IMAGISTICA ÎN

TRAUMATOLOGIE
 METODELE RADIOIMAGISTICE ÎN
TRAUMATISMUL CUTIEI TORACICE

• EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD

• ECOGRAFIA
• COMPUTER TOMOGRAFIA
• ANGIOGRAFIA
• IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ
 RADIOGRAFIA STANDARD

• METODĂ DE PRIMĂ INTENȚIE PENTRU EVALUAREA LEZIUNILOR TORACELUI ÎN

MONITORIZAREA EVOLUȚIEI ACESTORA ȘI A EFICIENȚEI TRATAMENTULUI SAU A
UNOR MANEVRE TERAPEUTICE
• ESTE ACCESIBILĂ, RAPIDĂ, UȘOR DE FĂCUT ȘI CU COST REDUS
• SE POATE REALIZA LA PATUL PACIENTULUI UTILIZÂND INSTALAȚIILE
RADIOLOGICE PORTATIVE
• FURNIZEAZĂ INFORMAȚII SUFICIENTE PENTRU DIAGNOSTICUL MULTOR LEZIUNI
POSTTRAUMATICE CU RISC LETAL IMEDIAT ȘI OFERĂ SEMNE INDIRECTE PENTRU
ALTELE
• PERMITE CONTROLUL UNOR MANEVRE TERAPEUTICE, CUM AR FI
POZIȚIONAREA: SONDELOR DE INTUBAȚIE OROTRAHEALĂ, CATETERELOR
VENOASE CENTRALE, TUBURILOR DE DRENAJ PLEURAL, A SONDELOR
NAZOGASTRICE
 ECOGRAFIA

• SE UTILIZEAZĂ ÎN EVALUAREA TRAUMATISMELOR TORACO-

ABDOMINALE, DEOARECE PERMITE O EXAMINARE RAPIDĂ
• PENTRU DIAGNOSTICUL HEMOTORAXULUI, HEMOPERITONEULUI ȘI
HEMOPERICARDULUI
• ECOGRAFIA TRANSTORACICĂ – EVALUAREA RAPIDĂ A
HEMOPERICARDULUI, TAMPONADEI CARDIACE, ALE LEZIUNILOR
VALVULARE, ALE TULBURĂRILOR DE KINETICĂ PARIETALĂ
• ECOGRAFIA TRANSESOFAGIANĂ – ALTERNATIVĂ DE DIAGNOSTIC LA
EXAMENUL CT (ATUNCI CÂND NU E POSIBIL) AL RUPTURII DE AORTĂ
• VARIANTĂ DE MONITORIZARE A PACIENTULUI ÎN INSTITUȚIILE UNDE NU
EXISTĂ CT
 ECOGRAFIA AVANTAJE

• ACCESIBILĂ
• IEFTINĂ
• RAPIDĂ
• NU NECESITĂ PREGĂTIRE SPECIALĂ A PACIENTULUI
• NEIRADIANTĂ
• NU NECESITĂ SUBSTANȚĂ DE CONTRAST
• POATE FI EFECTUATĂ CONCOMITENT CU MANEVRELE DE RESUSCITARE,
INTRAOPERATOR SAU LA PATUL PACIENTULUI, ÎN SECȚIILE DE TERAPIE
INTENSIVĂ
• NU NECESITĂ AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA
ECHIPAMENTULUI
 COMPUTER TOMOGRAFIA

• EVALUAREA LEZIUNILOR ACUTE PENTRU STABILIREA RAPIDĂ A

UNUI BILANȚ LEZIONAL CÂT MAI COMPLET
• MONITORIZAREA LEZIUNILOR DIAGNOSTICATE SAU DIAGNOSTICUL
COMPLICAȚIILOR INTRATORACICE SURVENITE
• OPTIMĂ ÎN DIAGNOSTICUL TEP, HEMOTORAXULUI ȘI
PNEUMOTORAXULUI, COMPLICAȚIILOR PARENCHIMATOASE
PULMONARE
 ANGIOGRAFIA

