UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” DIN

GALATI

FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR

SI MEDIU

Experimentări industriale privind reducerea defectelor

tablelor laminate la rece

Coordonator:Prof.dr.ing. Bordei Marian

Absolvent :Grigoras Vasilica
 Cuprins:
Cap.1 - Situaţia actuală si perspectivele de dezvoltare
a instalatiilor si a tehnologiilor necesare fabricatiei
produselor plate din otel
Cap.2 - Analiza situatiei defectele benzilor laminate la
rece
Cap.3 - Flux tehnologic LBR
Cap.4 - Cercetari experimentale privind produsele
plate laminate la rece din otel cu continut scazut de
carbon pentru formare sau deformare plastica la rece
Cap.5 – Concluzii şi propuneri
 Situaţia actuală si perspectivele de dezvoltare a
instalatiilor si a tehnologiilor necesare fabricatiei
produselor plate din otel

Competiţia pentru ocuparea unei poziţii cât mai bune pe

piaţa producătorilor de produse laminate devine din ce în ce
mai dură în condiţiile în care disputa se desfăşoară – în mod
continuu – pe două planuri: creşterea calităţii şi reducerea
severă a cheltuielilor.
Directiile de dezvoltare a instalatiilor de fabricatie a
produselor plate din otel sunt:
a. modernizarea instalaţiilor actuale, inclusiv pentru
laminarea din cald a unei cantităţi cât mai mari din producţia
turnată continuu (procedeul H.D.R.–Hot Direct Rollig);
b. îmbinarea instalaţiilor de turnare continuă cu cele de
laminare (procedeul C.C-D.R. – Continuous Cast-Direct
Rolling);
c. turnarea de bandă subţire.
 Analiza situatiei defectele benzilor laminate la rece

Conform literaturii de specialitate, clasificarea defectelor

benzilor laminate la rece se face dupa doua criterii :
a. dupa tipul defectului
-defecte de suprafata: straturi superficiale; inegalitati
superficiale; deteriorari de suprafata
-abateri geometrice: deformari - abateri de la configuratia
prescrisa, lipsa sau exces de material, deteriorari.
-defecte de compactitate: goluri; deteriorarea
compactitatii
-abateri ale proprietatii chimice & puritatii: abateri ale
compozitiei chimice; incluziuni macroscopice.
-defecte de structura: defecte de macrostructura.
b) In functie de etapa tehnologica in care a aparut:
elaborare, laminare banda la cald, laminare banda la
rece.
Nr.
Denumirea defectului Descrierea defectului
crt.
1. Imprimari de tunder Incrustari de tunder in procesul de laminare la cald a benzilor din otel.
2. Tunder rezidual Tunder incomplet eliminat in procesul de decapare a benzii din otel, incrustat in decursul laminarii la rece.
3. Gauri Discontinuitati care strapung materialul de la o suprafata la alta.
4. Cruste (coji) Suprapuneri neregulate inchise sau de suprafata care contin incluziuni nemetalice.
5. Siruri de cruste (coji) Siruri paralele cu sensul de laminare, care contin incluziuni nemetalice sub forma deschisa sau inchisa.
6. Sufluri Discontinuitati interne ale materialului, vizibile la suprafata.

7. Zgarieturi pa banda laminate la cald Crestaturi mici si smulgeri de material de diferite marimi survenite prin laminarea la cald a benzilor din otel.

8. Zgarieturi pe banda decapata Crestaturi mici si smulgeri de material de diferite marimi survenite in linia de decapare a benzilor din otel.

