OPORTUNITĂŢI ÎN TERAPIA

TRAUMATOLOGIEI LA COPIL

Traumatismul dentar prezintă caracteristica

unui accident unde hazardul şi fatalitatea au
o bună parte de responsabilitate (Limme)
EPIDEMIOLOGIA TRAUMATISMELOR DENTO-PERIODONTALE

Dinţi temporari –
30%

Dinţi permanenţi –
22%

DISTRIBUŢIA PE TIPARE DENTARE

34% 34%

6% 6%

Skaare A.B., Jacobsen I., 2005, Norvegia

1275 copii – 6-18 ani
 STOMATOLOGUL PEDIATRU

 Să conştientizeze anxietatea copilului traumatizat

şi a părinţilor

 Să reducă stressul şi anxietatea fiind calmi şi

transmiţând încredere

 Să deţină cunoştinţe în stabilirea unui diagnostic

corect şi de a institui un tratament de urgenţă
corect
 Să reducă durerea prin utilizarea unor anestezice şi
analgezice locale

Distribuţia pe grupe de vârstă

 Istoricul producerii traumatismului
 Când ?
 Unde ?
 Cum ?

 A existat :
 o perioadă de inconştienţă ?
 amnezie ?
 greaţă ?

 Tulburări de ocluzie ?

Examinarea extraorală
 Faciesul:
 dilacerări
 contuzii, echimoze
 Examinarea intraorală

 Tumefiere, dilacerare şi sângerarea mucoasei

orale şi a gingiei
 Anomalii de ocluzie
 Mobilitate dentară anormală

 Deplasări dentare

 Reacţie la percuţie

 Modificarea de culoare a dintelui

 Teste de vitalitate
Examen radiografic

 Dinţi temporari

 Dinţi permanenţi
 Diagnostic

 Clasificarea OMS
(modificată de Andreasen)
 Clasificarea internaţională a bolilor

 Distribuţia formelor clinice în dentaţia temporară

Managementul traumatismelor dinţilor temporari

 Medicul este aşezat în spatele copilului

 Părintele aşezat în faţa copilului controlând uşor braţele
şi picioarele copilului

Fracturi ale smalţului

Fracturi superficiale de smalţ şi dentină
• şlefuirea uşoară a marginilor ascuţite

Fractură profundă de smalţ şi dentină copil + cooperant

• restaurare coronară cu cement Glass – ionomer sau
compozit

Fractură coronaro complicată

Fractură corono-radiculară
• tratament conservator dificil
• frecvent extracţia dentară
Fractura radiculară
• porţiunea coronară – extracţie
• fragmentul apical se resoarbe

Dilacerarea, contuzia şi abrazia părţilor moi şi a gingiei

Toaleta plăgii cu soluţie clorhexidină 0,1% - 2 ori/zi/săptămână

Comoţie cerebrală
• neurochirurgie
• consultă un medic stomatolog doar când apare
modificarea de culoare a dinţilor traumatizaţi

Subluxaţia dentară
• igienă corectă
• alimentaţie semiconsistentă
• mobilitatea dispare în 1-2 săptămâni

Luxaţia extruzivă
• mobilitatea accentuată – extracţia dentară
Luxaţia laterală
• formă foarte frecventă
• deplasarea spre palatinal
• dintele se repoziţionează după 1-2 luni prin presiune
linguală
• deplasarea coroanei spre vestibular
• contactul cu mugurele dintelui permanent

8 luni – deplasarea coroanei spre vestibular - extracţie

Intruzia
- Completă (copil sex masculin, 20 luni)

• Intruzia palatinală – extracţia “fără elevator”

• Intruzia vestibulară - dintele poate să erupă 2-6 luni

• Igienă orală şi alimentară

• Clorhexidină 0,1%
• Procese inflamatorii şi anchiloza – extracţia dentară

Avulsia
• Examen radiografic
• Reimplantarea contraindicată la dinţii temporari
 Distribuţia formelor clinice în dentaţia permanentă

18,2%

0,9%

0,6%

31,8%

13,6%

2,1%
Managementul traumatismelor dinţilor permanenţi
• 8-10 ani dinte permanent imatur
• păstrarea vitalităţii dentare
• continuarea procesului de radiculogeneză

