FOAIA DE OBSERVAŢIE

OFTALMOLOGICĂ
Stabilirea unui diagnostic exact impune examinarea
atentă, minuţioasă şi completă a bolnavului. Rezultatele
acestei examinări sunt consemnate în foaia de
observaţie. Aceasta constituie un document cu valoare
clinico-ştiinţifică şi medico-legală.
Ca şi in celelalte specialităţi medico- chirurgicale, foia de
observatie oftalmologică cuprinde:
- anamneza;
- examenul clinic general;
- examenul ocular;
- examene complementare.
 Anamneza
- Date generale: - numele şi prenumele; vârsta – ne orientează
spre diferite afecţiuni oculare, independente sau aflate într-un
context patologic general (sindroame congenitale la copii şi tineri,
afecţiuni inflamatorii la adulţi, patologie degenerativă la bătrâni);
sexul (afectiuni cu o anumita predilectie)
- Motivele internării;
- Istoricul;
- Antecedentele heredo – colaterale;
- Antecedentele personale;
- Condiţiile de viaţă şi de muncă.
 Motivele internarii
 Tulburări senzoriale
 Scăderea acuităţii vizuale (AV) este simptomul cel mai frecvent
pentru care bolnavul se adresează medicului
• 1. vicii de refracţie: miopia, hipermetropia, astigmatismul;
• 2. tulburări de transparenţă ale mediilor refringente (cornee,
umoare apoasă, cristalin, vitros);
• 3. leziuni neuroretiniene – maculă, nerv optic, căi optice.
 Scotomul constă in perceperea unor “umbre” în câmpul vizual
 Diplopia
 Hemeralopia
 Miodezopsii, fosfene (fotopsii), halouri colorate, metamorfopsii,
acromatopsia, discromatopsia, fotofobia
 Motivele internarii
Tulburări senzitive
 durere, senzaţie de disconfort, senzaţie de corp străin,
uscăciune, prurit.

Motive generate de un aspect anormal al

ochiului
 congestia oculara (superficiala sau profunda),
modificari de pozitie sau de marime a globului ocular,
tulburari de pozitie a pleoapelor, formatiuni anormale
la nivelul segmentului anterior sau posterior.
Istoricul bolii – date despre debutul bolii (brusc
sau insidios), circumstante de aparitie, evoluţia
simptomelor de la debut până la consult.

Antecedentele eredo–colaterale

Antecedentele personale

Condiţiile de viaţă şi de muncă

 EXAMENUL OCULAR
1. Examenul segmentului anterior

a) Examenul la lumina zilei

- se examineaza: regiunea perioculara si sprancenara,
pleoapele, aparatul lacrimal, motilitatea oculara,
conjunctiva, orbita, reflexele pupilare.

b) Examenul la lumina laterală focalizată

- Se pot examina pleoapele, conjunctiva, punctele lacrimale,
cornea, sclera, camera anterioară, irisul, pupila, reflexele
pupilare.
c) Examenul biomicroscopic - permite vederea
stereoscopică a tuturor structurilor oculare:
- pleoapele şi conjunctiva se examinează în lumină
difuză
- corneea - modificari de transparenta, grosime, zone
de discontinuitate, neovase, etc.
- umoarea apoasă – eventual Tyndall
- irisul – iluminare directa, indirecta, retroiluminare
- cristalinul – modificari de transparenta, depozite
pigmentare, etc
- vitrosul anterior
 2. Examenul segmentului posterior
a) oftalmoscopia directă – cu ajutorul
oftalmoscopului ce realizează o imagine dreaptă şi
mărită de 13-16 ori a fundului de ochi;
b) oftalmoscopia indirectă - produce o imagine de
ansamblu a fundului de ochi, răsturnată şi mărită
de 4 ori.
c) biomicroscopia segmentului posterior – lentile
convexe si concave
d) oftalmodinamometria
e) diafanoscopia - constă în iluminarea transsclerală
efectuată cu ajutorul unei lămpi diasclerale
3. Refracţia oculară obiectivă - se poate determina prin
următoarele metode: schiascopie, astigmometrie,
refractometrie (manuală şi automată).
4. Determinarea presiunii intraoculare se realizează prin
metoda digitală şi cu aparate numite tonometre.
5. Gonioscopia este metoda de examinare a unghiului
camerular. Există două metode de examinare: directă şi
indirectă.
6. Examenul ortoptic cuprinde examenul staticii oculare,
evidenţierea şi măsurarea deviaţiei strabice, examenul
mişcărilor oculare, examenul vederii binoculare.
7. Examenul funcţional ocular cuprinde studierea acuităţii
vizuale, câmpului vizual, simţului cromatic etc.
 EXAMENE COMPLEMENTARE
- Examene de laborator

- Examene electrofiziologice - electrooculografia,

electroretinografia, potenţialele occipitale
evocate, etc.

- Examene imagistice - radiografia standard de

orbită, tomografia, tomodensitometria cu sau
fără injectare de substanţe de contrast,CT, RMN,
angiografia, ecografia.