Pete cauzate de atacul chimic (agentul de decapare sau de clatire) in timpul stationarii materialului in linia
9. Pete de supradecapare
de decapare.
10. Pori de decapare Mici cavitati situate la nivelul suprafatei benzii din otel decapate.
11. Varfuri (proeminente) Zone reliefate punctiforme care apar periodic pe suprafata benzilor dupa laminare la rece.
12. Siruri de varfuri Siruri de zone in relief care apar pe suprafata benzilor din otel dupa laminare la rece.
Cavitati (adancituri) ce apar periodic pe suprafata benzilor laminate la rece, cauzate de prezenta unor
13. Marcaje ale cilindrului (imprimari)
corpuri straine pe cilindrul de lucru.
Marcaje de forma liniara ce apar izolat sau periodic, transversale cu sensul de laminare, cauzate de pliurile
14. Linii de forta
benzii.
15. Ondulatii transversale Forme ondulatorii, transversale fata de sensul de laminare a benzilor din otel.
Ondulatii cu pas marunt, perpendiculare cu sensul de laminare, caracterizate prin fluctuatii de grosime ale
16. Vibratiii
benzii din otel.
17. Ondulatii de margine si centrale Ondulatii pe marginea si centrul benzii paralele cu sensul de laminare.
Defecte de planeitate dispuse in sensul de laminare, de regula pe centrul benzii, sub forma de cordoane
18. Cocoasa
provocate de supraingrosari locale in profilul benzii laminate la cald.
Defect de suprafata ce apare la otelurile necalmate sau insuficient calmate dupa laminarea la rece, in
19. Coaja de portocala
procesul de ambutisare a benzilor, datorita unei structuri cu graunti bruti sau unei ecruisari insuficiente.
Nr.
Denumirea defectului Descrierea defectului
crt.
Linii Lüders, relativ perpendiculare pe directia de laminare, prezente pe toata latimea benzii din otel sau in apropiere
20. Linii si figuri de curgere
de margini, distantate regulat sau neregulat.
Zgarieturi pe banda laminata Crestaturi mici, smulgeri de material de diferite grosimi intervenite in timpul sau dupa procesul de laminare la rece a
21.
la rece benzilor.
22. Curbari, boltiri longitudinale Curbare pe directie longitudinala paralel cu sensul de infasurare, a benzii din otel.

23. Curbari, boltiri transversale Curbare pe directie transversala cu sensul de infasurare, a benzii.

24. Margini deteriorate Ondulatii si crestaturi mici sau mari pe marginea benzii din otel.

25. Imprimari ale rolelor Zone in relief pe banda laminata la rece.

26. Frecari Deteriorari mecanice ale suprafetel benzii laminate la rece datorita deplasarii relative a spirelor ruloului.

Telescopicitate – infasurat
27. Infasurare neuniforma si decalata a spirelor ruloului.
la rece
Neomogenitati fizico-chimice superficiale datorate unor acumulari de carburi complexe rezultate la suprafata benzii
28. Striuri de laminare
laminate la rece care apar sub forma unor pete.
Linii de curgere plastica locale si limitate ce apar in timpul laminarii la rece amplificate prin tratamentui termic de
29. Lipituri recoacere (spirele se lipesc unele de altele) si sunt sesizate in timpul derularii benzilor la dresare.

Colorarea marginilor benzii supuse tratamentului termic de recoacere datorita oxidarii prin patrunderea aerului fals in
Margini colorate si culori de
30. atmosfera de protectie sau a spalarii insuficiente a spatiului de sub mufla la pregatirea incarcaturii.
revenire

Pete de emulsie – emulsie Pete si reziduuri de emulsie cracate pe suprafata benzii din otel dupa laminare la rece si tratament termic de recoacere.
31.
arsa
Pliuri de dresare (flori de Linii de deformare ce apar in timpul dresarn datorita defectelor locale de planeitate in interspatiul de laminare.
32.
dresare)
Defect ce apare localizat sau pe suprafete mai intinse ale benzii decapate sau laminate la rece sub forma de pete de
33. Rugina
culoare galben-roscat pana la negru.
Deformari, marcaje provocate de transport, asezarea in stiva sau depozitarea necorespunzatoare a rulourilor de banda
34. Ovalizari, comprimari
 Defectele benzilor laminate la rece
Diagrama Pareto (fig. 2.1.) este o prezentare grafică a cauzelor diferitor neconformităţi
frecvente în domenii de activitate variate, clasificate în funcţie de ponderea acestora în
total. Diagrama facilitează selectarea priorităţilor de acţiune, determinând elementele
importante în soluţionarea unei probleme.
Conform principiului Pareto 80% din defecte provin din 20% de acţiuni
necorespunzătoare. Asta inseamna ca defectul “Coji” are un aport foarte mare in
procentul de NCO. Prin actiuni corespunzatoare care sa duca la reducerea acestui defect
se va reduce drastic procentul de NCO.
 13
12
11

9 10
3
2
1
1 - derulare bandă laminată la cald;
2 - procesor de predestunderizare
3 - masină de sudat cap la cap
4 - cajă duo de destunderizare mecanică
5 - acumulator de bandă cota -6000
6 6 - acumulator de bandă cota -3000
5
7 - bazine de decapare chimică
8 - bazine de spălare
9 - acumulator de bandă cota 0
10 - buclare bandă
11 - ghidaj lateral
12 - foarfecă-disc pentru debitare margini
13 - ruloare de bandă decapată

