ANALFABETISMUL

,,Educația este cea mai puternică armă pe care

o puteți folosi pentru a schimba lumea.”
(Nelson Mandela)

Proiect realizat de:

HAVRILIUC DANA
GT III

2018
,,Educația este cea mai puternică armă pe care o puteți folosi
pentru a schimba lumea.” (Nelson Mandela)

Introducere
Educația și formarea sunt cruciale pentru economie și progresul social.
Alinierea competențelor la nevoile pieței muncii joacă un rol-cheie și devine din ce în ce mai
importantă o economie globalizată și bazată pe cunoaștere, în care o forță de muncă calificată
este necesară pentru a concura în ceea ce privește productivitatea, calitatea și inovația.
Alfabetizarea este un drept uman esențial pentru învățarea de-a lungul vieții și schimbările
sociale.

După cum susține Raportul Comisiei pentru Educație pentru secolul XXI
din 1996 și Declarația de la Hamburg din 1997: ,,Alfabetizarea, concepută în general ca
fiind cunoștințele și abilitățile de bază necesare tuturor într-o lume în schimbare rapidă, este
un drept fundamental al omului.”

Există milioane de oameni, dintre care majoritatea sunt femei, care nu au

oportunități de învățare sau care nu au competențe suficiente pentru a putea afirma acest
drept. Provocarea este de a le permite acestora să facă acest lucru. Acest lucru implică adesea
crearea condițiilor prealabile pentru învățare.
 Alfabetizarea este, de asemenea, un catalizator pentru participarea la
activități sociale, culturale, politice și economice și pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Definiție
Analfabetismul este incapacitatea de a citi sau de a scrie. 95% din
persoanele analfabete din lume trăiesc în țările în curs de dezvoltare, iar aproximativ 70%
sunt femei.

Dintre cele zece țări cu cele mai scăzute rate de alfabetizare a adulților, 9
sunt în Africa. Sistemele educaționale din regiune reflectă diferențele dintre geografie,
patrimoniul cultural, istoria colonială și progresul dezvoltării economice. Impactul politicilor
coloniale ale francezilor, englezilor și altor țări asupra educației a avut un impact durabil
asupra obiectivelor, structurii, managementului și finanțării sistemelor educaționale din
regiune.

Atunci când țările africane au obținut independență față de regula colonială

în jurul anului 1960, regiunea a rămas mult în urma altor regiuni, pe aproape orice indicator
de educație. Progresele dramatice - cu mari variații naționale - au avut loc în anii 1960 și
1970. Înscrierile în învățământul primar au crescut de la 11 milioane în 1960 la aproape 53
milioane în 1980. Creșterea la nivel secundar și terțiar a fost și mai dramatică, numărul
înscrierilor secundare crescând de cincisprezece ori și înrolarea terțiară de douăzeci de ori.

Tipuri
Există mai multe tipuri de analfabetism care nu pot fi înlăturate prin
educaţie şi pot fi la fel de deranjante precum incapacitatea de a citi şi de a scrie:
 Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la
persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană
poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l
folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță
 Analfabetismul vizual reprezintă incapacitatea de a înţelege
sau de a procesa informaţii provenite pe cale vizuală. De exemplu, astfel de persoane
manifestă incapacitatea de a citi şi de a interpreta graficele.
 Trans-analfabetism - O persoană care suferă de trans-
analfabetism este incababilă să transfere informaţiile dintr-o formă în alta. De
exemplu, ei pot să înţeleagă o pictură, însă nu sunt capabili să o descrie sau să scrie
despre ea.
 Analfabetism tehnologic - O persoană cu analfabetism
tehnologic manifestă dificultăţi atunci când foloseşte noile tehnologii. Învăţarea unor
lucruri noi este greoaie, iar unii dintre ei pot fi uimiţi, de exemplu, de complexitatea
unui banal telefon mobil, deşi au fost învăţaţi de zeci de ori să-l folosească.
 Analfabetismul statistic reprezintă incapacitatea de a înţelege
datele statistice, în toată amploarea lor. Ei vor interpreta diferit afirmaţiile "10%
dintre oameni sunt alergici la alune" şi "90% dintre oameni nu sunt alergici la alune",
în ciuda faptului că înseamnă acelaşi lucru.
 Analfabetismul științific - Conform site-ului listverse.com,
75% dintre adulţi suferă de analfabetism ştiinţific. Ei pot afirma următoarele: "s-a
demonstrat că oamenii care conduc maşini scumpe trăiesc mai mult, prin urmare,
dacă-mi voi cumpăra o maşină scumpă, şi eu voi trăi mai mult", ignorând faptul că nu
maşina duce la o viaţă lungă, ci ambele sunt direct influenţate de statutul
socioeconomic.
 Analfabetismul ca incapacitate de a utiliza computerele -
Persoanele care suferă de această formă de analfabetism sunt incapabile să utilizeze
un computer la un nivel de bază, în ciuda faptului că modul de funcţionare al acestuia
i-a fost arătat şi explicat de nenumărate ori. Expresii precum "Am şters Internetul,
acum ce fac?" sunt rostite frecvent de către acest tip de analfabeţi.
 Analfabetismul mediatic - Multe publicaţii mizează pe latura
senzaţională a ştirilor şi furnizează informaţii false pentru a-şi maximiza profitul.
Analfabetismul mediatic îi determină pe unii dintre ascultători să creadă că
informaţiile prezentate prin intermediul canalelor media sunt 100% adevărate.
  Analfabetismul informațional - Un analfabet informaţional
tinde să-şi susţină opiniile, chiar dacă i s-a demonstrat că se înşeală, fiind imun la
argumente, sau se poate lansa în discursuri pe o anumită temă, într-o cameră plină de
experţi în domeniul respectiv, fără să deţină multe informaţii de specialitate. Conform
statisticilor, aproximativ 60% dintre adulţi suferă de această formă de analfabetism.
 Analfabetismul emoțional - Persoanele care suferă de această
formă de analfabetism sunt incapabile să înţeleagă sentimentele lor şi ale celorlalţi.
Au probleme majore în a-şi exprima emoţiile şi consideră plictisitoare efuziunile
sentimentale ale celorlalţi.
 Analfabetismul cultural presupune incapacitatea de a înţelege
manifestările unei alte culturi decât cea cu care ne-am obişnuit.

