,,Educația este cea mai puternică

armă pe care o puteți folosi pentru

a schimba lumea.” (Nelson
Mandela)

Proiect realizat de:

CALENCIUD DIANA
HAVRILIUC DANA
GT III
• Educația și formarea sunt cruciale pentru economie și progresul
social.
• Alinierea competențelor la nevoile pieței muncii joacă un rol-cheie
și devine din ce în ce mai importantă o economie globalizată și bazată
pe cunoaștere, în care o forță de muncă calificată este necesară pentru
a concura în ceea ce privește productivitatea, calitatea și inovația.
• Alfabetizarea este un drept uman esențial pentru învățarea de-a
lungul vieții și schimbările sociale.
• După cum susține Raportul Comisiei pentru Educație pentru
secolul XXI din 1996 și Declarația de la Hamburg din 1997:
,,Alfabetizarea, concepută în general ca fiind cunoștințele și abilitățile
de bază necesare tuturor într-o lume în schimbare rapidă, este un
drept fundamental al omului.”
• Există milioane de oameni, dintre care majoritatea sunt femei, care
nu au oportunități de învățare sau care nu au competențe suficiente
pentru a putea afirma acest drept. Acest lucru implică adesea crearea
condițiilor prealabile pentru învățare.
• Alfabetizarea este, de asemenea, un catalizator pentru participarea
la activități sociale, culturale, politice și economice și pentru învățarea
pe tot parcursul vieții.
• Analfabetismul este incapacitatea de a citi sau de a scrie.
• 95% din persoanele analfabete din lume trăiesc în țările în curs
de dezvoltare, iar aproximativ 70% sunt femei. Dintre cele zece țări
cu cele mai scăzute rate de alfabetizare a adulților, 9 sunt în Africa.
• Sistemele educaționale din regiune reflectă diferențele dintre
geografie, patrimoniul cultural, istoria colonială și progresul
dezvoltării economice.
• Impactul politicilor coloniale ale francezilor, englezilor și altor
țări asupra educației a avut un impact durabil asupra obiectivelor,
structurii, managementului și finanțării sistemelor educaționale din
regiune.
• Atunci când țările africane au obținut independență față de
regula colonială în jurul anului 1960, regiunea a rămas mult în
urma altor regiuni, pe aproape orice indicator de educație.
• Progresele dramatice - cu mari variații naționale - au avut loc în
anii 1960 și 1970. Înscrierile în învățământul primar au crescut de
la 11 milioane în 1960 la aproape 53 milioane în 1980. Creșterea la
nivel secundar și terțiar a fost și mai dramatică, numărul
înscrierilor secundare crescând de cincisprezece ori și înrolarea
terțiară de douăzeci de ori.
 TIPURI