• ÎN CAZUL CÂND ASPECTUL CT ESTE ECHIVOC (NECLAR) SAU EXISTĂ UN

HEMATOM MEDIASTINAL FĂRĂ EVIDENȚIEREA UNOR MODIFICĂRI
PARIETALE AORTICE, PUTÂND EVIDENȚIA LEZIUNI MINIME
• METODĂ ATÂT DIAGNOSTICĂ:
 PREZENȚA SAU ABSENȚA UNEI LEZIUNI
 TIPUL
 SEDIU
 EXISTENȚA SAU NU A UNEI SÂNGERĂRI ACTIVE
• CÂT ȘI TERAPEUTICĂ – HEMOSTAZĂ RAPIDĂ, EFICIENTE (EMBOLIZARE,
STENT SAU STENT-GRAFT VASCULAR)
 IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ
MAGNETICĂ

• UTIL ÎN DIFERENȚIEREA CONTUZIEI MIOCARDICE DE INFARCTUL

MIOCARDIC
• ÎN EVALUAREA LEZIUNILOR VERTEBROMEDULARE:
 SEDIUL
 EXTENSIA ȘI STRUCTURILE ANATOMICE AFECTATE
 INTEGRITATEA STRUCTURILOR DISCO-LIGAMENTARE
 PREZENȚA SAU NU A AFECTĂRII CORDONULUI MEDULAR
 DEZVOLTAREA UNUI EVENTUAL HEMATOM COMPRESIV ÎN CANALUL
RAHIDIAN
CLASIFICAREA TRAUMATISMULUI TORACICC

1. CLASIFICAREA MORFOPATOLOGICĂ
• TRAUMATISME DESCHISE SAU PLAGI
• TRAUMATISME ÎNCHISE SAU CONTUZII (CU PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII
CUTANATE)

2. DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMO-LEZIONAL

• LEZIUNI ALE PERETELUI TORACIC
• LEZIUNI PLEURO-PULMONARE
• LEZIUNI TRAHEO-BRONȘICE
• LEZIUNI ALE ORGANELOR MEDIASTINALE
• LEZIUNI DIAFRAGMATICE
• ASOCIERI DE LEZIUNI ANTERIOARE
 CONTUZIA TORACELUI

• CEA MAI FRECVENTĂ LEZIUNE TORACICĂ

• POTENȚIAL LETAL – CAUZA HEMORAGIA INTRAPULMONARĂ
• ASOCIATĂ CU FRACTURI COSTALE, VOLET COSTAL, PLĂGI
PENETRANTE
• PROGRESIE ÎN 24-48 H, CU AGRAVAREA HIPOXEMIEI
• HEMOPTIZIE
• SÂNGE PE SONDA IOT
 FRACTURILE COSTALE
• CELE MAI FRECVENTE LEZIUNI TORACICE
• SE ASOCIAZĂ CU CONTUZIA PULMONARĂ, PNEUMOTORACE SAUHEMOTORAX
• UNICE SAU MULTIPLE
• LA NIVEL CONDROCOSTAL SAU CONDROSTERNAL SE NUMESC DISJUNCȚII (RO-
LOGIC NU SE VĂD)
• MAI FRECVENT COASTELE 4-8 ARCURILE LATERALE
• CREPITAȚIE OSOASĂ ȘI DISCONTINUITATEA CONTURULUI LA RO-GRAFIA
STANDARD
• ÎN FRACTURILE COASTELOR INFERIOARE (8-12) POT COEXISTA RUPTURI DE
SPLINĂ, FICAT ȘI RINICHI
• ÎN FRACTURILE PRIMELOR DOUA COASTE PROBABILITATEA EXISTENȚEI UNOR
LEZIUNI VASCULARE GRAVE ESTE MARE – NECESITĂ EVALUARE
ARTERIOGRAFICĂ
 FRACTURILE STERNALE

