Rolul moderator al gândirii

magice asupra relației

dintre moralitate și luarea
deciziilor
Stana Diana, Kelemen Alexandra, Surcel Iulia
Introducere

• Gândire magică?
• Deontologic vs. Utilitarism
• Raport cost-beneficiu

Aprofundarea cunoașterii și înțelegerii procesului luării de

decizii - Studii anterioare au determinat faptul că luarea deciziilor este
influențată de atât de către efectele benefice ale acțiunii luate (însă acest lucru în
strânsă legătură cu raportul cost-beneficiu), cât și de către efectele emoționale pe
care le poate avea acțiunea respectivă. Noi am considerat că studiul nostru ar veni
ca o completare la aceste rezultate, întrucât moralitatea, sau mai bine zis,
încălcarea conceptului de moralitate socială poate declanșa emoții în funcție de
acțiunea întreprinsă în urmă luării deciziei, fapt cea putea distorsiona însăși
porocesul de luare a deciziilor. Mai mult, raportul cost-beneficiu este un element
care poate determina încălcarea principiilor morale social acceptate.
Moralitatea și rolul ei în luarea deciziilor - Oamenii ar putea fi
tentați să ia o decizie considerată, în mod normal imorală, dacă rezultatul luării
aceste acțiuni este mai benefic pentru un grup mai mare de oameni și este
acceptată la nivel social.
Există rezultate care atestă faptul că luarea deciziilor considerate a fi morale sau
imorale este influențată atât de nerespectarea unor norme are determină reacții
afective, cât și orientarea atenției către aspectele favorabile ale deciziei de a
încălca regula. Astfel, o decizie luată, chiar dacă se abate de la normele acceptate
nu este resimțită atât de negativă dacă rezultatele se dovedesc a fi benefice pe
termen lung și pentru populație.
 Metodă

 Obiectivul cercetării noastre este să  Participanți

testăm dacă moralitatea și gândirea
 46 de persoane, cu vârste cuprinse între
magică influențează luarea deciziilor.
19 și 37 de ani.
 Ipotezele cercetării este:
 Eșantioanele au fost compuse din
 Efectul moderator al gândirii magice studenți la psihologie.
asupra relației dintre moralitate și
 20 dintre persoane(15 femei, 5 bărbați)
luarea deciziei.
au făcut parte din primul eșantion
 26 dintre persoane(7 bărbați, 18 femei, 1
persoană genderqueer)
 Metodă

 Instrumentele
 Pentru variabila moralitate am folosit instrumentul Cloninger’s Temperament and
Character Inventory, scala C5 Moralitate. Scala prezintă 10 itemi scorați pe scală
likert, ultimii 4 fiind reversați.
 Pentru variabila gândire magică am folosit instrumentul Magical Ideation Scale.
Instrumentul are 30 de itemi, cu răspunsuri dihotomice de genul adevărat/fals.
Metodă
 Metodă

 Procedură
 Am realizat două formulare cu aplicația google forms, fiecare formular destinat unui
eșantion. Experimentul a constat în faptul că fiecare participant a completat un
formular online, formular ce conține o scală pentru moralitate, o scală pentru gândire
magică și o etapă finală unde era prezentată o situație și participantul trebuia sa ia o
decizie.
 Ambele formulare conțin cele două instrumente de moralitate și gândire magică,
diferența fiind ultima etapă de luare a deciziei.
 Participanții la studiu au completat prima dată instrumentul de moralitate, urmând cel
de gândire magică iar în final li se prezintă situația în funcție de eșantion iar aceștia
trebuie sa ia decizia în legătură cu bebelușul.
 Studenții au fost aleși aleatouriu iar formularele au fost trimise prin aplicația
Facebook Messenger. După colectarea datelor acestea au fost prelucrate în programul
SPSS.
Metodă
Rezultate

 A fost aplicată regresia liniara ierarhică pentru a

evalua dacă variabila moderatoare gândire
magică influenţează în mod semnificativ relaţia
dintre variabila independentă moralitate şi
variabila dependentă luarea deciziilor.
 Tabelul 1

 Se prezintă două modele ce indică diferenţele statistice între cazul în care avem interacţiunea
variabilei moderatoare şi lipsa acesteia.

 Modelul 1 ne arată faptul că fără interacţiunea variabilei moderatoare relaţia dintre moderator şi
variabila independentă este nesemnificativă statistic: sig= 0.247, sig>0.01.

 Modelul 2 ne indică că prin prezența interacţiunii cu variabilei moderatoare, relaţia dintre

moderator şi variabila independentă este nesemnificativă statistic: sig= 0.125, sig>0.01.
Tabelul 2

Tabelul 2 evaluează dacă modelul interacţiunii (2) aduce semnificativ mai multă varianță
comparativ cu modelul 1.

Observăm că interacţiunea dintre variabila independentă şi variabila moderatoare adaugă

0.11 faţă de predictorii separaţi, diferenţa fiind nesemnificativă statistic (p=0.094, p>0.01).
 Vom analiza dacă în situaţia în care există un efect de moderare între moralitatea
şi luarea deciziilor cum se manifestă acest efect. Am analizat, aşadar corelaţia
dintre variabila independentă şi variabila dependentă la niveluri mici, respectiv mari
ale moderatorului.
Testul Fisher

 Pentru a observa dacă există o diferenţă semnificativă între aceşti indici de corelaţie am
aplicat testul Fisher. Rezultatele testului ne indică faptul că nu există o diferenţă
semnificativă statistic între cei doi coeficienţi de corelaţie (z= 0.85, sig= 0.1977, sig> 0.01).

 Prin urmare putem concluziona că gândirea magică nu are un efect moderator asupra
relaţiei dintre moralitate şi luarea deciziilor.
Concluzii - În urma analizei statistice, am concluzionat faptul că nu există niciun efect de moderare din partea gândirii
magice asupra relației dintre moralitate și luarea deciziilor, fapt ce ne infirmă ipoteza generală.

Discuții - Considerăm că studiul nostru este o completare la studiile anterioare, dar și un punct de plecare pentru cele
ulterioare. Astfel, am studiat influența avută de gândirea magică asupra relației dintre moralitate și luarea deciziilor, având
ca punct de pornire studii mai vechi ce aduceau în discuție faptul că moralitatea socială, definită ca fiind conformismul
social poate influența modul în care sunt luate anumite decizii în contexte sociale, în funcție de cum sunt acestea percepute.
De asemenea, gândirea magică poate fi o modalitatea de evitare a asumării responsabilității (”Ce o fi o fi”, ”Cum o vrea
Dumnezeu” etc). Mai mult, considerăm că studiul poate fi utilizat pentru noi cercetări în vederea înțelegerii mecanismului de
luare a deciziilor în raport cu mediul social și cu normele aferente acestuia.

Limite - Dilemele de tipul ”The trolley problem”

Astfel de decizii pot fi influențate de mai multe variabile.
Asocierea redusă dintre variabila independentă și cea dependentă.

Direcții viitoare - Operaționalizare foarte bună a conceptelor, întrucât este un studiu ce necesită multă atenție,
deoarece există constructe ce pot fi foarte ușor cconfundate.
Să fie luat în considerare raportul cost-beneficiu și eventual să se accentueze acest aspect pentru
a se vedea cât de mult influențează un beneficiu mult mai evident decizia.
Să se încerce să se realizeze această dilemă într-un context mai generalizat, mult mai plauzibil,
astfel încât rezultatele să poată fi extrapolate la viața de zi cu zi și pentru a se vedea universalitatea lor.