Utilizarea tehnicilor psihodramatice in

programele de dezvoltare a inteligentei

emotionale pentru copii

Psiholog Diana Iamandescu

Asociatia de Psihodrama Clasica Bucuresti
Conferinta SMARTPSI , 24 Noiembrie 2018
 PSIHODRAMA CA TERAPIE PRIN
ACTIUNE
• Etimologie: gr. “drama” = actiune, ceea ce se
intampla; engl. “drama” = piesa de teatru
• Psihodrama este o forma de terapie prin metode de
actiune, care foloseste tehnici si instrumente inspirate
din arta teatrala;
• Psihodrama prespune reprezentarea scenica a unei
probleme de viata, ceea ce permite individului sa
faca, sa se implice in actiune, nu doar sa explice;
 DEFINIREA PSIHODRAMEI

• “ Psihodrama este o metoda de psihoterapie de

grup care, prin jocul psihodramatic, exploreaza
relatii interpersonale, conflicte si probleme
emotionale, in scop terapeutic” (G. Ionescu)
• In psihodrama, jocul, spontaneitatea si
creativitatea sunt instrumente ale vindecarii;
• Cel mai important instrument al vindecarii este
grupul;
 TERMENI DE BAZA IN PSIHODRAMA

• Scena = locul unde are loc actiunea psihodramatica

• Protagonist = subiectul actiunii psihodramatice
• Director = persoana care ”dirijeaza” pentru a ajuta
protagonistul sa exploreze problema
• Auxiliari/Euri auxiliare = membrii ai grupului care
au fost alesi de catre protagonist sa joace rolul
personajelor din psihodrama
• Auditoriul= membrii grupului care au ramas in afara
scenei sa asiste la psihodrama
DESPRE SETTING-UL PSIHODRAMATIC

• Realitatea: devine “ semi-realitate”

• Timpul: prezentul, trecutul, viitorul sunt aduse

impreuna

• Atmosfera din cadrul grupului: egalitate,

respectarea alteritatii, caldura si suport
 MOMENTELE SESIUNII
PSIHODRAMATICE
• Incalzirea: are ca scop reducerea anxietatii si cresterea
nivelului de sponaneitate si creativitate a membrilor
grupului precum si alegerea unuia / mai multor protagonisti
• Timpul protagonistului: se lucreaza pe o problema pana la
momentul decentrarii si integrarii conflictului sau
• Timpul grupului : se lucreaza in grup pe o tema aleasa de
director
• Participarea auditoriului: membrii grupului ofera feed-
back protagonistului despre cum s-au simtit in roluri
precum si despre experiente similare/impartasesc cum s-au
simtit pe parcursul activitatilor de grup
 TEHNICI PSIHODRAMATICE

• Construirea scenei: il ajuta pe protagonist sa se

implice , sa fie si sa actioneze in “ aici si acum”

• Inversiunea de rol: presupune trairea efectiva in

pielea altcuiva; ofera un mod de exprimare nu despre
o alta persoana ci ca alta persoana

• Dublul: persoana (terapeutul sau un membru din

grup) devine vocea interioara a protagonistului si
exprima ( dubleaza) ceea ce nu reuseste acesta sa
exteriorizeze
 TEHNICI PSIHODRAMATICE (2)

• Oglinda : protagonistul este martor din afara la o

scena in care el este implicat sau poate primi
feedback de la director sau de grup ( membrii ai
grupului) asupra modului in care el este perceput, “
simtit” de catre acestia
• Interviul: in inversiune de rol, preliminar, in situ,
existential, etc.
• Solilocviul: protagonistul este invitat sa puna in
cuvinte ca si cum ar vorbi singur cu voce tare starile,
emotiile si gandurile care ii trec prin minte in acel
moment
 TEHNICI PSIHODRAMATICE (3)

• Amplificarea : accentueaza in protagonist stari si

emotii specifice

• Concretizarea: face “ vizibile”, observabile,

continuturi interioare ale protagonistului prin
intermediul Eu-rilor auxiliare/recuzitei

• Proiectia in viitor : permite clarificarea unor

continuturi mentale pe care anumite intamplari ale
vietii le-au facut sa ramana in obscuritate
 CONCEPTUL DE INTELIGENTA EMOTIONALA

• Termenul de “inteligenta emotionala” a fost folosit in 1990 de

psihologii Peter Salovey si John Meyer ;

• In 1995 Daniel Goleman , prin intermediul lucrarii sale “Inteligenta

emotionala”, popularizeaza acest concept, la a carui redefinire si
dezvoltare va contribui ulterior prin urmatoarele sale cercetari si
publicatii (ex.”Working with Emotional Inteligence, 1998)

• Inteligenta emotionala a fost descrisa ca “abilitatea de a

procesa in mod complex informatiile legate de emotii (atat cele proprii
cat si cele ale altora) si de a folosi aceste informatii ca pe un reper in
gandire si comportament. Astfel, indivizii cu un nivel inalt al
inteligentei emotionale acorda atentie folosirii, intelegerii si gestionarii
emotiilor iar aceste abilitati au rolul de functii adaptative de care pot
beneficia atat ei cat si cei din jur.” ("Emotional Intelligence: New Ability or
Eclectic Traits?" John D. Mayer, Peter Salovey , David R. Caruso- 1998)
 CONCEPTUL DE INTELIGENTA EMOTIONALA (2)

