sindromul dureros

complex regional
tip I
(crps i)
 DEFINITIE, SINONIME, Incidenta
SINDROMUL DUREROS REGIONAL COMPLE X (CRPS I)
este un sindrom clinic, caracterizat prin dureri, tulburari
vasomotorii si tulburari trofice, interesand membrele, fara
topografie dermatomiala si fara interesarea unui nerv
periferic.

Relativ frecvent, CRPS I este o afectiune

subdiagnosticata. La aceasta situatie au contribuit si
unele confuzii, create de cunoasterea deficitara a
etiopatogeniei si de folosirea diverselor sinonime:
algoneurodistrofia, distrofia simpatica reflexa, sindromul
umar-mana, osteodistrofia Sudeck, osteoporoza
posttraumatica.

CRPS I afecteaza subiecti de ambele sexe in mod egal; in

unele cazuri cu etiologie particulara ( infarct miocardic)
poate exista o predominenta masculina. Poate fi intalnita
la orice varsta, dar este mai frecventa dupa 40 de ani.
Denumirea actuala recomandata este sindrom dureros regional
complex (CRPS= Complex Regional Pain Syndrome). Se disting
doua subtipuri:

CRPS I (distrofie simpatica reflexa) cu urmatoarele

caracteristici:
 sindrom initiat de un eveniment nociv de intensitate variabila;
 durere spontana sau allodinie/hiperalgezie care nu este
limitata la un singur teritoriu nervos periferic si este
disproportionta fata de factorul declansator;
 prezenta edemului, anomaliilor vascularizatiei cutanate sau
anomalii ale sudoratiei in zona dureroasa;
 excluderea altor cauze de durere sau disfunctie in zona
respectiva

CRPS II (cauzalgia)
 sindrom care se dezvolta dupa o leziune nervoasa
 se asociaza toate celelalte conditii de la tip I.
 ETIOLOGIE
Intre factorii declansatori pot fi mentionati:

 traumatismele localizate la nivelul membrelor, majore sau

minore, insotite sau nu de fracturi, de luxatii sau entorse; de
subliniat faptul ca traumatismele minore pot fi omise de
bolnavi in cursul anamnezei;
 afectiuni neurologice: AVC, boala Parkinson, leziuni ale
maduvei spinarii, leziuni ale nervilor periferici,
 afectiuni ale coloanei cervicale (artrite, discopatii)
 cardiopatii ischemice (infarct miocardic)
 boli pulmonare (tuberculoza, pleurite, tumori)
 medicamente(barbiturice, anticonvulsivante,
tuberculostatice)
 arsuri chimice sau electrice
 neoplazii
Exista mai multe teorii care
incearca sa explice modificarile
din CRPS I, dar patogenia bolii
este controversata. Ipotezele
actuale iau in considerare
mecanisme efectorii periferice si
centrale, inflamatia neurogena,
disfunctia microvasculara.

Diversi factori etiologici induc

stimuli durerosi periferici, care
produc excitatii repetate,
excesive, ale centrilor nervosi
simpatici medulari; de la nivelul
acestora pornesc stimuli spre
periferie, care produc cresterea
fluxului sanguin, modificari
vasomotorii si modificari
distrofice in os si in tesuturile
moi; aceste tulburari devin surse
a noi stimuli, astfel incat se
stabileste un cerc vicios intre
mecanismul central si periferic
al durerii si al raspunsului.
 Tablou clinic
Simptomele caracteristice sunt:
 durere si tumefactie in extremitatea afectata;
 modificari vasculare ( vasodilatatie cu tegumente locale
calde-faza timpurie si vasoconstrictie in faza tardiva )
 alterarea functiei motorii: limitarea mobilitatii articulare,
slabiciune musculara, tremor, distonia membrelor afectate
 atrofie tegumentara, modificari unghiale

Durerea are anumite particularitati: afecteaza integral un

segment (mana, picior, posibil insa si orice alt teritoriu), este
severa, uneori cu caracter de arsura. Poate fi declansata de
stimuli care in mod normal nu sunt algogeni (o atingere
usoara)-allodinia, sau se poate manifesta ca durere exagerata
la o stimulare dureroasa-hiperpatia
 Steinbrocker a descris 3 stadii ale CRSP I (pe care a denumit-o
‘sindrom umar-mana’); ulterior s-a adaugat un al patrulea stadiu:

Stadiul I ( acut ): 3-6 luni

 Durere in zonele distale ale membrului afectat agravata de
miscare
 Tumefactie
 Contractura musculara
 Limitarea mobilitatii articulare
 Tegumente locale calde
 Modificari de culoare

Stadiul II ( distrofic ): 3-12 luni

 Durerea scade treptat in intensitate
 Tegumente reci, indurate
 Debutul atrofiei musculare
 Osteoporoza difuza progresiva
Stadiul III ( atrofic ): 9-18 luni
 Modificarile trofice sunt accentuate, ireversibile
 Pielea, tesutul subcutanat si muschii se atrofiaza
 Apar contracturi in flexie
 Miscarile articulare sunt limitate
 Atrofia osoasa devine difuza si marcata

