscul de cancer gastric in
Columbia si Anglia si expunerea la fertilizantii ce contin nitrati a fost
corelata cu mortalitatea cauzata de cancerul gastric in Chile.
Trebuie mentionat ca un risc mare de cancer gastric nu este corelat doar cu
prezenta nitratilor ci si cu alti cativa factori de mediu si de alimentatie.
Alte efecte ale nitratilor asupra sanatatii umane sunt hipertensiunea, “hot-dog
headache”, cateva tipuri de cancer, malformatii congenitale si avorturi
spontane. Concentratiile crescute de nitrati cauzeaza si disfunctii
sanguine(ale sistemului circulator)
De asemenea nitratii pot avea efecte si asupra functiilor glandelor tiroide.
Unele studii pe animale au demonstrat faptul ca nivelurile ridicate de nitrati
pot reduce cantitatea de iod intra-tiroidian, fapt ce face ca glanda sa fie
mai sensibila la goitrogeni (afecteaza functionarea tiroidei- dau gusa)
 NITRATII IN POLUAREA APELOR

Problema poluarii cu nitrati in mod particular a apelor subterane este

raspandita in mai multe tari ale lumii si a fost raportata in mai multe
regiuni ale Nigeriei. In cercetarile facute pe apele subterane
contaminate s-au observat concentratii mari de nitrati. Cloruri, sulfati
si poluare bacteriana in apele ce alimentau atat zonele municipale cat
si cele rurale.
Studiile au demonstrat clar ca acele concentratii de nitrati de peste
10mg/l afecteaza mult sanatatea oamenilor.
Apele de suprafata sunt expuse la poluarea activa in orasele mai mari din cauza cresterii
urbanizarii si a depozitarii neresponsabile a reziduurilor (deseurilor).

Sunt orase fara sisteme organizate de depozitare a deseurilor si unde terenurile

municipale sunt prost administrate. Sursa directa de nitrati isi are originea in NO 3 din
deseuri sau din ingrasamintele aplicate terenurilor.
In alte cazuri nitratii sunt introdusi prin transformarea azotului organic sau NH 4+ care
este produs natural sau e introdus in sol prin activitatile umane. In anumite zone
aceste practici intensive de agricultura si activitatile industriale au functionat pentru
cateva decenii.
Consecintele poluarii cu nitrati
Contaminarea apelor subterane din Nigeria este de mare importanta deoarece
majoritatea acviferelor sunt folosite pentru alimentarea cu apa si in unele cazuri apa
e imbuteliata in industria apelor minerale. Aceasta problema e intalnita in mai multe
tari. Concentratiile de nitrati ce depasesc 10mg/l in apa de baut ar trebui sa
reprezinte un motiv de ingrijorare. Concentratiile care se apropie sau depasesc
valoarea de 45mg/l ca NO3 deja reprezinta hazarde ale sanatatii.
Standardul international al calitatii apei de baut este stabilit la 10mg/l ca azot, care e
aproximativ 45mg/l ca NO3
 Controlul nitratilor in poluarea apelor
 Societatea poate dori sa evite riscul de methemoglobinemie (sau alte efecte
posibile ale nitratilor in rezervele de apa), dar prevenirea contaminarii cu nitrati
a solului sau a apelor de suprafata sau subterane este complexa si adesea
dificila. Nitratul din apa poate proveni dintr-un numar de surse, incluzand
mineralizarea solului ce contine azot organic, ingrasamintele, apele reziduale.
La scara nationala caracteristicile solului, factorii climatici, si practicile
agriculturale sunt atat de diferite incat nici o concluzie cantitativa generala
despre impactul unui singur factor asupra calitatii apei, cum ar fi ingrasamantul,
nu poate fi elaborata.
 Lipsa unor informatii mai precise despre sursele si procesele de transport a
nitratilor, face ca strategiile de control si de reducere a nivelului de nitrati din
apa sa fie foarte dificile. Programe de control sunt deja implementate pentru a
reduce poluarea cu ape reziduale si multe practici de administrare a terenurilor
agricole pot reduce cantitatea de azot pierduta in mediu. Tehnicile includ masuri
de conservare a apei si solului, rotatia culturilor si folosirea unor culturi “de
acoperire”, care reduc azotul rezidual. Astfel se folosesc metode teoretice si
bine testate pentru imbunatatirea eficientei recoltelor. In general combinatia
dintre practici poate minimiza pierderile de azot fertilizator
 In unele cazuri, ca cel de contaminarea cu nitrati a apelor subterane de sub
solurile fertilizate si irigate in anumite regiuni, este putin probabil ca vreo
masura de control efectiva poate fi compatibila cu agricultura productiva si
posibila economic folosind tehnicile actuale de cultura.
 Indepartarea cantitatilor excesive de nitrati din apa de baut este tehnic posibila,
desi tehnicile avansate care sunt disponibile, cum ar fi metodele de schimb de
anioni, sunt probabil foarte scumpe.
 Cea mai realizabila optiune este reducerea consumului de apa contaminata in
randul copiilor si asigurarea unor rezerve de apa alternative in familia sau in
comunitatea unde apa contaminata provine din fantani.
 NITRATII ATMOSFERICI SI ACIDUL AZOTIC SI IMPACTUL LOR
ASUPRA SANATATII UMANE

