PROTEZE PARTIAL

MOBILIZABILE ACRILICE
Planul de lucru:
1. Definitie
2. Elementele componente
3. Elementele de ancorare , mentinere si stabilizare
4. Limitele bazei protezei
5. Baza protezei
6. Etapele clinico-tehnice de confectionare a PPMA
7. Particularitatile realizarii modelului
8. Alegerea dintilor stilpi pentru aplicarea elementelor de
ancorare , mentinere si stabilizare
9. Realizarea protezelor PPM cu baza din acrilat
10. Realizarea PPM cu baza metalica
11. Realizarea PPM cu baza mixta
Definitie

 Protezele partial mobilizabile acrilice cu placa

sunt reprezentate de mai multe elemente
solidarizate intim intre ele , formind un corp solid
,rigid nedeformabil ce reda estecitatea si
restabilesc functia masticatorie a pacientului
,fiind compuse din dinti artificiali ,elemente de
ancorare , mentinere si stabilizare , saua protezei
si conectorul reprezentat de placa ce uneste seile
protezei situate in spatile edentate ale ambelor
hemiarcade .
Elementele componente

 Dintii artificiali :
 Sunt aplicate in spatiile edentate , formind
segmente artificiale de arcade dentare cu scopul
restabilirii integritatii sifunctiilor dereglate ale
sistemului stomatognat . Din aceste motive dinii
artificiali sunt considerati ca elemente
functionale principale ale protezei. Ei sunt
fabricati industrial in rasini acrilice sau portelan si
trebuie sa corespunda principalei cerinte-
asemanatori cu dintii naturali atit dupa forma cit
si dupa eficacitatea masticatorie .
Elementele de ancorare,
mentinere si stabilizare
 Prezenta elementelor de ancorare , mentinere si stabilizae favorizeaza la
mentinerea si stabilizarea protezelor partial mobilizabile acrilice cu placa pe
cimpul protetic. Ca elemente auxiliare de ancorare, mentinere si stabilizare sunt
reprezentatede : apofizele alveolare , bolta palatina , tuberozitatile maxilare ,
exostoze , dintii restanti precum si de tonicitatea si capacitatea de contractie
musculara periprotetica .
 Elementele principale conditional pot fi divizate in crosete din sirma , crosete din
acrilat , sisteme speciale de ancorare, mentinere si stabilizare.
 In prezent sunt utilizate urmatoarele tipuri de crosete :
1Crosetul cervico-ocluzal deschis dental
2crosetul cervico-alveolar deschis dental
3 crosetul cervico-ocluzal intors
4 crosetul inelar Jackson
5 crosetul muco-alveolar
6 crosetul dento-gingival Kemeny
7 crosetul telescopic
8 sistemul Dolder
Limitele bazei protezei

 L a maxila – este alcatuita din seile protezei si placa palatinala . Placa

acopera bolta palatina , seile – apofizele alveolare edentate in intregime
. Marginile vestibulare ale seilor ajung pina la fundul sacului vestibular ,
in zona mucoasei neutre , aflindu-se intr-un contact intim . In zona
posterioara seile acopera tuberozitatile maxilei , trecind in placa cu
limitele in zona liniei A . Marginilee palatinale ale placii prezinta contact
cu coletul dintilor restanti frontali , iar in zona laterala se termina pe
suprafetele orale ale dintilor restanti pina in zona supraecuatoriala .
 La mandibula- seile protezei vor acoperi suprafata mucozala a cimpului
protetic edentat , iar marginile vestibulare in aceste zone ajung pina la
fundul sacului vestibular , la nivelul mucoasei neutre posterior , in functie
de valoarea protetica a tubbercului periform , seile acopera treimea
anterioara a acestuia , coborindu-se pina la linia oblica interna
intinzindu-se orizontal pe fundul de sac lingual . Seile sunt unite cu placa
linguala , care in zona dintsilor restanti se intinde pe suprafetele lor orale
pina in zona supraecuatoriala .
Baza protezei