• DEFORMAȚIE LOCALĂ ÎN CAZUL FRACTURILOR CU ÎNCĂLECARE –

STERNUL PARE SCURTAT, FRAGMENTUL INFERIOR RIDICĂ
TEGUMENTELE ȘI DEFORMEAZĂ REGIUNEA
• EVOLUȚIE BENIGNĂ ÎN CAZUL CÂND E IZOLATĂ
• SE POATE ASOCIA CU LEZIUNI GRAVE ALE CORDULUI, AORTEI, CE
POT EVOLUA ÎN DOI TIMPI
 HEMOTORAXUL

SURSA SÂNGERĂRII POATE FI:

• PARIETALĂ PRIN LEZAREA A. INTERCOSTALE SAU A A. MAMARE INTERNE
• PULMONARĂ, ÎN RUPTURILE SAU PLĂGILE PULMONARE
• MEDIASTINALĂ ÎN LEZIUNILE CORDULUI ȘI VASELOR MARI
• ABDOMINALĂ ÎN CAZUL PLĂGILOR PENETRANTE TORACOABDOMINALE

FORMELE CLINICE:
• HEMOTORAX MIC (150-500ML)
• HEMOTORAX MEDIU (<1500ML)
• HEMOTORAX MASIV (>1500ML)

RADIOLOGIC – OPACIFIEREA CÂMPULUI PULMONAR (LIMITELE ÎN

DEPENDENȚĂ DE VOLUMUL HEMOTORAXULUI, OMOGENĂ)
 PNEUMOTORACELE

MECANISMUL DE PRODUCERE:
• TRAUMATISMELE TORACICE ÎNCHISE DATORITĂ RUPTURILOR PULMONARE, BRONȘIILOR
SAU TRAHEE
• TRAUMATISMELE TORACICE DESCHISE – PLĂGILE PARIETALE PENETRANTE ȘI/SAU
PULMONARE
FORMELE:
• ÎNCHIS
• DESCHIS (EXTERN SAU INTERN)
• CU SUPAPĂ (COMPRESIV, SUFOCANT)
RADIOLOGIC:
• PULMON COLABAT, IMPUS SPRE HIL
• HIPERTRANSPARENȚĂ ÎN CAVITATEA PLEURALĂ (LIPSITĂ DE DESEN PULMONAR)
• CORDUL ȘI MEDIASTINUL DEPLASATE SPRE PARTEA SĂNĂTOASĂ
 TRAUMATISMUL ABDOMINAL

METODE DE DIAGNOSTIC:
• RADIOGRAFII SIMPLE – PENTRU EXCLUDEREA PNEUMOPERITONEU
• ECOGRAFIA
• CT-SCAN CU SUBSTANȚĂ DE CONTRAST (I/V SAU PRIN SONDA N/G):
• ACURATEȚE ÎN DILACERĂRILE ORGANELOR PARENCHIMATOASE (SPLINĂ,
FICAT)
• IDENTIFICĂ LEZIUNILE RETROPERITONEALE
• ANGIOGRAFIE
• CU SUBSTANȚĂ DE CONTRAST
 TRAUMATISM ABDOMINAL ÎNCHIS
LEZIUNE HEPATICĂ INTRAPARENCHIMATOASĂ
TRAUMATISM ABDOMINAL ÎNCHIS
LEZIUNE DE SPLINĂ
TRAUMATISM ABDOMINAL ÎNCHIS
LEZIUNE DE SPLINĂ
TRAUMATISM ABDOMINAL ÎNCHIS
LEZIUNE DE PANCREAS
TRAUMATISM ABDOMINAL ÎNCHIS
LEZIUNE PANCREATICĂ
RINICHIUL STÂNG, SISTEM CALICEAL, URETER, VEZICĂ URINARĂ
OCUPATE DE UN CHEAG DE SÂNGE
EXPLOZIE DE RINICHI
ANGIOGRAMĂ
 TRAUMATISMUL ABDOMINAL
ALTE METODE DIAGNOSTICE
DACĂ CT CU SUBSTANŢĂ DE CONTRAST NU POATE FI
EFECTUATĂ SE VA TRECE LA:
- EXAMINAREA CU GASTROGRAFIN A TRACTULUI GASTRO-
INTESTINAL SUPERIOR
- SUSPICIUNE DE PERFORAŢIE INTESTINALĂ
- SUSPICIUNE DE RUPTURĂ DE DIAFRAGM
- POSIBIL HEMATOM DUODENAL
- PIELOGRAFIE IV
- SUSPICIUNE DE LEZIUNE DE TRACT URO-GENITAL
- NU ARE ACURATEŢE LA FEL DE MARE CA EXAMINAREA
CT PENTRU TRAUMATISMELE RENALE
- ANGIOGRAFIA
- POSIBILĂ LEZIUNE ARTERIALĂ SAU SÂNGERARE CONTINUĂ
ÎN FRACTURILE DE BAZIN
 RINICHIUL DREPT
EXTRAVAZAREA SUBSTANŢEI DE CONTRAST
 TRAUMATISMELE CRANIOCEREBRALE