Există mai multe tipuri de analfabetism care nu pot fi înlăturate prin educaţie şi
pot fi la fel de deranjante precum incapacitatea de a citi şi de a scrie:
• Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu
să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă
verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în
reușita unei acțiuni sau în performanță
• Analfabetismul vizual reprezintă incapacitatea de a înţelege sau de a procesa
informaţii provenite pe cale vizuală. De exemplu, astfel de persoane manifestă
incapacitatea de a citi şi de a interpreta graficele.
• Trans-analfabetism - O persoană care suferă de trans-analfabetism este
incababilă să transfere informaţiile dintr-o formă în alta. De exemplu, ei pot să
înţeleagă o pictură, însă nu sunt capabili să o descrie sau să scrie despre ea.
• Analfabetism tehnologic - O persoană cu analfabetism tehnologic manifestă
dificultăţi atunci când foloseşte noile tehnologii. Învăţarea unor lucruri noi este
greoaie, iar unii dintre ei pot fi uimiţi, de exemplu, de complexitatea unui banal
telefon mobil, deşi au fost învăţaţi de zeci de ori să-l folosească.
• Analfabetismul statistic reprezintă incapacitatea de a înţelege datele statistice,
în toată amploarea lor. Ei vor interpreta diferit afirmaţiile "10% dintre oameni sunt
alergici la alune" şi "90% dintre oameni nu sunt alergici la alune", în ciuda faptului
că înseamnă acelaşi lucru.
• Analfabetismul științific - Conform site-ului listverse.com, 75% dintre adulţi
suferă de analfabetism ştiinţific. Ei pot afirma următoarele: "s-a demonstrat că
oamenii care conduc maşini scumpe trăiesc mai mult, prin urmare, dacă-mi voi
cumpăra o maşină scumpă, şi eu voi trăi mai mult", ignorând faptul că nu maşina
duce la o viaţă lungă, ci ambele sunt direct influenţate de statutul socioeconomic.
• Analfabetismul ca incapacitate de a utiliza computerele - Persoanele care
suferă de această formă de analfabetism sunt incapabile să utilizeze un computer la
un nivel de bază, în ciuda faptului că modul de funcţionare al acestuia i-a fost arătat
şi explicat de nenumărate ori. Expresii precum "Am şters Internetul, acum ce fac?"
sunt rostite frecvent de către acest tip de analfabeţi.
• Analfabetismul mediatic - Multe publicaţii mizează pe latura senzaţională a
ştirilor şi furnizează informaţii false pentru a-şi maximiza profitul. Analfabetismul
mediatic îi determină pe unii dintre ascultători să creadă că informaţiile prezentate
prin intermediul canalelor media sunt 100% adevărate.
• Analfabetismul informațional - Un analfabet
informaţional tinde să-şi susţină opiniile, chiar dacă i s-a
demonstrat că se înşeală, fiind imun la argumente, sau se
poate lansa în discursuri pe o anumită temă, într-o cameră
plină de experţi în domeniul respectiv, fără să deţină multe
informaţii de specialitate. Conform statisticilor, aproximativ
60% dintre adulţi suferă de această formă de analfabetism.
• Analfabetismul emoțional - Persoanele care suferă de
această formă de analfabetism sunt incapabile să înţeleagă
sentimentele lor şi ale celorlalţi. Au probleme majore în a-şi
exprima emoţiile şi consideră plictisitoare efuziunile
sentimentale ale celorlalţi.
• Analfabetismul cultural presupune incapacitatea de a
înţelege manifestările unei alte culturi decât cea cu care ne-am
obişnuit.
Analfabetismul la nivel global
• Din cei aproximativ 776 de milioane de oameni din întreaga
lume care nu pot citi și scrie, două treimi sunt femei. În India, de
exemplu, doar o fată din trei va termina școala primară. Cei mai
mulți abandonează școala pentru a-și ajuta casa sau pentru a-și
găsi un loc de muncă și a-și câștiga existența. Mulți părinți
preferă să investească în educația fiilor lor, datorită unor norme
sociale puternice. Ca și în multe alte părți ale lumii în curs de
dezvoltare, căsătoria are loc adesea de la o vârstă fragedă ;i
pentru fetele indiene, iar educația este înlocuită de
responsabilitățile maternității.
Rata de analfabetizare în anul 2014
la nivel global se prezintă astfel:
 Rata de analfabetizare în anul 2015
la nivel global se prezintă astfel:
ANUL 2015

total persoanele în vârstă de 15 ani și peste 86,3%

total bărbați 90,0%

total femei 82,7%

*(Cifrele reprezentate sunt colectate aproape în totalitate de la Institutul pentru Statistică al UNESCO, an 2015)
CAUZE
• Există multe cauze ale analfabetismului. Cele mai frecvente în
Africa sunt munca copiilor, sărăcia, părinții nevoiași, guvernele
corupte.
• Aproape un miliard de oameni, două treimi dintre ei femei, au
intrat în secolul XXI în imposibilitatea de a citi o carte sau de a-și
scrie numele. Analfabetismul lor va afecta o serie de alte variabile
sociale și economice.
• Ratele analfabetismului femeilor sunt deosebit de ridicate în
Africa Subsahariană. În Niger și Burkina Faso, de exemplu, mai
mult de 90% dintre femei sunt analfabete. Dacă aceste femei sunt
analfabete, atunci cum își vor educa copiii în mod corespunzător?
• Unul dintre principalii contribuabili ai analfabetismului este
munca copiilor.
• Mulți dintre copii trebuie să-și ajute părinții și nu au bani pentru
a cumpăra crechizite școlare. Copiii lucrează, de obicei, timp de
12 sau mai multe ore și nu au timp pentru o educație, chiar dacă
părinții au destui bani. Unii părinți își vând chiar copiii altor
persoane doar pentru a avea bani.
 • Mulți copii intră în industria
traficului de ființe umane pentru
a-și asigura familia.
• Procentul copiilor care merg la
școala primară este de numai
60%, după care majoritatea
copiilor renunță să-și ajute
familiile.
• Aproape toți copiii nu merg la
liceu și chiar mai puțini până la
liceu din cauza sărăciei, a
foametei, a bolilor sau pentru că
lucrează deja la slujbe lungi.
• Africa are cea mai mică rată de
înscriere la fiecare nivel și este
singura regiune în care numărul
copiilor din afara școlii continuă
să crească. Adulții obișnuiți din
Africa au mai puțin de trei ani
de școlarizare, mai mici decât
nivelul de educație pentru orice
altă regiune.
• Se poate observa că atât în privința bărbaților cât și a femeilor
inscrierea la școală s-a făcut în anul 2015 într-un număr mai mare
decât în anii anterior. Mauritius deține primul loc la cei înscriși la
școală, pentru ambele genuri.
• Datele prezentate în acest studiu arată o îmbunătățire remarcabilă a
ratelor de alfabetizare a tinerilor, cu o reducere constantă a decalajelor
de gen.
• Cu 50 de ani în urmă, aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta
cuprinsă între 15 și 24 ani nu au putut citi sau scrie o simplă
propoziție comparativ cu 10% astăzi, potrivit ultimelor date
disponibile de la Institutul pentru Statistică al UNESCO (anul 2016).
• Cu toate acestea, 750 de milioane de adulți - dintre care două treimi
sunt femei - rămân analfabeți. Se observă ca rata de alfabetizare este
sub 50% în Mali, Niger, Ciad, Africa Centrală, partea sudică a
Sudanului.
• Prin urmare, sunt necesare eforturi reînnoite pentru atingerea
noului obiectiv de alfabetizare al Obiectivelor de dezvoltare durabilă:
"până în 2030, să se asigure că toți tinerii și o proporție substanțială de
adulți, atât bărbați, cât și femei, realizează alfabetizarea și
numerotarea".
• Ratele de alfabetizare la nivel global au crescut în timp, însă
femeile reprezintă în continuare majoritatea adulților analfabeți în
fiecare regiune, reprezentând 473 milioane sau două treimi din
populația globală analfabetică a adulților. Cele mai mari lacune în
ratele de alfabetizare se regăsesc în Africa de Nord și Asia de Vest
(82% dintre bărbați și 66% în rândul adulților), Asia de Sud (77%
bărbați vs. 58% femei) și Africa Subsahariană (69% bărbați vs. 53%
femei).
• Diferența de gen în rata de alfabetizare a tinerilor sa încheiat în
mod constant la nivel global, deși disparitățile persistă în interiorul
regiunilor. Comparativ cu paritatea de gen care s-a atins în cele 4
state din 7, în Africa Subsahariană se înregisteează un GPI de 0,90.
• Deși încă departe de obiectivul parității de gen, au existat multe
progrese în Africa Subsahariană: indicele de paritate de gen pentru
rata de alfabetizare a tinerilor este de 0,90 în comparație cu doar 0,53
pentru rata de alfabetizare în vârstă, care indică faptul că femeile
tinere sunt cu 10% mai puțin capabile să fie alfabetizate decât bărbații.
• Diferența de alfabetizare dintre tinerii bărbați și femei se reduce în
Africa sub-sahariană, dar sunt necesare eforturi continue.
Cum poate fi analfabetismul rezolvat
• Nu sunt multe moduri de a
rezolva problema din cauza
condițiilor precare, dar totuși
există câteva modalități. Pe scurt
una dintre sigurele căi este de a
dona fundațiilor care pot ajuta la
construirea școlilor. Există multe
astfel de fundații , de exemplu
Fundația Nelson Mandela.
 Analfabetismul la nivelul României