 Baza protezei mobilizabile dupa

materialul din care este
confectionat poate fi acrilica ,
metalica , mixta , suprafata
mucozala captusita cu rasini
elastice .
Etapele clinico-tehnice de
confectionare a PPMA
 Pentru confectionarea protezelor partial mobilizabile ca orice lucrare
protetica solicita respectarea consecutivitatii anumitor etape clinico-
tehnice:
- clinica : examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic
- laborator : confectionarea modelului si a lingurii individuale ( daca se
obtine amprenta anatomica ) ; in caz ca s-a obtinut amprenta
functionala pe modelul realizat se vor confectiona sablonul cu bordurile
de ocluzie
- clinica : determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
- laborator : montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor
de ancorare mentinere si stabilizare ; realizarea machetei protezei (
montarea dintilor artificiali ) ; modelarea macheteei protezei
mobilizabile .
- clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala .
- laborator : modelarea definitiva macchetei protezei , ambalarea in
chiuveta , realizarea tiparului , introducerea acrilatului in tipar ,
polimerizarea , dezambalarea si prelucrarea protezei
- clinica : aplicarea si adaptarea protezei la cimpul protetic .
Particularitatile realizarii
modelului
 Modul de lucru utilizat pentru confectionarea protezei
mobilizabile trebuie sa redea cu mare fidelitate forma si
intinderea cimpului protetic in dependenta de starea tesuturilor
moi in timpul functiei . De aceea , ca regula , pentru
confectionarea modelului este necesara obtinerea amprentei
functionale dupa tehnicile corespunzatoare . Este ironata parerea
ca PPM pot fi confectionate si dupa amprente anatomice fara a
ase tine cont de functia tesuturilor moi .
Modelul se confectioneaza din gips dur pe care in raport de tablou
clinic se inregistreaza cu un creion chimic limitele bazei protezei .
Schitarea limitelor se efectueaza conform indicatiilor medicului .
Dupa aceste limite in caz de necesitate sunt realizate sabloanele
cu bordurile de ocluzie , iar dupa determinarea ocluziei centrice
modelele se fixeaza in simulator .
Alegerea dintilor stilpi pentru
aplicarea elementelor de ancorare ,
mentinere si stabilizare
 Rolul principal in ancorarea , mentinerea si stabilizarea a
PPMA il indeplinesc elementele mecanice de fixare . In caz
de utilizare a sistemelor speciale de fixare , elementelor
componente , fie coroane , fie gutiere- se vor aplica
imprimarile respective a modelului si se vor solidariza la
baza din ceara a machetei PPMA . Utilizarea crosetelor din
sirma depinde de num. dintilor restanti si asezarea lor
topografica . Dupa num. dintilor stilpi pe care s-au aplicat
crosetele , ancorarea PPMA se poate realiza punctiform ,
liniar si in suprafata . Pe dintii stilpi alesi se confectioneaza ,
dupa tehnicile cunoscute , crosetele solicitate ddin sirma ,
apoi se confectioneaza sablonul din ceara roza . Baza din
ceara trebuie sa acopere in intregime cimpul protetik al
modelului .
Realizarea protezelor PPM cu
baza din acrilat
 Dupa proba in cav. buc. macheta protezei se aplica pe model , iar
marginile se ssolidarizeaza cu ceara topita . Se inlatura apoi
dispoitivul din sirma ce a fost folosit la intarirea machetei , iar in
locul lui se aplica ceara topita . Ulterior se efectueaza modelarea
definitiva ce prevede ca macheta protezei sa aiba forma si
dimensiunea viitoarei proteze . Suprafata macheteei este usor
netezita la flacara unei surse de caldura topind ceara la suprafata
, ceea ce inlatura toate retentivitatile , porozitatile astfel incit
ceara obtine un aspect lucios , neted . Ulterior macheta se va
degresa cu buleta de vata imbibata cu alcoolsau eter , si
impreuna cu modelul se va ambala in chiuveta conform tehnicilor
clasice sau moderne utilizate pentru aplicarea acrilatelor . Baza
acrilica a PPMA avind o grosime chiar minima , limiteaza spatiul
oral incomodind miscarile limbii si obrajilor , in timpul masticatiei
si fonatiei .
Pealizarea PPM cu baza
metalica
 La realizarea PPM cu baza metalica sunt
respectate etapele clinico tehnice descrise
anterior cu unele deosebiri de detaliu referitoare
la realizarea modelului duplicat ; modelarea
machetei bazei din ceara pe model ; realizarea
machetelor , canalelor de turnare a tiparului si
turnarea aliajului solicitat pe modelul duplicat .
 Dupa prelucrarea mecanica a bazei metalice se
vor monta dintii in spatiile edentate
solidarizindu-i cu acrilat la baza metalica , dupa
tehnicile cunoscute .
Realizarea PPM cu baza mixta
 Bazele mixte a PPM sunt deseori reprezentate de componenta metalica
si acrilata . In dependenta de modul de aplicare a acrilatului pe
componenta metalica , deosebim 2 varietati de baze mixte :
- componenta metalica are contact partial cu cimpul protetic , fiind utilizata
ca element de legatura intre seile protezei , iar extremitatile retentive
sunt situate in spatiile edentate si inglobate in acrilat asigurind contact
cu apofiza alveolara .
- componenta metalica este inglobata in intregime in acrilat si nu prezinta
contact cu fibromucoasa cimpului protetic .
Aceasta varietate de baza mixta este cunoscuta si baza cu armaturi
metalice, armaturile metalice sunt introduse in acrilat pentru marirea
rezistentei la rupere a acrilatului . In acest scop sunt folosite bare
metalice , armaturi metalice sub forma de plase , insa pot fi utilizate si
fibre de sticle , fibre poliamidice . PPM cu armaturi metalice in forma de
plasa poseda o rezistenta sporita si o elasticitate corespunzatoare .
Efectuat de :

1 calenici octavian 
2 besliu constantin 