Fig. 5.5 Linie de decapare prin imersie a benzilor de oþel laminat la cald pentru relaminare la rece - utilaje principale

10
8 9

5
6
Flux
4

3
2
tehnologic
1
C5

C3
C4 1 - rulou de bandă decapată
2 - cilindru de lucru
3 - cilindru de sprijin
LBR
4 - lagăr cilindru de sprijin
5 - surub de presiune
C2 6 - cadru de cajă
7 - masină de măsurat grosimea benzii în flux
C1 8 - masină de măsurat grosimea finală a benzii
9 - rolă de măsură a tensiunii în bandă
10 - rulor de bandă

Fig. 5.9 Laminor Tandem la rece cu 5 caje cuarto pentru benzi de otel cu conþinut redus de carbon - utilaje principale

10

9
9

7
10

3 2 1
6
Fig. 5.11 Schema cuptorului-clopot
pentru recoacerea rulourilor 5
de benzi laminate la rece

1 electromotor 4
2
2 turbinã de recirculare pentru
gazul de protectie
3 soclul cuptorului
4 încãrcãtura cuptorului (rulou
de bandã laminatã la rece)
5 arzãtor aer - gaz
6 convector 3
7 cãptusealã refractarã
8 muflã de protectie
9 recuperator de cãldurã 1
10 atmosfera cuptorului
(gaz de protectie)

800 interior rulou

exterior rulou
atmosferă cuptor
700
soclu cuptor
Temperatura de recoacere [ C]

600

500 t

400

300

200

100
încãlzire egalizare rãcire
 Cercetari experimentale privind defecte ale produsele plate pe
fluxul: elaborare, turnare brama, laminare la cald, laminare la rece

FURNA L
LBR

Oala transport fonta

LBC
Desulfurare
fonta
RH
Convertizor

Masini de
turnare continua
LF
 Cercetari experimentale privind defecte ale
produsele plate pe fluxul: elaborare, turnare
brama, laminare la cald, laminare la rece

Probleme de calitate ale semifabricatelor turnate continuu şi

ale produselor laminate, legate de urmele de oscilare
Calitatea suprafeței de bramelor de oțel turnate continuu este
foarte mult afectată de semne de oscilație și formarea cârlig sub-
suprafață, ceea ce duce la fisuri in produsul final laminat. Marcile de
oscilatie sunt depresiuni transversale care se formează în timpul
fiecarei oscilații verticale a matriței. Este nevoie de oscilație periodică
pentru a preveni lipirea de otel care se solidifică pe pereții matriței
 Defecte favorizate de mărcile de oscilare
În cazul bramelor din oţel carbon, urmele de oscilare sunt un loc
predilect de apariţie a defectelor.
Defectele care pot fi puse în legătură cu urmele de oscilare
sunt:
a.fisuri transversale de suprafaţă pe semifabricatul TC;
b.impurificarea zonei subcutanate a semifabricatului TC.
Fisuri transversale de suprafaţă
Fisurile transversale pot apărea din următoarele motive:
-indreptarea are loc la o temperatură care plasează materialul
într-o zonă de ductilitate redusă, iar urmele de oscilare
constituie amorse de fisurare;
-creşterea forţelor de frecare în cristalizor (lubrifiere
necorespunzătoare);
-timp de stripaj negativ foarte scurt (cicatrizarea insuficientă a
crustei).
 Experimentari realizate
Pentru experimentari s-au urmarit si analizat mai multe sarje
din oteluri cu compozitiile chimice date in tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Elementele de caracterizare ale şarjelor

Viteza de
Nr. Oscilaţii
turnare Compoziţia chimică [%]
Nr. Marca/ Nr. [cicli/ min.]
[m/min.]
Şarjă Norma MTC

F1 F2 F1 F2 C Mn Si P S Al

S235JRG2/ 0,
923657 1 0,73 0,70 84 84 0,64 0,30 0,020 0,014 0,005
EN10025 12

DC04/ 0,
923658 4 0,92 0,90 107 115 0,40 0,03 0,025 0,025 0,020
EN 10130 08

S275/ 0,
936884 3 0,48 0,51 53 74 0,98 0,25 0,016 0,015 0,005
EN 10132-4 17
 Parametri comuni tuturor şarjelor au fost:
-amplitudinea: 7,6 mm;
-lubrifiantul din cristalizor: Accutherm ST – C 39/4S;
absenţa tubului de protecţie dintre oală şi distribuitor.