• Au fost definite 4 arii majore ale inteligentei emotionale

(insumand 16 subfactori) :

Abilitatea de a percepe corect propriile emotii si pe cele ale

altora;
Abilitatea de a folosi emotiile pentru a facilita procesele
gandirii;
Abilitatea de a intelege emotiile, limbajul emotional si
semnalele transmise de catre emotii;
Abilitatea de a gestiona emotii pentru a atinge scopuri
specifice;
 Utilizarea psihodramei in programele de
dezvoltare a inteligentei emotionale pentru copii

• Psihodrama poate fi folosita atat in lucrul individual cat si de grup cu

copiii, tehnicile psihodramatice putand fi combinate cu succes cu tehnici
de terapie prin joc, artterapie, dramaterapie, terapie prin miscare,
etc.;

• Sesiunile de lucru pot fi utilizate si in scop evaluativ, avand ca obiectiv

principal identificarea :

– nivelului de dezvoltare emotionala a copiilor

– abilitatilor lor sociale
– nevoilor de lucru
– tematicilor care vor fi abordate

• Aceste sesiuni de evaluare pot fi efectuate la inceputul, la mijlocul si la

sfarsitul unui proiect
 Utilizarea psihodramei in programele de dezvoltare a
inteligentei emotionale pentru copii (2)

• Psihodrama permite punerea in concret a continuturilor

emotionale si a conflictelor interioare ale copiilor, care pot fi
astfel mai usor explorate;

• Jocul psihodramatic a fost creat de catre Moreno pornind de la

jocul copiilor, astfel ca este foarte apropiat de modul natural al
acestora de a-şi gestiona problemele din viata de zi cu zi;

• Psihodrama faciliteaza, pe langa cresterea nivelului de

spontaneitate si creativitate, cresterea capacitatii de
autoexprimare -copiii care nu isi pot intelege si exprima
emotiile ajung adesea sa le puna in act , ajungand si la acte de
(auto)violenta ;
 Utilizarea psihodramei in programele de dezvoltare a
inteligentei emotionale pentru copii (2)

• Personalitatea copilului evolueaza prin relatiile cu parintii si alte persoane

importante de atasament – de aceea este imposibil sa ne intelegem pe de-
a-ntregul un copil fara a lua in considerare atomul lui social ;

• Setting-ul psihodramatic reprezinta un loc sigur in care copilul poate

experimenta, in contextul semi-realitatii, al lui “ca si cum”, aspecte
dificile din viata sa;

• El permite reparcurgerea etapelor existentiale importante, cu

problematica acestora, dar si proiectii in viitor;

• Psihodrama faciliteaza, pe langa cresterea nivelului de spontaneitate si

creativitate, cresterea capacitatii de autoexprimare -copiii care nu isi
pot intelege si exprima emotiile ajung adesea sa le puna in act ,
ajungand si la acte de (auto)violenta ;
 Utilizarea psihodramei in programele de dezvoltare a
inteligentei emotionale pentru copii (3)

• Sunt favorizate experimentarea spontana, jocul simbolic

si psihomotor , pentru a permite copiilor sa creeze si sa
interiorizeze roluri noi si armonioase;

• Personajele din joc nu sunt cu trimitere directa la viata

reala a copiilor , ci sunt incarnarea simbolica a lumii
emotionale a acestora ;

• Rolurile psihodramatice se convertesc adesea in roluri

psihosomatice, corporale;
 Utilizarea psihodramei in programele de dezvoltare a
inteligentei emotionale pentru copii (4)

• Staff-ul terapeutic poate include, pe langa terapeut ,eu-

ri auxiliare profesioniste si eventual “umbre “( shaddows)
pt.copiii cu nevoi speciale;

• Echilibru intre structura (reguli de siguranta, punerea de

limite copilului atunci cand este cazul- eventual cu
ajutorul unui membru al staff-ului, mentinerea liniei de
baza a scenariului de lucru anuntat) si spontaneitate :
flexibilitate si creativitate in a modifica scenariul de lucru
pentru a permite copilului sa isi manifeste preferintele
sau limitele;
 Bibliografie

• Diana Iamandescu, Crinela Turcu- Cap. “Psihodrama” in “Psihologie

Medicala- Psihosomatica Generala”, I.B.Iamandescu, ed. Infomedica,
Bucuresti, 2008
• Anca Nicolae – “Introducere în psihodrama clasică” in “Orientarea
experientiala în psihoterapie”, coord. Mitrofan Iolanda, cap. III, Editura
SPER, Bucureşti, 2000.
• Giovanni Boria , Curs psihodrama clasica - Scoala de Psihodrama
Clasica, ed. Franco Angeli 1997, Milano, Italia (traducere si adaptare
Dana Dragoteanu)
• Lawrence E.Shapiro, “Inteligenta emotionala a copiilor-Jocuri si
recomandari pentru un E.Q. ridicat” – Editura Polirom, 2012

Website www.psihodramaclasica.ro
Website www.terapiedramajoc.ro