• În România există aproape un sfert de milion de persoane analfabete, iar potrivit

calculelor bazate pe datele de la recensământul din 2011, în topul județelor cu cei
mai mulți analfabeți – atât ca număr, dar și ca procentaj raportat la populația totală -
se regăsesc județele din Sudul și Sud-estul României precum Giurgiu, Călărași,
Teleorman, Ialomița sau Tulcea, în timp ce capitala și o parte din judetele din Vestul,
Centrul și Nord-Estul țării au înregistrat cei mai puțini analfabeți - sub 1%.
• Deși față de recensământul din 2002 numărul analfabeților s-a micșorat cu circa
50% la nivel de țară, scăderea nu a avut un caracter uniform.
• Județe precum Maramureș, Dolj, Olt, Teleorman sau București au înregistrat cele
mai puternice scăderi (60-70%), în timp ce în județe precum Vrancea numărul
persoanelor analfabete a scăzut cu doar puțin peste 16%.
 Evoluția procentului de alfabetizare în România:
120%

100%

80%

60%

40%

20%

0%
1899 1912 1930 1940 2005 2011
Harta ratei analfabetismului din
România în anul 2011
• Un studiu publicat în 2013 constata că România este țara
cu cei mai mulți analfabeți din Europa.
• 6% din populație nu știe carte, adică 150.000 de români
trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze.
• Cei mai mulți dintre copii abandonează școala din cauza
sărăciei, dar și a lipsei de educație a părinților, care nu
înțeleg importanța școlii.
• Cei mici sunt trimiși la muncă pentru a sprijini familia,
sau pur și simplu nu au ce să îmbrace pentru a merge la
școală.
 *(grafice extrase din articolul http://hymerion.ro/2014/07/28/puterea-analfabetilor-in-alegeri-avem-circa-un-sfert-de-milion-de-analfabeti-care-
voteaza-pot-fi-alegerile-din-romania-decise-de-analfabeti.html, publicat la data de 28 iulie 2014)
 Bibliografie
• https://sprouteen.org/news/literacy-in-africa-some-facts-
figures
• https://www.statsilk.com
• http://uis.unesco.org
• https://tellmaps.com
• https://www.encyclopedia.com/
• https://data.worldbank.org
• http://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/zece-tipuri-de-
analfabetism--recunosti-pe-cineva--260660
• https://ourworldindata.org/literacy