METODELE RADIOIMAGISTICE FOLOSITE ÎN DIAGNOSTICUL TARUMATISMELOR

CRANIOCEREBRALE
1. RADIOGRAFIA STANDARDĂ – IMPORTANȚĂ ATUNCI CÂND CT NU POATE FI
EFECTUAT
• FRACTURI CRANIENE LINIARE SAU DEPRESIVE
• PNEUMOCEFALIE
• NIVEL LICHIDIAN ÎN SINUSURILE AERIENE, CORPURI STRĂINE PENETRANTE
2. COMPUTER TOMOGRAFIA
3. IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ
4. ANGIOGRAFIA – RAR INDICATĂ, OBIECTE PENETRANTE, SITUATE ÎN
PREAJMA UNOR ARTERE MARI CEREBRALE SAU ÎN APROPIEREA
SINUSURILOR DURALE
 COMPUTER TOMOGRAFIA
INVESTIGAȚIE DE ELECȚIE ÎN DIAGNOSTICUL TCC, EVIDENȚIIND:
1. SÂNGELE (HEMORAGII SAU HEMATOAME): HEMATOM EPIDURAL, HEMATOM SUBDURAL,
HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ, HEMORAGIE I/CEREBRALA, CONTUZIE HEMORAGICĂ,
HEMORAGIE I/VENTRICULARĂ
2. HIDROCEFALIE
3. EDEM CEREBRAL (OBLITERAREA CISTERNELOR BAZALE, VENTRICULI DE DIMENSIUNI MICI,
DISPARIȚIA ȘAȚURILOR CORTICALE)
4. SEMNE DE ANOXIE CEREBRALA: ȘTERGEREA INTERFAȚEI SUBSTANȚĂ ALBĂ – SUBSTANȚĂ
CENUȘIE, EDEM
5. FRACTURI ALE BAZEI CRANIENE, INCLUSIV FRACTURA OSULUI TEMPORAL, ALE ORBITEI,
ALE CALVARIEI
6. INFERCT ISCHEMIC – SEMNELE SUNT MINIME DACA EXAMINAREA ESTE SUB 2 ORE DE LA
AVC
7. PNEUMOCEFALIE – POATE INDICA O FRACTURĂ
8. DEPLASAREA STRUCTURILOR LINIEI MEDIANE (DATORITĂ UNUI HEMATOM SAU EDEMULUI
CEREBRAL ASIMETRIC)
 IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ
MAGNETICĂ
• NU ESTE NECESARĂ ÎN LEZIUNILE ACUTE, FIIND CEL MAI PERFORMANT
EXAMEN IMAGISTIC PENTRU CARTOGRAFIEREA LEZIUNILOR
POSTTRAUMATICE ENDOCRANIENE
• ESTE UTILĂ MAI TÂRZIU, DUPĂ STABILIZAREA PACIENTULUI:
• EVALUAREA LEZIUNILOR TRUNCHIULUI CEREBRAL
• LEZIUNILOR DIN SUBSTANȚA ALBĂ (PUNCTELE HEMORAGICE DIN CORPUL CALOS
ÎN LEZIUNEA AXONALĂ DIFUZĂ)
• DISOCIEREA IMAGISTICO-CLINICĂ (TRAUMATISM CRANIAN GRAV FĂRĂ
LEZIUNI CRANIO-ENCEFALICE CARE SĂ JUSTIFICE STAREA CLINICĂ)
• VALOAREA PROGNOSTICĂ
• ANGIO-MR: ÎN TRAUMATISMELE CRANIENE CU SEMNE DEFICITARE ȘI CT
NORMAL – SE CAUTĂ DISECȚIE ARTERIALĂ TRAUMATICĂ
 IMAGISTICA PRIN REZONANȚĂ
MAGNETICĂ