Analfabetismul la nivel global

Din cei aproximativ 776 de milioane de oameni din întreaga lume care nu
pot citi și scrie, două treimi sunt femei. În India, de exemplu, doar o fată din trei va termina
școala primară. Cei mai mulți abandonează școala pentru a-și ajuta casa sau pentru a-și găsi
un loc de muncă și a-și câștiga existența. Mulți părinți preferă să investească în educația fiilor
lor, datorită unor norme sociale puternice. Ca și în multe alte părți ale lumii în curs de
dezvoltare, căsătoria are loc adesea de la o vârstă fragedă și pentru fetele indiene, iar educația
este înlocuită de responsabilitățile maternității.
Rata de analfabetizare in anul 2014 la nivel global se prezintă astfel:

Rata de analfabetizare in anul 2015 la nivel global se prezintă astfel:

Anul 2015
total persoanele în vârstă de 15 ani și peste 86,3%
total bărbați 90,0%
total femei 82,7%
*(Cifrele reprezentate sunt colectate aproape în totalitate de la Institutul pentru Statistică al UNESCO,
an 2015) 
 Cauze

Există multe cauze ale analfabetismului. Cele mai frecvente în Africa sunt
munca copiilor, sărăcia, părinții nevoiași, guvernele corupte.
Aproape un miliard de oameni, două treimi dintre ei femei, au intrat în
secolul douăzeci și unu în imposibilitatea de a citi o carte sau de a-și scrie numele.
Analfabetismul lor va limita puterea de a câștiga și va afecta o serie de alte variabile sociale
și economice.
Ratele analfabetismului femeilor sunt deosebit de ridicate în Africa
Subsahariană. În Niger și Burkina Faso, de exemplu, mai mult de 90% dintre femei sunt
analfabete. Dacă aceste femei sunt analfabete, atunci cum își vor educa copiii în mod
corespunzător?
Unul dintre principalii contribuabili ai analfabetismului este munca copiilor.
Mulți dintre copii trebuie să-și ajute părinții și nu au bani pentru a cumpăra
crechizite școlare. Copiii lucrează, de obicei, timp de 12 sau mai multe ore și nu au timp
pentru o educație, chiar dacă părinții au destui bani. Unii părinți își vând chiar copiii altor
persoane doar pentru a avea bani.
Mulți copii intră în industria traficului de ființe umane pentru a-și asigura
familia.
Procentul copiilor care merg la școala primară este de numai 60%, după care
majoritatea copiilor renunță să-și ajute familiile. Aproape toți copiii nu merg la liceu și chiar
mai puțini până la liceu din cauza sărăciei, a foametei, a bolilor sau pentru că lucrează deja la
slujbe lungi.