Pasi efectuati:
-receptia bramelor in CC
-alegerea bramelor care vor fi implicate in experiment
-debitarea probelor pentru laborator .
 Scopul experimentărilor
Pentru a analiza propagarea defectelor generate de urmele
de oscilaţie pe produsele laminate, s-a urmarit:
A. Identificarea unor metode de diminuare a adâncimii
urmelor de oscilare.
B. Identificarea modului în care urmele de oscilare pot
influenţa calitatea suprafeţei produselor laminate (table şi
benzi), legatura intre marcile de oscilatie si defectul „coji”.
In acest scop s-au efectuat urmatoarele actiuni
-Urmarirea pe fluxul AMG a bramelor si directionarea pe
cat posibil a procesarii lor in conditii identice
-Achizitia datelor necesare intocmirii raportului final
(parametrii de laminare LBC, LBR)
-Analizele de laborator: vor fi analizate metalografic
probe cu marci de oscilatie pronuntate (MT 1), respectiv, probe
cu marci de oscilatie fine (MT 2).
 Rezultate obţinute
Identificarea modului în care urmele de oscilare pot
influenţa calitatea suprafeţei produselor laminate (table şi benzi),
legatura intre marcile de oscilatie si defectul „coji”

Analiza defectului „marci de oscilatie pronuntate”

„marci de oscilatie pronuntate”

Macrostructura
„marci oscilatie
pronuntate”
Analiza micro, marire X100, probe neatacate.

Analiza micro, marire X100, probe atacate nital 3%.

 Concluzii:

- Aspect neregulat si poros al suprafetei bramei,

fisuri, goluri ( hole);
- Strat foarte aderent (oxizi si posibil praf de
turnare) urmareste suprafata naturala a bramei
“imbraca“ goluri de turnare si marci de oscilatie;
- Fisuri transversale si Fisuri longitudinale cu
originea in marcile de oscilatii;
Brama prezinta fisuri de dimensiuni mari atat
longitudinal cat si transversal cu amorsa de fisura in
zona marcii de oscilatie;
In sectiune, in masa slebului, se observa fisuri
fine, sufluri si incluziuni exogene.
Analiza defectului „marci de oscilatie fine”
 Analiza micro, marire X100, probe neatacate

Analiza micro marire, X100 probe atacate, nital 3%.

 Concluzii:
- Aspect neregulat si poros al suprafetei
bramei, microfisuri superficiale 0.3-2.5mm,
goluri (hole);
- Strat pe suprafata bramei dupa decapare
severa - componenti diferiti ca aspect si
morfologie;
- Stratul este foarte aderent (oxizi si posibil
praf de turnare) urmareste suprafata naturala a
bramei “imbraca“ goluri de turnare si marci de
oscilatie.
- In sectiune brama prezinta incluziuni
exogene si sufluri.
In continuare, in cadrul experimentarilor, au fost urmarite pe fluxul de laminare la
rece, 2 rulouri rezultate din 2 brame (sarja 923658), calitatea: DC04 (conform
EN10130).
Decaparea ruloului nr. 1

Slift defect proba dupa decapare rulou nr.1

Aspect proeminente
(suprainaltari) in
sectiune transversala

Analiza micro, neatacat, proba dupa decapare rulou nr. 1

Analiza micro, atacata cu nital 3%, proba dupa decapare rulou nr. 1

proeminenta neaplatizata
cu graunte feritic echiax proeminenta usor aplatizata

atacul cu reactiv nital 3%, a pus

in evidenta o microstructura de tip ferito-cementitic cu granulatie echiaxa.

micro-crapaturi (fisuri) observate pe

aceleasi probe care au prezentat proieminentele
campuri alaturate
x200

Analiza micro, marire 200, neatacat, proba dupa decapare rulou nr.1
 Analiza micro, marire 500, neatacat, proba dupa decapare rulou nr.1

x500
oxizi de difuzie observabili la x500 in
tunder si oxizi de difuzie la x500 stratul adiacent suprafetei