FRACTURI CORONARE
• corect examinate şi monitorizate
• frecvent asociate cu luxaţii şi subluxaţii dentare

Fisura de smalţ
• Vizibilă când lumina este direcţionată paralel cu axul
dintelui

Fractura de smalţ
- Rar restaurată
- Echilibrată estetic prin:
• conturarea uşoară a unghiului fracturat
• rotunjirea uşoară a contralateralului
Fractura smalţ-dentină
a) - Restaurarea temporară până la refacerea stării generale
- Când este asociată cu luxaţia se face imobilizare

Dentina expusă – hidroxid de calciu + bandaj de glasionomer

b) Reataşarea unui fragment de coroană

c) Refacerea coroanei fracturate din compozit
• şlefuirea smalţului 2mm
• selectarea şi adaptarea unei coroane din celuloid- 2 orificii
• alegerea nuanţei de compozit
• analgezie locală şi izolare perfectă
• gravare acidă
• aplicarea coroanei cu material compozit
• îndepărtarea coroanei
• finisare
d) Fractură coroană complicată
• Obiectiv – conservarea vitalităţii dentare
• Manopere: - coafaj pulpar
- pulpotomie parţială

Coafaj pulpar
• Indicaţii: - pulpă normală înainte de traumatism
- nu există luxaţie consecutivă
- expunere pulpară până la 1mm
- intervalul orar între expunere şi tratament mai mic de
24 ore
• Tehnica: - izolare
- toaleta plăgii – rulouri bumbac sterile
- soluţie salină
- clorhexidină
- uscarea plăgii cu bulete de bumbac sterile
- aplicarea hidroxidului de calciu
- restaurarea de protecţie (temporară, reataşare, compozit)
Pulpotomia parţială
• Indicaţii:
• amputaţie 2 mm sub linia de fractură
• dinţi imaturi şi la dinţii maturi
• nu sunt reguli stricte privind dimensiunea expunerii şi nici
intervalul dintre producerea traumatismului şi aplicarea
tratamentului pentru aprecierea prognosticului
• Tehnica:
• analgezie
• izolare perfectă
• prepararea unei cavităţi sub formă de casetă
• freze diamantate + alimentare cu apă
• ablaţia pulpei la o adâncime de 2 mm
• hemostază
• pansarea expunerii cu hidroxid de calciu (colosept)
• aplicarea unui strat de cement dur
• restaurarea coronară de protecţie
e) Fractura corono-radiculară
- frecvent oblică

Îndepărtarea fregmentului coronar şi reataşare gingivală

• fragmentul coronar îndepărtat
• gingia se poate reataşa pe dentina expusă prin formarea
unui epiteliu funcţional lung
• după 2-3 săptămâni dinţii se pot restaura

Îndepărtarea fragmentului şi expunerea chirurgicală a fracturii

subgingivale
• fragmentul radicular evidenţiat prin gingivectomie sau
osteotomie
• după vindecarea gingiei – restaurarea dintelui cu o
coroană

Îndepărtarea fragmentului coronar şi extruzia ortodontică

Îndepărtarea fragmentului coronar şi extruzia chirurgicală

 Fractura radiculară

• implică dentină, cement, pulpa

radiculară
• fragmentul coronar poate fi
extrudat

- Tratament:
• repoziţionarea corectă a fragmentului coronar
• stabilizarea cu atelă flexibilă
• analgezie
• repoziţionarea cu blândeţe a fragmentului coronar
• radiografie pentru a aprecia poziţionarea corectă
• imobilizarea dintelui cu atelă
 fracturi treimea aplicală – atelă 4 săptămâni
 fracturi treimea cervicală – atelă 4 luni
- Imobilizarea (Splinting):
• fir ortodontic 0,032 sau 0,16 inches
• atela TTS
• aplicate în 1/3 medie incluzând 1-2 dinţi alăturaţi celui fracturat
• demineralizare
• aplicarea compozitului
• ataşarea firului la dinţii limitrofi şi apoi la cei traumatizaţi
• igienă orală şi alimentară - clorhexidină 0,1% de 2 ori pe zi