Africa are cea mai mică rată de înscriere la fiecare nivel și este singura
regiune în care numărul copiilor din afara școlii continuă să crească. Adulții obișnuiți din
Africa au mai puțin de trei ani de școlarizare, mai mici decât nivelul de educație pentru orice
altă regiune.
 Se poate observa că atât în privința bărbaților cât și a femeilor inscrierea la
școală s-a făcut în anul 2015 într-un număr mai mare decât în anii anterior. Mauritius deține
primul loc la cei înscriși la școală, pentru ambele genuri.
 Datele prezentate în acest studiu arată o îmbunătățire remarcabilă a ratelor
de alfabetizare a tinerilor, cu o reducere constantă a decalajelor de gen. Cu 50 de ani în urmă,
aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani nu au putut citi sau scrie o
simplă propoziție comparativ cu 10% astăzi, potrivit ultimelor date disponibile de la Institutul
pentru Statistică al UNESCO (anul 2016). Cu toate acestea, 750 de milioane de adulți - dintre
care două treimi sunt femei - rămân analfabeți. Se observă ca rata de alfabetizare este sub
50% în Mali, Niger, Ciad, Africa Centrală, partea sudică a Sudanului. Prin urmare, sunt
necesare eforturi reînnoite pentru atingerea noului obiectiv de alfabetizare al Obiectivelor de
dezvoltare durabilă: "până în 2030, să se asigure că toți tinerii și o proporție substanțială de
adulți, atât bărbați, cât și femei, realizează alfabetizarea și numerotarea".
 Ratele de alfabetizare la nivel global au crescut în timp, însă femeile
reprezintă în continuare majoritatea adulților analfabeți în fiecare regiune, reprezentând 473
milioane sau două treimi din populația globală analfabetică a adulților. Cele mai mari lacune
în ratele de alfabetizare se regăsesc în Africa de Nord și Asia de Vest (82% dintre bărbați și
66% în rândul adulților), Asia de Sud (77% bărbați vs. 58% femei) și Africa Subsahariană
(69% bărbați vs. 53% femei).

Diferența de gen în rata de alfabetizare a tinerilor sa încheiat în mod

constant la nivel global, deși disparitățile persistă în interiorul regiunilor. Comparativ cu
paritatea de gen care s-a atins în cele 4 state din 7, în Africa Subsahariană se înregisteează un
GPI de 0,90.

Deși încă departe de obiectivul parității de gen, au existat multe progrese în

Africa Subsahariană: indicele de paritate de gen pentru rata de alfabetizare a tinerilor este de
0,90 în comparație cu doar 0,53 pentru rata de alfabetizare în vârstă, care indică faptul că
femeile tinere sunt cu 10% mai puțin capabile să fie alfabetizate decât bărbații.

Diferența de alfabetizare dintre tinerii bărbați și femei se reduce în Africa

sub-sahariană, dar sunt necesare eforturi continue.
 Analfabetismul în Africa Subsahariană
 1 din 3 adulți nu pot citi
 176 milioane de adulți 47 milioane de tineri sunt analfabeți
 21 mil de adolescenți nu sunt la școală

Cum poate fi analfabetismul rezolvat

Nu sunt multe moduri de a rezolva problema din cauza condițiilor precare,
dar totuși există câteva modalități. Pe scurt una dintre sigurele căi este de a dona fundațiilor
care pot ajuta la construirea școlilor. Există multe astfel de fundații , de exemplu Fundația
Nelson Mandela.

Analfabetismul la nivelul României

În România există aproape un sfert de milion de persoane analfabete, iar
potrivit calculelor bazate pe datele de la recensământul din 2011, în topul județelor cu cei mai
mulți analfabeți – atât ca număr, dar și ca procentaj raportat la populația totală - se regăsesc
județele din Sudul și Sud-estul României precum Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ialomița sau
Tulcea, în timp ce capitala și o parte din judetele din Vestul, Centrul și Nord-Estul țării au
înregistrat cei mai puțini analfabeți - sub 1%.

Deși față de recensământul din 2002 numărul analfabeților s-a micșorat cu

circa 50% la nivel de țară, scăderea nu a avut un caracter uniform.

Județe precum Maramureș, Dolj, Olt, Teleorman sau București au înregistrat

cele mai puternice scăderi (60-70%), în timp ce în județe precum Vrancea numărul
persoanelor analfabete a scăzut cu doar puțin peste 16%.
 Evoluția procentului de alfabetizare în România:
120%

100%

80%

60%

40%

20%

0%
1899 1912 1930 1940 2005 2011

Un studiu publicat în 2013 constata că România este țara cu cei mai mulți
analfabeți din Europa. Șase la sută din populație nu știe carte, adică 150.000 de români
trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze. Cei mai mulți dintre copii
abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei de educație a părinților, care nu înțeleg
importanța școlii. Cei mici sunt trimiși la muncă pentru a sprijini familia, sau pur și simplu nu
au ce să îmbrace pentru a merge la școală.
Harta ratea analfabetismului din România în anul 2011
*(grafice extrase din articolul http://hymerion.ro/2014/07/28/puterea-analfabetilor-in-alegeri-avem-circa-un-
sfert-de-milion-de-analfabeti-care-voteaza-pot-fi-alegerile-din-romania-decise-de-analfabeti.html, publicat la
data de 28 iulie 2014)
 Bibliografie:
 https://sprouteen.org/news/literacy-in-africa-some-facts-figures
 https://www.statsilk.com
 http://uis.unesco.org
 https://tellmaps.com
 https://www.encyclopedia.com/
 https://data.worldbank.org
 http://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/zece-tipuri-de-analfabetism--recunosti-
pe-cineva--260660
 https://ourworldindata.org/literacy