Strategii si metode moderne

folosite cu succes în activitățile

de educație remedială
• “Educaţia reprezintă, pentru orice societate,
vectorul dezvoltării durabile.
• Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii prin formare iniţială şi
continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi
globalizată, reprezintă obiectivele majore ale
programului de guvernare.”
• Pentru ca școala să își asume rolul de
prevenire și stăpânire a fenomenului violenței,
prima investiție trebuie făcută în domeniul
formării profesorilor.

• Organizarea unor cursuri de formare a

profesorilor pentru a face față lucrului cu clase
sau elevi dificili trebuie să pornească de la
următoarele obiective:
- Observarea mai atentă a comportamentului elevilor,
pentru o mai bună înțelegere a cauzelor actelor de
violență;

- Ameliorarea comunicării cu elevii ce manifestă

comportamente violente și stabilirea unor relații de
încredere;

- Detensionarea conflictelor cu ajutorul formatorilor de

opinie;

- Dezvoltarea parteneriatului școală – familie;

- Colaborarea cu specialiști în cadrul lucrului în rețea;

 Metaforele conflictului
• Conflictul este o luptă, conflictul este o ceapă,
conflictul este un avion scăpat de sub control -
discutați modurile de management ale conflictelor.
• Ex: pentru metafora conflictul ca o luptă, fluturarea
unui steag alb sau stabilirea unui armistiţiu ar putea fi
un pas către managementul acestui conflict.
• Transpuneți soluţiile lor metaforice în soluţii practice.
(De exemplu, dacă conflictul este ca o luptă, steagul ar
putea semnifica un mesaj către partea opusă care să
indice deschiderea către discuţie)
• „Ce sentimente asociaţi cu conflictul? Ce cuvinte înseamnă
conflict?”
• Oameni diferiţi adoptă strategii diferite pentru rezolvarea
conflictelor.

• Aceste strategii se învaţă de obicei în copilărie şi par să

funcţioneze. La un nivel “preconştient” totul pare natural în astfel
de situaţii, dar de fapt aplicăm o strategie personală învăţată şi
deoarece a fost învăţată, o putem oricând schimba învăţând
metode noi şi mai eficiente de rezolvare a unui conflict.

• Modul în care acţionăm într-un conflict este afectat de importanţa

obiectivelor noastre personale şi decât de important este
considerată relaţia respectivă.

• În funcţie, în principal, de aceşti doi factori, pot fi identificate mai

multe strategii de a ne descurca în cazul unor conflicte.
Pentru a face faţă unei situaţii de conflict, profesorul dezvoltă una
dintre următoarele strategii:

1) strategii de evitare - ignoră momentan criza creată și continuă

2) strategii de diminuare (moderare) -minimalizeză dezacordul cu

elevii.

3) strategii de putere (de coerciţie) – recurge la puterea sa și la

diferite mijloace de constrângere

4) strategii de compromis – recurge la concesii, la promisiuni

5) strategii de rezolvare negociată a problemei – prin discuție între

părțile adverse
• Metode pentru îmbunătăţirea eficienţei profesorilor în
gestiunea comportamentelor perturbatoare ale elevilor:

1. Profesorul poate utiliza limbajul trupului pentru a stopa

comportamentul indezirabil

2. Folosirea sistemului de stimulente

3. Sprijin instrucţional pozitiv

4. Elaborarea unui plan privind disciplina în clasă, sistemul de

reguli şi sistemul de stimulente
 Medierea conflictelor şcolare

Pentru o soluţionare constructivă a conflictelor,

adversarii trebuie să respecte câteva reguli:

- să rămână calmi şi să-şi controleze furia, frustrarea sau

alte emoţii puternice;
- să se concentreze asupra problemei şi nu asupra
învinovăţirii celuilalt;
- să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;
- să respecte celelalte puncte de vedere şi să încerce să
le înţeleagă;
- să coopereze pentru găsirea soluţiilor care să
mulţumească ambele părţi implicate.
• Rezolvarea alternativă a conflictelor se
referă la o anumită ordine a abordării:
negociere, mediere, conciliere,
descoperirea faptelor şi arbitrajul.
• Negocierea. Problemă rezolvată în mod voluntar sau /ori
înţelegere stabilită direct între cei implicaţi cu scopul de a
ajunge la interese comune
• Concilierea. Negociere voluntară cu ajutorul unei a treia
părţi, ce foloseşte în aducerea părţilor la discuţii comune
sau pentru a media informaţii
• Medierea. Participare voluntară în procese formale, în care,
o a treia parte ajută pe cei în conflict să-şi identifice
problemele şi să-şi satisfacă interesele majore
• Descoperirea de fapte. Investigare condusă de o a treia
parte, ce duce la o înţelegere recomandată.
• Arbitrajul. Participare voluntară sau cerută, într-un proces
de explicare, prezentare şi precizare a nevoilor, intereselor
şi a poziţiilor, ce duce la constrirea unei înţelegeri cu
ajutorul unei părţi neutre.
 Elevii şcolii noastre au nevoie de activităţi
remediale datorită:
• nivel socio - economic scăzut;
• acces redus la surse de informare;
• lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în
măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute
faţă de reuşita copiilor;
• lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind
lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte;
• rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi
performanţe şcolare;
• risc mare de eşec şcolar;
• Scopul organizării activităţilor remediale este acela de a
stimula finalizarea învățământului obligatoriu (prevenirea
abandonului școlar) şi îmbunătățirea ratei succesului școlar
pentru copiii din grupurile dezavantajate.