 Sunt cunoscute destul de putine chestiune legate de toxicitatea

directa a compusilor de azot existenti in aerul urban poluat, care
include compusi ca nitratul peroxiacil si nitratul alkyl, aerosoli de
nitrat anorganic, si vapori de acid azotic. Cateva studii nepublicate
a CHESS(Comunity Heath and Environmental Surveillance
System) sugerau o legatura intre nivelurile ridicate de suspensii
de nitrati si cresterea incidentei de atacuri de astm, dar alti
poluanti pot fi de asemenea implicati. In alt caz, bolile resiratorii
au fost asociate cu oxizii de azot, dar puteau fi cauzate in parte de
nitrati.
 Vaporii de acid azotic sunt iritanti, cu o valoare limita pentru
expunerea industriala de 5μg/m3.
 In general baza de date este atat limitata cat si ambigua
(deoarece nitratii sunt aproape intotdeauna prezenti cu multi alti
poluanti) pentru a furniza indicatii despre hazardele de sanatate a
nivelurilor ambientale a nitratilor atmosferici.
 EFECTELE ECOLOGICE ALE NITRATILOR

 Efectele ecologice ale nitratilor pot fi atat benefice cat si

daunatoare. Azotul este un nutrient esential pentru
productivitatea biotica si in ecosistemele din agricultura. Totusi in
unele ecosisteme naturale cum sunt lacurile sau estuarele,
adaugarea de azot poate contribui la eutrofizare, care e cu
siguranta de nedorit. Acidul azotic constribuie de asemenea la
aciditatea ploilor si la coroziunea materialelor, si unii nitrati si
compusii inruditi sunt toxici pentru plante, animale si
microorganisme.
 INGRASAMINTELE PE BAZA DE AZOT SI PRODUCTIA DE RECOLTE
 Cel mai raspandit efect al introducerii azotului de catre om in
sistemele biologice este randamentul crescut al culturilor agricole
in raspuns la folosirea ingrasamintelor. Raspunsul diferitelor
plante in diferite forme, cantitati, s-a reflectat asupra programelor
de aplicare a ingrasamintelor datorita importantei agronomice si
economice deosebite.
 Ce nu ar trebui sa faca
fermierii aflati în zone
vulnerabile la poluarea cu
nitrati?
 · Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor chimice (pe baza de
azot) în asa zisele “perioade închise” stabilite de Regulamentul Programului
de Actiune în Zone Vulnerabile decât daca exista o cerinta speciala pentru o
anumita planta de cultura.
 · Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor organice acolo unde
prin încorporarea acestora în sol s-ar depasi limitele stabilite prin
Regulamentul Programului de Actiune în Zone Vulnerabile, în ceea ce priveste
cantitatea de azot total care ar trebui aplicata pe parcursul unui an pe
respectivul teren.
 · Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor organice în stare
semilichida pe terenurile nisipoase în asa-zisele “perioade închise” stabilite
prin regulamentul programului de Actiune în Zone Vulnerabile.
 · Nu este recomandata aplicarea unor doze de îngrasaminte pe baza de
azot, care sa depaseasca cerintele plantelor de cultura sau pe terenuri
afectate de exces de apa.
 · Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor pe baza de azot pe
terenurile afectate de inundatii sau daca solul a fost înghetat cel putin 12 ore
în intervalul a 24 ore înaintea momentului aplicarii.
 · Nu se recomanda aplicarea îngrasamintelor pe baza de azot pe
terenurile acoperite de zapada sau pe cele situate pe pante abrupte.
 · Este recomandata administrarea în mod controlat a produselor
organice reziduale animaliere pentru a evita încarcarea corpurilor de apa de
suprafata cu elemente poluante.
 · Nu se recomanda ca un teren destinat pasunatului permanent sa fie
supus aplicarii sistemelor tehnologice de lucrare agricola.
 Este recomandat a se evita compactarea excesiva a solului