LIMITELE IRM:
• ACCSEBILITATE LIMITATĂ
• NECESITĂ MATERIALE DE REANIMARE AMAGNETICE
• LEZIUNILE CU INDICAȚIE NEUROCHIRURGICALĂ SE EVIDENȚIAZĂ MAI BINE
ȘI MAI RAPID LA CT
• NECESITATEA REALIZĂRII ÎN ACELAȘI TIMP A EXPLORĂRII RAHIDIENE
DAR ȘI TORACO-ABDOMINALE, REALIZABILĂ PRIN CT
 LEZIUNILE EXTRA-AXIALE

HEMATOMUL EPIDURAL – REVĂRSAT SANGUIN INTRACRANIAN, CE SE

DEZVOLTĂ ÎNTRE DURA MATER ȘI ENDOCRANIU
• CARACTER EVOLUTIV
• INCAPSULAT SAU NEINCAPSULAT
• 70% SUPRATENTORIALE (REG. TEMPORALĂ)
• SURSA SÂNGERĂRII – ARTERIALĂ 85% (A. MENINGEE MEDIE ȘI
RAMURILE EI); VENOASĂ (SINUSURILE DURALE SAU VENELE EMISARE,
VENA MENINGEE MEDIE); OSOASĂ (SISTEMUL DE LACUNE DIPLOIE)
 HEMATOM EPIDURAL
• ASPECT DE LENTILĂ
SPONTAN HIPERDENSĂ
BICONVEXĂ
• DISPUSĂ IMEDIAT SUB
TĂBLIA INTERNĂ
• PRECIZAREA
LOCALIZĂRII
(TEMPORAL, FRONTAL,
PARIETAL, OCCIPITAL
SAU SUBTEMPORAL)
• EXAMINAREA ÎN
FEREASTRA OSOASĂ
PUNE ÎN EVIDENȚĂ
FRACTURILE CRANIENE
HEMATOM EPIDURAL
HEMATOMUL SUBDURAL – COLECȚIE HEMATICĂ ÎNTRE DURA MATER
ȘI CORTEX:
• INSOȚIT DE SEMNE DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANĂ
• SCURTE SĂNGERĂRI,CEL MAI ADESEA VENOASE
• CU TOPOGRAFIE EMISFERICĂ, FRONTO-TEMPORO-PARIETALĂ,
RAR OCCIPITALĂ
 HEMATOM SUBDURAL
• COLECȚIE SPONTAN
HIPERDENSĂ, OMOGENĂ
• FALCIFORMĂ, CONCAVĂ
SPRE INTERIOR, CARE
NU SE INSINUEAZĂ ÎN
CISTERNE ȘI ȘANȚURI
• DISPUSĂ EMISFERIC,
IMEDIAT SUB CALOTĂ
• CONTUR SLAB DEFINIT
• LA CT EVALUĂM
VOLUMUL HEMATOMULUI,
LOCALIZAREA, MASS-
EFECTUL ȘI LEZIUNILE
ASOCIATE
 HEMATOM SUBDURAL CRONIC