• Organizarea unui program de remediere are un impact

semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea
atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment
dat dificultăţi de învăţare.

• În aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a

temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a
dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie
plastică sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect.
• Implicarea tinerilor în acte de violenţă este o problemă
răspândită în fiecare şcoală şi în vecinătea acesteia, fiind
influenţată de rasă, religie şi gen biologic.

• Sentimentele de frustrare şi disperare au devenit o

problemă printre educatori şi alţi adulţi direct implicaţi în
raporturile cu tinerii.

• Aceşti indivizi sunt adeseori depăşiţi de elevii ostili,

agresivi şi violenţi. Unul din cinci profesori poate cita
incidente verbale sau ameninţãri fizice primite de la
elevi.

• Agresiunea fizică şi intimidarea sunt adesea prima reacţie

a tânărului când are probleme sau dezacorduri.
• Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este
necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam
strategiile de predare în funcţie de stilul individual de
învăţare al elevului şi să folosim material didactic
adecvat:

• a) Planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul.

Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru
discuții frontale, care să dezvolte atenția şi
creativitatea.

• b) Material distributiv. Elevii pot alcătui mici texte,

oral sau scris. Materialul se poate folosi şi pentru
munca în echipe, grupuri mici care favorizează
interacțiunea elevului cu colegii săi.
c) Calculatorul îi ajuta pe elevi să vadă ceea ce nu pot
vedea în mediul lor obișnuit de viața (prezentări Power
Point), jocurile pot fi folosite în oricare secvența a
lecției: pentru fixarea cunoștințelor, pentru
reactualizarea lor, pentru predare.
d) Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol,
dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi
din clasa sau cu situații prin care au trecut elevii. Jocul
stimulează funcțiile intelectuale, modelează procesele
afectiv - motivaționale.
Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de
rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își asuma
roluri luate, fie din viața cotidiana, fie din povesti.
Jocurile de rol sunt numeroase şi vizează învăţarea
diferitelor conținuturi mult mai ușor.
• e) Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere
originale de a aborda un subiect comun pentru a crea
conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului
propus, îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii.

• f) Lucrul în grup oferă o gama larga de interrelații care

sprijină învăţarea şi evidențiază rolul social al acesteia.

• g) folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu

dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se
poate cere elevilor să alcătuiască un text de 4-5 propoziții prin
care să-şi convingă prietenul să citească un anumit text).
• h) rezolvarea creativa a conflictelor din clasa;

• i) colaborarea cu familia – am menționat mai

sus ca mama sprijină intervenția. Strategii pentru
creșterea stimei de sine şi a încrederii în propria
eficientă sunt: profesorul furnizează elevilor un
feed-back pozitiv asupra reușitelor lor si-i
obișnuiesc să facă atribuiri interne ale succeselor.
• În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea
unei relaţii professor - elev cât mai apropiate, dar şi
eficiente în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de
următorii parametri:
1. Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;
2. Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional
prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi
autoevaluare obiectivă şi imediată;
3. Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o
comunicare reală;
4. Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;
5. Învăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi
propuneri, încurajarea iniţiativei personale,
descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini)
• Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita
rutina şi oboseala s-au conceput activităţi care
se pliază pe tipurile de inteligentă
predominantă (centre de interes tip STEP BY
STEP)
• Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe
încurajarea permanentă a progresului,
acordarea de recompense simbolice,
responsabilizarea tuturor elevilor
Cum se mărește eficienţa activităţilor de remediere?
1. Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului
didactic prezentat;
2. Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau
schimbarea locaţiei de lucru;
3. Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca
metode de promovare a armoniei sociale;·
4. Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul
desfăşurării activităţilor de remediere;
5. Implicarea mediatorului şcolar în buna desfăşurare a
activităţii de educaţie remedială;
• Prin activitățile de remediere se schimba modul de
gândire şi de percepție al cadrelor didactice care s-au
implicat în program, legat de actul educațional din
interiorul şi exteriorul scolii. Alături de profesorii
implicaţi efectiv au venit şi alţi colegi din scoală,
ajungându-se astfel la schimbarea de mentalitate.

• Resursele umane pe care trebuie să ne sprijinim

sunt: elevul, colegii săi, mediatorul școlar si familia,
în cazurile fericite în care aceasta este lângă
copil.
• În urma repetatelor întâlniri cu părinții elevilor
implicați în activitatea de remediere, aceștia
au înțeles ca rolul lor este să fie educatorii
copilului lor, au învățat unde şi când se
termina rolul de educator al părinților, să știe
ca uneori şi ei au de învățat de la copilul lor,
dar şi ca școala le este mereu aproape şi
sprijin în formarea şi educarea copilului
lor.
 Ce s-a realizat prin activităţile de
remediere?
• Elevul s-a transformat din obiect în subiect al
învăţării;
• Elevul este coparticipant la propria formare
• Elevii sunt mai încrezători în forţele proprii
• Fundament (bază) solid în educaţie şi
formarea personalităţii
• Începutul în a schimba mentalităţi sau o
mentalitate care se formează de la început pe
coordonate solide, sănătoase
 Bibliogrfie:

1. Sălăvăstru, Dorina, 2004, Psihologia

educației, Editura Polirom, Iași

2. Verdier Pierre: “Noul ghid de bunăstare, a

copilului,” Le Centurion, Paris,2000