Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cataracta
Cataracta
(lens cristalina)
ANATOMIA CRISTALINULUI
Lentilă biconvexă
macroscopic
- 2 poli (anterior şi posterior)
- Ecuator (ancorat de zonulă)
microscopic
- Capsula (anterioară si
posterioară)
- Epiteliu unistratificat anterior
- Cortex
- Nucleu
Fiziologia cristalinului
Cristalinul este unul din ţesuturile foarte bogate în ioni de K+, datorită
proporţiei Na+/K+ existentă la nivelul celulelor epiteliale care pompează Na+
în afară şi K+ înăuntru, cu cât cristalinul îmbătrâneşte cu atât conţinutul în
K+ scade. Menţinerea balanţei cationice şi a apei este esenţială pentru
transparenţa cristalinului.
Clasificare etiologică
– legate de vărstă
– complicate asociate cu boli oculare
– patologice asociate cu boli generale
– toxice induse de medicamente
– traumatice
ETIMOLOGIE
UNILATERALĂ
- Idiopatică
- Anomalii oculare (persistenţa vitrosului primitiv, disgenezia segmentului
anterior, lenticon posterior, tumorile polului posterior)
- Traumatică
CATARACTE CONGENITALE
NUCLEARĂ
SUBCAPSULARĂ
POSTERIOARĂ
CATARACTA SENILĂ
Incipientă, în evoluţie
CATARACTA SENILĂ
MATURĂ
HIPERMATURĂ
MORGANIANĂ
CATARACTA TRAUMATICĂ
DIABET ZAHARAT
GALACTOZEMIA
CATARACTA PATOLOGICĂ
HIPOCALCEMIA
DISTROFIE MIOTONICĂ
CATARACTA PATOLOGICĂ
UVEITA
CATARACTA COMPLICATĂ
MIOPIA
PSEUDOEXFOLIERE CAPSULARĂ
Dislocările cristalinului
(ectopia lentis)
Tulburare a ţesutului conjunctiv
caracterizat prin distrofie
mezodermală hipoplazică
Pot fi parţiale (subluxaţii) sau totale
(luxaţii). În cazul luxaţiilor cristalinul
poate ajunge în camera anterioară,
în vitros sau subconjunctival
Pot fi asociate cu boli de sistem (mai
ales subluxaţiile):
– sindromul Marfan
– Sindromul Weill - Marchesani
– homocistinuria
Sau apar în context traumatic, unde
luxaţiile sunt mult mai frecvente
COMPLICAŢIILE CATARACTEI
NEOPERATE
Luxaţia şi subluxaţia
cristalinului
Uveita facoanafilactică
Glaucomul facolitic
Glaucomul facomorfic
TRATAMENT
CHIRURGICAL
CORECŢIE OPTICĂ
TRATAMENT CHIRURGICAL -
ISTORIC