• COLECȚIE IZODENSĂ LA
DEBUT, CE DEVINE
HIPODENSĂ ULTERIOR
• HIPERDENSITATEA
HETEROGENĂ INDICĂ ÎN
ACEST CAZ O
RESÂNGERARE RECENTĂ
• PANEMISFERICĂ
• ÎNJECTAREA DE
SUBSTANȚĂ DE
CONTRAST ÎNCARCĂ
CONTURURILE
MEMBRANEI
HEMATOMULUI
HEMATOM SUBDURAL CRONIC
HIGROMA SUBDURALĂ –
REVĂRSATLICHIDIAN SUBDURAL
CARE POATE FI DELIMITAT DE O
MEMBRANĂ, CONȚINÂND LICHID
XANTOCROMIC SAU FĂRĂ
MEMBRANĂ ȘI UN LICHID CLAR
• SE FORMEAZĂ PRIN RUPEREA
ARAHNOIDEI SAU PRIN
ÎNCETINIREA ABSORBȚIEI LCR
• SE DEZVOLTĂ DUPĂ 3 ZILE ȘI
MAI MULT DE LA TRAUMATISM
• LA CT/IRM COLECȚIE LICHIDIANĂ
CU DENSITATE /SEMNAL SIMILAR
CU ALE LCR
 HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ

• CT SINGURA METODĂ
NEINVAZIVĂ DE DIAGNOSTIC
RECOMANDATĂ ÎN SITUAȚIILE DE
URGENȚĂ
• SE EVIDENȚIAZĂ SUB FORMA
UNOR IMAGINI HIPERDENSE
SITUATE LA NIVELUL ȘANȚURILOR
ȘI GIRILOR EMISFERICI,
CISTERNELOR CEREBRALE,
COASEI CREIERULUI, MARGINILOR
LIBERE ALE INCIZURII
TENTORIALE
• APARE PRIN RUPEREA UNUI
ANEVRISM SAU A UNEI MAV
• LOCALIZARE ÎNTRE ARAHNOIDĂ
ȘI PIA MATER
HEMORAGIE
SUBARAHNOI
DIANĂ
 HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ
POSTTRAUMATICĂ

• SE CONSTITUIE CA
O
HIPERDENSITATE
INTRAAXIALĂ
SITUATĂ LA
NIVELUL TUTUROR
VENTRICULILOR
SAU NUMAI ÎN
ANUMITE ZONE
ALE SISTEMULUI
VENTRICULAR
 LEZIUNILE INTRA-AXIALE
CONTUZIILE CEREBRALE – EFECT TRAUMATIC FOCAL
HEMATOAMELE INTRACEREBRALE – REVĂRSAT SANGUIN
INTRAPARENCHIMATOS SECUNDAR UNUI TRAUMATISM
• REZULTAT AL CONTUZIILOR CEREBRALE SAU DIN RUPTURA UNUI VAS
PENETRANT PROFUND DIN SUBSTANȚA ALBĂ
• DISTRIBUȚIE SIMILARĂ CU CEA A CONTUZIILOR, MAI FRECVENT FRONTALE ȘI
TEMPORALE
• CT APRECIAZĂ CARACTERUL TUTUROR LEZIUNILOR TRAUMATICE
INTRACRANIENE, LOCALIZARE ȘI VOLUMUL HEMATOMULUI
INTRACEREBRAL; COLECȚIA SANGVINĂ INTRACEREBRALĂ APARE SPONTAN,
HIPERDENSĂ, LOCALIZATĂ INTRAPARENCHIMATOS
HEMATOMUL INTRACEREBRAL
HEMATOMUL INTRACEREBRAL