Principiile de baza ale

Tomografiei Computerizate
 Definitia
• Metoda de explorare radio- imagistica care utilizeaza radiatiile X si care face o analiza densitometrica
a structurilor tinta
• Hounsfield si Carmack (1979 : premiul Nobel)
• Fascicol colimat de raze X care traverseaza doar o sectiune (plan) de interes
• Fascicol incident > fascicol rezidual (rata de absorbtie)
• Rata de absorbtie este raportata matematic la o scala de densitati (unitati Hounsfield) > diagrama
densitometrica a structurii : histograma (reconstructie)
• Coeficientul de atenuare:
– logIo/I = µx : - Io = intensitatea fascicolului incident
- I = intensitatea fascicolului emergent
- µ = coeficientul de atenuare a obiectului traversat
- x = grosimea obiectului traversat

• Fascicol rezidual ajunge pe detectori dispusi in arc de cerc si situati in opozitie fata de tub

• Fascicolul de raze X colimat, perpendicular pe axul lung al corpului, traverseaza o sectiune din diferite
unghiuri
 APARATURA CT

•TUB RADIOGEN : - proprietati tehnice superioare tubului de radiologie conventionala

- emite caldura foarte mare >>> sistem de racire foarte eficient

•CIRCUITE DE RACIRE : ulei-apa / ulei-aer

•COLIMATOR : - sistemul de colimare a fascicolului de raze X la iesirea din tub (1mm-1cm) :

reducerea efectului de proiectie conica

- sistemul de colimare a fascicolului rezidual la intrarea in detector
(eliminarea radiatiei secundare)
• DETECTORI : iodura de cesiu / xenon presurizat
- sistemul de receptare a fascicolului atenuat
- efectul de scintilatie (materialul fotosensibil sub actiunea fotonilor din
fascicolul atenuat emite cuante de lumina direct proportionale cu fluxul
fotonic)
- 500-2000
- nr de detectori mai mare >>> nr de achizitii primare mai mare >>> imagine
mai buna
- o coroana sau mai multe (reduce dimensiunea pixelului)
- pixel = unitate de suprafata
- voxel = suprafata pixelului x grosimea sectiunii, deci colimare mare = grosime
sectiune mica = imagine mai buna

 gen I-II: tubul si detectorii miscare combinata translatie-rotatie in jurul pacientului

 gen III: tubul si detectorii miscare de rotatie
 gen IV: doar tubul se roteste in jurul pacientului
• GANTRY :
- echipament : tub radiogen + colimator + detectori
+ sistemele de alimentare electrica
- miscare ant-post 15-39gr (fascicolul incident perpendicular pe planul de achizitie)

• COMPUTER:
- imaginea finala este realizata pe un monitor video incorporat in masa de
comanda de unde se monitorizeaza si toate functiile aparatului
- operatiunile de prelucrare de imagine se efectueaza pe masa de comanda sau pe
accesorii legate direct sau prin retele de transmisie de date
- reconstructia achizitiilor

• MASA :
Parametrii de evaluare: - viteza cu care poate introduce pacientul in gantry
- precizia cu care vine la o anumita distanta (0.5-1mm)
- ajustarea inaltimii
- deplasare in sens longitudinal
- suma helicoidala de achizitii succesive, care sunt reconstruite (achizitie spirala)
- deplasarea mesei si rotatia tubului se face intr-un raport matematic = pitch
 Obtinerea imaginii
• Scopul metodei este acela de a obtine o imagine
apropiata si echivalenta cu cea vizibila in sectiunile
anatomice .
• Atenuarea fasciculului de raze X care strabate corpul
omenesc este masurata si calculatorul va umple
imaginea digitala sub forma unei matrice cu randuri si
coloane.
• Fiecare unitate sub forma unui patrat din aceasta
matrice ,de exemplu cu 512x 512 randuri si coloane,
corespunde unei unitati numite pixel cand este vorba
de doua dimensiuni si de voxel cand sunt trei si are
aceeasi valoare a tonului de gri.
 Principiile de baza
 