Atelă TTS
(Titanium Trauma Splint)
Subluxaţia
• ştiinţific nu s-a demonstrat că imobilizarea
ar îmbunătăţi refacerea periodontală şi
păstrarea vitalităţii dentare
• imobilizare 1-2 săptămâni
• igienă alimentară

Luxaţia extruzivă
• Repoziţionare şi imobilizare
- analgezie
- repoziţionarea uşoară a dintelui prin presiuni pe marginea incizală
- verificarea poziţiei corecte prin radiografie
- imobilizarea 2 săptămâni

Luxaţia laterală
• Frecvent luxaţie palatală
- analgezie
- localizarea apexului prin palpare
- repoziţionarea dintelui prin
presiune axială
- repoziţionarea osului prin
presiune digitală
- control radiografic
- imobilizare 4 săptămâni
- radiografie dup ă 4 săptămâni
Luxaţia intruzivă
• Cea mai frecventă formă clinică în perioada 6-12 luni
- dintele pătrunde axial în cavitate
- este afectat osul alveolar, ligamentul periodontal, cementul şi pulpa
dentară
• Metode terapeutice variate
- dintele poate să erupă spontan
- repoziţionarea dintelui ortodontic frecvent apare resorbţia
- repoziţionarea chirurgicală imediată de înlocuire

Sugestii terapeutice:
• cătire de 2 ori pe zi cu soluţie clorhexidină 0,1%
• control stomatologic şi radiografic
• reerupţia ar trebui să se producă la 3-12 luni
• dacă este necesar tratamentul endodontic înainte ca dintele să
reerupă se poate practica o gingivectomie
 Avulsia
Sunt afectate osul alveolar, ligamentul periodontal, gingia şi pulpa
dentară

Reimplantarea imediată previne:

 pierderea de os orizontal şi vertical
 facilitează tratamente alternative ulterioare
• dinţii reimplantaţi în primele 5 minute - cel mai bun prognostic
• celulele ligamentului periodontal rămân vitale – 15-20 minute

Sugestii terapeutice:
• Informarea corectă a pacienţilor copii, părinţi şi educatori
Cel mai bun sfat:
- căutaţi dintele apucându-l de coroană
- evitaţi atingerea rădăcinii
- aplicaţi dintele în alveolă cât mai rapid posibil
Alte soluţii:
- plasaţi dintele în cavitatea orală
- într-un pahar cu lapte
Avulsia – reimplantarea în clinica stomatologică
Timpul extraoral mai mic de 60 minute
• analgezie
• toaleta dintelui cu soluţie salină şi aşezarea lui într-o soluţie salină
• îndepărtarea cheagului din alveolă cu soluţie salină
• la dinţii cu apex deschis este posibilă revascularizarea pulpei şi
optimizarea cu tratament local cu tetraciclină
• suprafaţa radiculară se acoperă cu microsfere de hidroclorat de
minociclină (Arestin)
• reimplantare prin presiune uşoară cu degetul
• imobilizare atelă flexibilă
• verificarea poziţiei dintelui clinic şi radiologic
• administrare de antibiotice
 sub 12 ani – penicilină fenoximetil
 peste 12 ani – tetraciclină
• clătire orală - clorhexidină soluţie 0,1%
• îndepărtarea atelei după 2 săptămâni
• vindecare pulpară şi parodontală

Avulsia – reimplantarea în clinica stomatologică

Timpul extraoral peste 60 minute
 Pe termen lung prognostic rezervat
• îndepărtarea ţesutului moale necrotic de pe suprafaţa radiculară
• dintele se introduce în soluţie de fluorură de sodiu 2% - 20 minute
• analgezie
• îndepărtarea cheagului din alveolă cu un jet de soluţie salină
• reimplantarea dintelui cu uşoară presiune digitală
• imobilizare cu atelă flexibilă
• verificarea clinică şi radiologică a reimplantării
• administrare antibiotice
• clătire orală de 2 ori pe zi cu soluţie clorhexidină 0,1%
• îndepărtarea atelei după 4 săptămâni