mecanismul formarii defectului tip coji cu tunder subcutanat si oxizi de difuzie

 Concluzii

•A fost analizat un esantion de banda laminata la cald, cu defectul exemplificat

in fotografiile macro din pagina "imagine de ansamblu" din care s-au debitat
slifuri metalografice in sectiune transversala pe defect, pentru determinarea
inaltimii proieminentelor (suprainaltarea metalului de pe suprafata benzii).
Inaltimea proieminentelor este cuprinsa intre 33 si 40μm (pe sliful analizat).
•Pe aceleasi slifuri metalografice, in campuri imediat apropiate au fost
observate si alte tipuri defecte superficiale, cum ar fi microfisuri (microcrapaturi)
care sunt insotite de tunder si chiar de catre oxizi de difuzie observabili la
marire de x500.
•Au fost surprinse cateva imagini, cu acest tip de defect, care exemplifica foarte
bine mecanismul de formare al defectului tip coji, dupa procesarea in LBR.
•Proba care a prezentat proieminentele a fost supusa deasemenea la testul
mecanic de indoire (efectuat chiar in zona afectata) si conform fotografiei de la
pag. "imagime de ansamblu", nu s-au observat fisuri sau crapaturi in zona
solicitata la intindere maxima prin suprapunerea celor doua fete. (unghiul
α=180°)
 Probe defect dupa laminare rulou nr. 1

Defect prelevat imediat dupa laminare rulou nr. 1

siruri de incluziuni exogene

siruri de incluziuni exogene
insotite de oxizi de difuzie vizibili la 200x

insotite de oxizi de difuzie vizibili la 200x

Analiza micro, neatacat, proba dupa laminare rulou nr. 1

 Concluzii
Aspect macro: Esantioane de banda rupte in tandem, ce prezinta defecte sub forma de coji late
semideschise cu dimensiuni variabile(K1)
Microstructura:
In urma analizei in sectiune transversala s-a constata prezenta de coji semideschise si inchise .
La interfata defectului cu metalul de baza si in continuarea acestuia se constata prezenta de
incluziuni exogene.
La marire de 200x se observa in sectiunile studiate prezenta oxizilor globulari de difuzie.
La analiza cu SEM s-a constata prezenta de: oxizi de Fe , oxizi complecsi (O,Na,Al,Si,P,Ca) si
oxizi de difuzie.
La linia de inspectie ruloul nr.1 a fost declasat de catre controlul CTC cu defectul coji.
Au fost prelevate probe si trimise in laborator.

Analiza micro, marire 200, neatacat, proba dupa ajustare rulou nr.1

coaja semideschisa + incluziuni exogene

200X

oxizi de difuzie
500X

Analiza micro, marire 500, neatacat, proba dupa ajustare rulou nr.1
Analiza SEM, proba dupa ajustare rulou nr. 1

oxid difuzie

praf turnare praf turnare

 Concluzii:
Aspect macro: defect sub forma de urma de coaja
desprinsa avand urmatoarele dimensiunii: lungime > 200
mm, latime 10-15 mm.
Microstructura:
S-au prelevat pentru studiu slifuri in sectiune
longitudinala.
In urma analizei metalografice cu ajutorul
microscopului optic in sectiunea longitudinala
corespunzatoare defectului s-a observat:
- coaja semideschisa,
- nori de oxizi globulari de difuzie vizibili la marire 500X,
La analiza cu microscopul electronic-SEM se
certifica prezenta oxizilor de difuzie: O, Al, Mn, Cr, precum
si prezenta elementelor chimice care formeaza prafurile de
turnare:Ca, Si, P, Al, Na.
Procesarea ruloului nr. 2 Decaparea
Dupa decapare ruloul a prezentat tunder. Au fost prelevate probe si trimise in laborator

Esantion 1 analizat
In sectiune
transversala

Esantion 2 analizat
In sectiune
longitudinala
Sectiune transversala

Neatacat. Marire 200X tunder Neatacat. Marire 500X

Sectiune longitudinala

Stratul de tunder de pe tabla are grosimi variabile: 5,05-11,12µm

Ambele esantioane prelevate in sectiune transversala si longitudinala, analizate
neatacat la microscopul optic, pun in evidenta existenta incluziunilor exogene de tunder
ce patrund usor in sectiune in zona defectului (proeminentei). Nu se observa prezenta
oxizilor de difuzie.
 Laminarea rulou nr.2
Au fost prelevate probe si trimise in laborator
Analiza SEM, proba dupa laminare rulou nr.2

siruri de incluziuni in continuarea interfetei defectului cu metalul de baza

In urma analizei in sectiune
transversala s-a constata
prezenta de coji semideschise
si inchise.
La interfata defectului cu
metalul de baza si in
continuarea acestuia se
constata prezenta de incluziuni
exogene.
La marire de 200x se observa
in sectiunile studiate prezenta
oxizilor globulari de difuzie.
La analiza cu SEM s-a
constata prezenta de: oxizi de
Fe, oxizi complecsi (O, Na, Al,
Si, P, Ca) si oxizi de difuzie.
 Ajustare rulou nr. 2
La linia de inspectie ruloul nr.2 a fost declasat de catre controlul CTC cu defectul coji.
Au fost prelevate probe si trimise in laborator.
Analiza metalografica in sectiune transversala - slif 1

Coaja inchisa
la ambele
coaja semideschisa capete care se
desprinde pe
un sir de
incluziuni
exogene de
culoare gri
inchis.