– Masoara indicele de atenuare a structurilor traversate
– Structura interna a unei obiect poate fi reconstruita
prin utilizarea proiectiilor multiple
– Utilizeaza ca surse de date un volum limitat la un
„slice” de grosime maxima de 1 cm.
– Utilizeaza un algoritm de reconstructie in care
plecand de la un numar determinat de densitati
traversate le transforma intr-un numar identic de
nuante de gri.
 De fapt ce masuram noi?
• Masuram coeficientul de atenuare liniara dintre
tub si detectori.
• Reprezinta gradul in care razele X isi reduc
intensitatea atunci cand traverseaza
anumite structuri si tesuturi si
il exprima in unitati de masura
pe scara de unitati Hounsfield .
 Scara de unitati Hounsfield
• Este o scara conventionala impartita in 2000 de
unitati =UH=unitate Hounsfield care reprezinta 1
UH = 1/1000 din diferenta de gri intre griul
apei(0-zero) si al aerului (-1000 – minus o mie)
• Nuante putine = contrast mare= necesar
structurii parenchimatoase
• Nuante multe = contrast mic = necesar
structurilor care in mod normal sunt foarte
contrastante (osul , aerul. subs. de contrast)
Pentru obtinerea unei imagini finale sunt
necesare 3 operatiuni principale:
– Achizitia
– Reconstructia
– Postprocesarea
 Sistemul de achizitie spirala 

•Expunere si miscare concomitenta din care rezulta date de masura a

unui volum, nu numai a unui slice
•Exista trei parametrii definitorii :
Achizitia = volumul scanat in timpul unei spire
Revolutia = numarul de rotatii de 360 0 in timpul unei
achizitii
Pitch = distanta axiala parcursa de corpul scanat in
timpul unei revolutii de 3600

•Avantajele sistemului spiral :

- reduce artefactele de miscare
- reduce incidenta zonelor nescanate la scanarile secventiale
- creste rezolutia geometrica
- reduce doza de iradiere
- amelioreaza reconstructiile multiplanare si 3D
 Sistemul spiral multislice 

•emisia din focar unic

•achizitia pe mai multe siruri de detectori
•Rezulta :
- reducerea grosimii sectiunii
- cresterea volumului scanat
- ameliorarea rezolutiei
- nu se modifica iradierea

Sistemul cu flux de electroni (ultrarapid)

•Un flux de electroni accelerat in axul de rotatie este deflectat si
orientat asupra unei coroane tinta din tungsten orientata la 210 0 fata
de axa de rotatie . Fotonii emisi sunt orientati spre o coroana de
detectori si traverseaza corpul de scanat:
- timpul de scanare se reduce la 0,02 secunde /scan
- reconstructia se face din 180 0 deci este inferioara calitativ
- utilizarea principala este in explorarea cordului  
 RECONSTRUCTIA DE IMAGINE

•Este conditionata de existenta unor componente ale

sistemului necesar transformarii matematice a datelor de
achizitie (logaritmul coeficientilor de atenuare) in
elemente vizuale, (nunte de gri) afisate pe un monitor
•Reconstructia utilizeaza ca element de baza pentrul calcul
voxelul iar pentru afisare pixelul
•Pixelul reprezinta coeficientul de atenuare al unui
element volumetric (voxel) cu lungimea determinata de
grosimea sectiunii si cu suprafata de sectiune aleasa
optional in prealabil
•Reconstructia se face on-line pentru fiecare raza emisa,
datele razelor multiple se sumeaza pe pacursul achizitiei
(se scade la maxim timpul de reconstructie)
•Pentru ameliorarea rezultatelor se folosesc filtre
 Particularitatile reconstructiei pentru
achizitia spirala
 
•Miscarea concomitenta a mesei in timpul expunerii
produce artefacte de miscare, daca s-ar reconstrui
din fiecare slice separat; pentru evitarea acestui
neajuns reconstructia foloseste sistemul prin
interpolare
•Utilizatorul are posibilitatea sa aleaga pitch-uri mici
pentru rezolutie mai buna (mA mai mare /sectiune)
si pitch-uri mari pentru acoperirea unui spatiu cat
mai intins
 AFISAREA IMAGINII
•Se face pe un display; are rolul de a converti datele digitale ale sistemului de
reconstructie in semnale electrice corepunzatoare coeficientului de atenuare;totul se
materializeaza in nuante de gri
•Afisajul mai contine date de identificare , protocolul de scan si parametrii de
reconstructie

Operatiuni posibile pe imaginea afisata

•1. Scara numerelor CT (unitati de densitate)
Este o scara conventionala impartita in 2000 de unitati =UH=unitate Hounsfield
care reprezinta 1 UH = 1/1000 din diferenta de gri intre griul apei(0-zero) si al aerului (-
1000 – minus o mie)
- Nuante putine = contrast mare= necesar structurii parenchimatoase
- Nuante multe = contrast mic = necesar structurilor care in mod normal sunt
foarte contrastante (osul , aerul. subs. de contrast)
•2. Zoom ± ROI (Region of Interest)
Este o facilitate de a studia o anumita parte din imagine , marita
Zoom – ul poate fi obtinut prin marirea pixelului din imaginea gata afisata sau prin
reconstructia unei parti limitate din imagine pe o suprafata cu dimensiuni nominale cu
pixeli de dimensiuni nemodificate . Prima este rapida dar cu imagine de calitate
inferioara a doua este mai lenta dar cu imagine de calitate identica imaginii primare.
 PIXELI si VOXELI
• Termenul de imagine monocromă bidimensională se
referă la funcţia de intensitate bidimensională f(x,y),
unde x şi y reprezintă coordonatele spaţiale ale unui
punct din imagine numit pixel, iar f este funcţia
proporţională în fiecare punct care precizează
intensitatea pixelului din imagine.
• O imagine digitală este o imagine f(x,y) care a fost
discretizată atât în coordonate spaţiale cât şi ca
intensitate. Elementele unei asemenea reţele digitale
sunt deci numiţi pixeli. În spaţiu elementul spaţial de
procesarea a imaginilor se numeşte voxel, v(x,y,z).
 Principiul metodei

• Se emite un fascicul de raze X colimat cu grosimi

variabile ( de rutina intre 1-10mm.)
• Sursa radiogena se roteste in jurul pacientului 360 de
grade si emite continuu sau secvential.
• Dupa traversarea corpului de examinat si utilizand
fenomenul de paralaxa – radiatia incidenta este
absorbita de corpul examinat si radiatia reziduala
vine in contact cu complex de cristale de scintilatie din
detectori.
 FENOMENUL DE PARALAXĂ
• Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor unei
imagini sumate.
• Imaginea radiologica a unei structuri complexe ( de exemplu
mediastinul) rezulta din sumatia imaginilor tuturor organelor
situate în calea fasciculului de raze X.
• Disocierea acestor organe, care anatomic se gasesc in planuri
diferite, se face pe baza proiectiei oblice reusindu-se astfel sa se
obtina imagini pentru fiecare în parte.
• Daca se roteste bolnavul sau se deplaseaza tubul(CT), obiectele
situate pe planuri diferite, deci la distante diferite de ecran
(detector) sau de focarul tubului, îsi schimba pozitia între ele prin
fenomenul denumit PARALAXĂ. Obiectul care se deplaseaza cel
mai putin, când încercam disocierea planurilor, este cel situat mai
aproape de ecran (detector).
 Elemente electrice

• Voltaj (kV)-80-140 kV.

• Cu cat este mai mare voltajul,
penetrabilitatea este mai mare, dar contrastul
dintre tesuturi este mai slab si doza este mai
mare.
• Curentul electric (mAs) 50-500 mAs : cu cat
este mai mare, imaginea este de calitate mai
buna, dar doza este mai mare.
 Ferestre pentru tipuri diferite de
examinari
Imposibilitatea reprezentarii si analizarii a 2000
de nivele de absorbtie a determinat studierea
informatiei pe “felii”
= ferestre de imagine, care permit:
- vizualizarea micilor diferente de densitate
- contrast mai bun intre structuri
Largimea ferestrei poate fi modificata, ceea ce
permite variatia numarului de uH
 Exemple de valori ale unor structuri
din corpul uman
• Aer- -1000 UH
• Apa- 0 UH
• Os- +1000 UH
• Sangele +40-70 UH
• LCR + 15
• Calcificari + 140 +200 UH
• Grasimea -50 si -100 UH
• Substanta cenusie +32 + 45
• Substanta alba + 20 UH + 30UH
 Prelucrarea imaginilor
• Reconstructiile multiplanare
• Reprezinta reconstruirea structurilor in alte
planuri decit cel axial in care au fost achizitionate
• Pentru acest tip de reconstructie sistemul de
calcul utilizeaza diferite diametre ale prismei
voxelului. Din acesta cauza, imaginea nu este de
aceeasi calitate cand se utilizeaza axul lung, cu
aceea cand se foloseste cel scurt. Defectul este
remediabil prin utilizarea voxelilor cat mai mici
sau prin scanare spirala
 Calitatea imaginii
Se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:
•1.Rezolutia spatiala: reprezinta posibilitatea unei instalatii CT de a
deosebi doua obiecte de mici dimensiuni intens contrastante situate
foarte aproape unul de altul.
•Se apreciaza cel mai adesea in numar de linii/cm = numarul de perechi
de linii subtiri care se disting separat pe o imagine lata de 1 cm.
•Depinde de:
– filtrele utilizate in reconstructie
– deschiderea fantei detectorului
– numarul de masuratori de densitate utilizate
– dimensiunea pixelului
– dimensiunea focarului optic al tubului X
– contrast relativ intre obiectul de interes si fondul imaginii
•La instalatiile moderne se considera minima de 12-14 linii/cm ca limita
inferioara si aproximativ 20 de linii / cm rezolutie inalta.
 Rezolutia de densitate si zgomotul in
imagine
• Este functia de a diferentia indicele de atenuare a unor
structuri contigue; se apreciaza cat este procentul de
diferenta a indicelui pe care instalatia il percepe, el
trebuie sa fie cat mai mic
• Zgomotul in imagine sau aspectul granulat este functie
de urmatorii parametrii:
- omogenitatea fluxului fotonic
- radiatia secundara
- erorile de calcul
- gradul de actiune al filtrelor
- dimensiunea voxelului.
 ARTEFACTE IN CT
 
• Definiţie: reprezinta o discrepanta sistematica intre numerele CT din imaginea
reconstruita si valoarea reala a coeficientilor de atenuare a obiectului scanat
 
Artefacte datorate unei functionari defectuoase si unei reglari necorespunzatoare a
computer-tomografului:
- anomalie de aliniere a tubului si detectorilor;
- fluctuatii in emisia razelor X ce determina un aspect de moar al sectiunilor;
- artefacte de «aliasing » in raport cu un subesantionaj; apar la nivelul interfetelor dintre
doua structuri cu densitati foarte diferite (intre os-apa, metal-os-aer, os-parenchim, aer-
lichid- structura densa); pot fi atenuate prin cresterea numarului de proiectii si
retroproiectii sau utilizand o corectie asemanatoare principiului de convolutie; in aceasta
categorie intra artefactele de coasta ce pot mima leziuni focalizate hepatice, artefactele
de colt de la nivelul stomacului; contrastul iodat din vezica urinara determina aparitia
benzilor de atenuare joasa localizate intre peretele vezical si peretii ososi ai bazinului;
resturile de Bariu din tubul digestiv duc la aparitia de artefacte striate sau în zebra.
 ARTEFACTE IN CT
 Artefacte legate de pacient:
- metalice
- de miscare; respiratie; pulsatie

Artefacte date de contrastul iodat

- pseudotrombusul: la nivelul confluentelor venoase; in vv pulmonare; in trunchiul
venos brahiocefalic si VCS; pseudoleziuni in vv hepatice

Artefacte specifice modului spiral

- in plan transversal aceleasi ca cele din achizitia secventiala;
- artefacte suplimentare datorita proceselor de interpolare; sunt amplificate cand
se utilizeaza un pitch mare; deformarea structurilor in directia axei z;
- calibrarea necorespunzatoare a detectorilor duce la aparitia de ringuri hipodense
in jurul pacientului ducand la un aspect de « zebra » pe reconstructiile MPR. 
Efectul de volum parţial. Intr-un mediu heterogen compus din structuri ce prezinta
coeficienti de atenuare diferiti, masurarea densitatii intr-un punct al unei sectiuni
groase, reflecta coeficientul de atenuare mediu care nu permite individualizarea
diferitelor elemente ce intra in alcatuirea grosimii sectiunii.
Fotopenia si zgomotul. O imagine CT este cu atat mai fotopenica cu cat numarul de
fotoni este mai mic. Acest fenomen afecteaza rezolutia in densitate. Cresterea
rezolutiei in densitate se poate obtine crescand grosimea sectiunii, crescand durata
de expunere (risc de artefacte de miscare) sau crescand intensitatea fasciculului de
raze X. Dublarea rezolutiei in densitate conservand rezolutia spatiala se poate
obtine prin cresterea dozei de iradiere de 4 ori.
Artefactele de miscare: numarul si amplitudinea lor pot creste cu durata scanarii;
scurtarea timpului de achizitie in achizitia spirala mai ales in CT multislice
minimalizeaza artefactele de miscare.
Trecerea fasciculului de raze X prin tesuturi cu coeficienti de absorbtie ridicati este
responsabila de o autofiltrare si de absorbtia fotonilor ce au energia cea mai slaba;
fasciculul rezidual este astfel constituit numai din fotoni de energie ridicata, pentru
anumite traiecte profilul de atenuare putand fi alterat. Un exemplu il constituie
artefactele de os din fosa cerebrala posterioara materializate sub forma unor benzi
hipodense proiectate peste trunchiul cerebral intre cele doua piramide pietroase;
pentru minimalizarea sa este necesar realizarea unei filtrari ale fasciculului de raze X
si utilizarea unui KV ridicat.
Artefact metalic
Ring -artifact
 POSTPROCESAREA, STOCAREA SI
TRANSMISIA
• Reprezinta suma unor functii ce utilizeaza imaginea primara
sub forma ei digitala. Pe linga operatiunile descrise mai sus
se pot face analize histografice pe baza de densitati,
reconstructii de suprafata sau ale unor lumene si altele.
• Stocarea de scurta durata se adreseaza unui numar de
imagini recent achizitionate. Capacitatea de stocare pe hard
disk sub forma de imagini operationale este variabila de la
instalatie la instalatie .
• Stocarea indelungata sau arhivarea se face pe medii
magnetice, cel mai frecvent pe CD-uri.
• Transmisia imaginilor este posibila in orice retea in baza
compatibilitatii Dicom 3 a tuturor instalatiilor digitale
moderne .
 Elemente de tehnica CT
• Orice examen CT incepe cu o topograma-
radiografie digitala pentru reperaj si care este
apoi utila pentru alegerea planului de scanare.
• Topograma poate
fi efectuata intr-un
singur plan sau in
planuri perpendiculare
unul pe celalalt.
 Modalitatile de scanare
• Surview
– AP,Lat
– Surview, Scanogram , Topogram….
• Conventional CT
– Axial
• Start/stop
• Volumetric CT – Multislice CT
– Helical sau spiral CT
• Achizitie continua de imagini sursa cu reconstructii.
Thin-Slice Spiral Lungs- Sectiuni subtiri
pulmonare cu achizitie spirala.
 Arterele renale

MasterCut
Panoramic View

MIP 4D-Angio
 Achizitie extinsa spirala
Ext. Spiral Acq.
Spiral Acquisition
UltraFast – 0.5 sec
Coverage – 1400mm
Pitch – 1.75
Acq. Time – 41.5 sec
FOV – 420 mm
ST –2.5 mm
Rec. Incr. – 1.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 96 mAs
CTDI100w – 7.3 mGy
CTDIFDAw – 4.9 mGy
 Proiectia digitala
• Este folosita pentru localizator si pentru
planificarea studiului si a sectiunilor.
• Tubul de raze X si detectorii raman stationari
• Masa pacientului se misca in timpul scanarii
- X-rays “on”
• Produce imagine care acopera o regiune anatomica

– Similara imaginii conventionale digitale.

 CT axial
• Tubul de raze X si detectorul se
rotesc cu 360 de grade

• Masa pacientului este stationara

– X-ray’s “on”
• Produce o imagine –sectiune
transversala unica.
• Odata achizitonata complet
pacientul este miscat la
urmatoarea pozitie
– Procesul reincepe …..
 CT - volumetric
• Tubul de raze X si detectorul se rotesc 360 de grade.
• Masa cu pacientul se misca si ea continuu…
– Cu X-ray’s “on”
• Produce achizitie helicoidala a datelor din care se
reconstruiesc imaginile. – intre 30-1000 sau peste…
 Volume Scanning: efectul asupra
parametrului- Pitch- calitatea imaginii
scade
1:1 2:1
Avantajele achizitiei CT – volumetrica
• More coverage in a breath-hold
– Chest, Vascular studies, trauma
• Reduced misregistration of slices
– Improved MPR, 3D and MIP images
• Potentially less IV contrast required
• Gapless coverage
• Arbitrary slice positioning
 Calitatea imaginii CT
• Rezolutia spatiala
– Abilitatea de a vizualiza
si distinge leziuni de mici
dimensiuni
– Masurata in lp/cm.
 Imagini izotropice
• 0.5mm- Isotropic imaging pot fi
reconstruite in orice plan pentru ca
Achizitia de date este volumetrica.
 Optiuni post-procesare

• Vizualizarea vascularizatiei
in raport cu tipul de patologie.
– Traiectul vaselor
– Amplasarea stenturilor
– Defineste stenozele vasculare
 Thin-Slice Spiral Neck
Cervical Spine
Spiral Acquisition
Rotation – 0.75 sec
Coverage – 160 mm
Pitch – 0.875
Acq. Time – 36 sec
FOV – 250 mm
ST – 1.0 mm
Rec. Incr. – 0.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 200 mAs
CTDI100w – 39 mGy
CTDIFDAw – 17 mGy
 Neuro-Angiografie
Poligonul Willis
Sectiuni subtiri reconstructii
 Rolul substantelor de contrast iodate
administrate i.v sau pe cale orala

• Imbunatateste detectia si caracterizarea leziunilor –

evidentiaza eventuale leziuni izodense.
• Creste densitatea si permite vizualizarea vaselor de
sange – arteriale si venoase- evalueaza eventuale
zone de sangerare sau de intrerupere a barierei
hematoencefalice.
• Doza obisnuita -2ml/kg corp i.v. la conentratia de
350mg/ml produce un contrast foarte bun.
 IRADIEREA BOLNAVULUI

• Doza la piele depinde de:

- energia primara a fascicolului
- nivelul de filtrare
- grosimea si numarul de sectiuni
- unghiul de inclinatie a fascicolului

• Iradierea in profunzime, sumeaza iradierea secundara cu

cea din volumul scanat. Ea este mica si depinde de aceeasi
factori ca la doza la piele + distanta fata de planul de
sectiune: la 1 cm distanta de planul de sectiune in axul de
rotatie , iradierea in profunzime este practic nula.
 Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat
• Indepartarea tuturor obiectelor metalice
accesorii , ochelari bijuterii , dispozitive
auditive, lucrari metalice mobile.
• Intrebari si formular cu chestionar in scris
atunci cand situatia este corespunzatoare
legate de eventuala sarcina, diabet, disfunctii
renale, alergii, astm, suferinte asociate in
specila cardiace .
 Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat- alte elemente
• Pacientul nu consuma alimente cu 3-4 ore
inainte de examen CT cu contrast.( in
eventualitatea unei reactii adverse de tip
greata cu varsaturi)
• Hidratarea adecvata inainte si dupa contrast-
prevenirea nefropatiei post-contrast.
 Masuri de precautie

• Sedare –pentru copii si pacienti necooperanti sau cu

claustrofobie.
• Dupa examinarile cu contrast mamele care alapteaza
evita alaptarea 24 de ore.
• Echipament adecvat verificat si in stare de functionare
pentru reactii alergice sau adverse pana la soc dupa
contrastul iodat i.v.- linie telefonica directa pentru
serviciul de urgenta.
• Precautii pentru aplicarea principiului ALARA.