Stadiul IV ( psihologic) :
 pacientii netratati sau tratati insuficient pot dezvolta depresie
severa, idei de sinucid sau sufera interventii chirurgicale inutile.
 Explorari paraclinice
Examenul hematologic si VSH :
 sunt normale, elemente importante in favoarea
diagnosticului de CRSP I. Recent s-a descris frecvent o
hiperlipidemie

Termografia :
 obiectiveaza cresterea temperaturii locale (in stadii
incipiente) sau scaderea acesteia (in fazele avansate)

Examenul radiologic :
 releva o osteoporoza ‘patata’. Aspectul ‘patat’ este
determinat de resorbtia neregulata a tesutului osos, atat a
celui subperiostal si intracortical, cat si celui subcondral si
marginal, in acest din urma caz realizand forma ‘eroziva’ a
afectarii osoase. Osteoporoza nu este intalnita in toate
cazurile de CRPS I, mai cu seama in stadiile incipiente.
Totodata, ea nu constituie un semn paraclinic
patognomonic.
Scintigrafia osoasa:
 Explorare utila pentru diagnostic in stadiu initial,
 Evidentiaza o crestere a captarii periarticulare a
izotopului in extremitatea afectata

°Evaluarea functiei simpatice si a functiei sudomotorii:

 Fluxmetria cu laser Doppler, pletismografia venoasa
prin impedanta computerizata, sudoratia in repaus
Teste neurofiziologice:
 Teste de conducere nervoasa;
 Electromiografia;
 Polisomnografia si encefalografia magnetica° => teste
utilizate pentru excluderea altor patologii.
 Diagnostic diferential
Principalele afectiuni care trebuiesc excluse sunt:

-artritele de diverse etiologii

-plasarea incorecta a aparatelor gipsate si a atelelor
-sindroame de incarcerare (entrapment): sindromul de
apertura toracica, sindromul de tunel carpian
-traumatisme propriu-zise
-tromboza venoasa profunda (pentru stadiile initiale ale
bolii)
-insuficienta venoasa cronica ( pentru stadiile tardive)
-neoplaziile
-durerile neuropate ( care insa respecta teritoriul de
distributie al nervului periferic)
-eritromialgia
 PROGNOSTIC
CRSP I nu este o boala grava, dar din punct
de vedere functional, in lipsa unui
diagnostic precoce si a unui tratament
corespunzator, prognosticul poate fi
rezervat, datorita modificarilor trofice si
contracturilor, care constituie un handicap
important pentru bolnav.
 TrATAMENT
Tratamentul profilactic
 tratamentul corect al bolilor ce se pot insoti de CRSP I
poate preveni aparitia acesteia. Un mijloc important il
constituie mobilizarea precoce, atat in cazul bolnavilor
cu diverse traumatisme, cat si in cazul celor cu infarct
miocardic acut sau cu AVC.

Tratamentul curativ
 Eficienta tratamentului depinde in primul rand de
precocitatea lui, ca si de folosirea concomitenta a mai
multor mijloace terapeutice.
Optiuni terapeutice pentru CRPS I
• Antiinflamatoarea nesteroidiene sau steroidiene (corticoizi
orali in doze mari 60 mg/zi, cura scurta, 2-3 saptamani, cu
scaderea rapida in urmatoarele 2 saptamani);
• Calcitonina 100-150 UI/zi timp de 4-8 saptamani, apoi 1
injectie la 2 zile inca 3 saptamani;
• Bifosfonati intravenos (pamidronat, clodronat) sau oral
(aledronat);
• Exercitii fizice- kinetoterapie;
• Terapie in oglinada;
• Terapie ocupationala;
• TENS;
• Consiliere psihologice
 Obiectivele reabilitarii medicale:

• Combaterea durerii;
• Combatere inflamatiei si stazei
circulatorii;
• Prevenirea demineralizarii osoase;
• Corectare dezechilibru neuro-vegetativ;
• Restabilirea functiei articulare;
• Recuperare gesturilor uzuale;
• Suport psihologic.
 Mijloacele recuperarii medicale:
• Tratament medicamentos;
• Posturare in pozitie functionala – orteze;
• Electroterapie;
• Bai alternante;
• Masaj;
• Hidrokinetoterapie;
• Kinetoterapie;
• Terapie ocupationala;
• Terapie prin arta;
• Consiliere psihologica.
 CONCLUZII
Sindromul dureros regional complex sau CRPS I reprezinta o
entitate cu patogenie incomplet cunoscuta. Poate aparea intr-o
varietate de situatii, de obicei dupa un eveniment nociv de
intensitate variabila.

Este caracterizata prin durere spontana la nivelul unei

extremitatii, uneori disproportionata fata de factorul declansant
(allodinie/ hiperalgezie), prezenta edemului , instabilitate
vasomotorie, modificari trofice tegumentare la acelasi nivel,
osteoporoza neomogena, parcelara, de diferite grade.

Nu exista teste diagnostice specifice.

Tratamentul complex ( proceduri fizicale, AINS, cortizonice,

calcitonia, bisfosfonati, antidepresive, blocare simpatic) trebuie
instituit precoce pentru a determina reversibilitatea
fenomenelor.