Nu se observa oxizi de difuzie.

nu se observa
modificari ale
structurii
grauntilor in
zona defectului
 Concluzie
A fost receptionat in laborator un esantion de banda laminata la rece
cu defect de suprafata la F1, de culoare gri deschis, sub forma de
coaja inchisa si semi-deschisa.
Dimensiuni defect: L ~150 mm, l= 1mm.
Microstructura:
La analiza microscopica in sectiune transversala se constata prezenta
de coji semi-deschise si deschise, care la scoaterea slifurilor din
clema s-au desprins si au prezentat o suprafata cu usoare denivelari.
La atacul chimic cu nital 2% se observa ca nu exista diferente ale
marimii grauntilor in zona defectului fata de materialul de baza.
La analiza microscopica in sectiune longitudinala se observa prezenta
unei coji inchise , care tinde sa se desprinda, pe un sir de incluziuni
exogene de culoare gri inchis. Nu se observa prezenta oxizilor de
difuzie.
Analiza cu microscopul electronic confirma prezenta incluziunilor de
natura : O, F, Na, Mg, Si, Ca, K, Al, Mn.
 Concluzii finale
•In urma experimentului putem spune ca exista o legatura intre marcile de
oscilatie si defectul coji detectat pe banda laminata la rece.
•Urmele de oscilare nu pot fi considerate ele însele un defect, ele sunt
caracteristice turnării continue. Adâncimea lor mare arată însă perturbaţii în
timpul formării crustei şi posibilitatea existenţei unei structuri de solidificare
slabe, predispuse la fisurare.
•Incluziunile, mai ales cele exogene provenite din fluxul de lubrifiere, pot fi
prinse, în momentul stripajului negativ, într-o zonă subcutanată cu grosimea de
cca 100 m.
•Incluziunile subcutanate situate la o adâncime mai mică decât grosimea
stratului de ţunder rezultat la încălzirea bramelor pentru laminare nu vor afecta
calitatea produsului laminat (tablă sau bandă), deoarece acest strat va fi
eliminat la desţunderizare.
•Nu a putut fi pusă în evidenţă legătura dintre aderenţele de pe suprafaţa
bramelor (vizibile după decapare şi care nu se extind şi-n interiorul bramei) şi
defectul numit “aşchie”, specific produselor laminate. Având în vedere aspectul
fizic al acestui defect ( de aşchie, după cum arată şi numele) cauza de apariţie
trebuie căutată în interiorul bramei, iar literatura indică prezenţa incluziunilor
exogene mari. De altfel aceste defecte de suprafaţă ale bramei nu se vor putea
regăsi pe tablă (bandă) decât cel mult sub forma unor imprimări
•Incluziunile exogene situate aproape de suprafaţa bramei au ca principală
cauză de apariţie o circulaţie necorespunzătoare a oţelului în zona meniscului,
posibil dublată de o calitate necorespunzătoare a refractarelor. Ele vor constitui
defecte pe produsul laminat şi funcţie de gradul de deformare pot fi vizibile pe
suprafaţă. Ţinând cont de compoziţia chimică a incluziunii exogene analizată la
microsondă şi anume conţinutul redus de siliciu, dintre sursele posibile de
impurificare se pot elimina zgura din distribuitor şi din cristalizor, precum şi
materialul de torcretare al distribuitorului (acestea conţin SiO2). De asemenea
ţinând cont de dimensiunea mare a ei, este exclusă orice sursă de impurificare
situată deasupra unei zone din vecinătatea orificiului oalei.
•Prin urmare, ca surse posibile rămân:
•material refractar (super) aluminos sau dolomitic;
•aluminiul introdus în distribuitor, în timpul turnării;
•Concentrarea incluziunilor endogene într-o zonă cu grosimea de max. 20 mm
de la suprafaţa bramei este caracteristică maşinilor de turnare cu fir curb,
singura posibilitate de a corecta aceasta, în condiţiile maşinilor de turnare
existente, este asigurarea purităţii oţelului din amonte. Aceste incluziuni vor
afecta calitatea suprafeţei produsului laminat.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA!