„CURRICULUM RELEVANT, EDUCAȚIE DESCHISĂ pentru toți” – CRED, cod SMIS

2014+: 118327

Aspecte transversale în abordarea şi

implementarea curriculumului naţional

• Rolul cadrului didactic în construirea și dezvoltarea unor medii de

învățare incluzive
Teme abordate
• G.1. Incluziune, integrare, C.E.S., educația pentru cerințe speciale
• G.2. Școala incluzivă
• G.3. Particularități ale desfășurării educației incluzive
• G.4. Categorii de elevi cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale
speciale și incluziunea școlară a acestora
• G.5. Diferențierea și adaptarea curriculumului școlar
 EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

• Dezvoltarea competențelor participanților:

 de a deveni agenți ai educației incluzive

 de a crea un mediu de învățare pentru toți elevii
 de a contribui la creșterea nivelului de participare
al elevilor cu dizabilități la activitățile didactice
 Viziune asupra
educației incluzive
Salamanca 1994

• „...şcolile trebuie să includă în procesul de învăţământ toţi

copiii, indiferent de condiţiile fizice, intelectuale, sociale,
emoţionale, lingvistice sau de altă natură ale acestora”.
Acestea (şcolile) trebuie să includă în egală măsură copiii cu
dizabilităţi şi pe cei supradotaţi, copiii străzii şi pe cei
încadraţi în muncă, copiii aparţinând populaţiilor locuind în
zone greu accesibile sau ducând o viaţă nomadă, copiii
aparţinând minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale,
precum şi copiii provenind din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate
• „Persoanele cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă
acces în şcolile obişnuite, care trebuie să se adapteze unei
pedagogii „centrate pe copil”, capabile să vină în
întâmpinarea acestor cerinţe
 ȘCOALA INCLUZIVĂ
• „Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor
diferite ale elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri
diferite de învaţare cât şi a unor ritmuri diferite şi asigurând o
educaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor curriculum-uri
adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a
unui anumit mod de utilizare a resurselor si parteneriatelor cu
comunităţile din care fac parte.”

• Declaraţia de la Salamanca din 1994

 INTEGRAREA...?

ADAPTAREA ELEVULUI LA CERINŢELE

ŞCOLII
Integrarea este asimilarea unui elev în
educaţia de masă, unde acesta se
adaptează sau nu, politicilor, practicilor şi
curriculei existente în şcoala respectivă.
INCLUZIUNEA...?
ADAPTAREA ŞCOLII, OFERIND SERVICII
EDUCAŢIONALE SPECIALE, PENTRU A VENI ÎN
ÎNTÂMPINAREA NEVOILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI DE
PARTICIPARE A TUTUROR ELEVILOR, LA TOATE
ACTIVITĂŢILE.
Incluziunea se măsoară prin creşterea gradului de
participare şi reducerea gradului de excluziune, sub
orice formă s-ar putea manifesta.
 Concepte utilizate
Dizabilitatea este parte a condiției umane. Oricine poate ajunge la o
situație de dizabilitate rezultată din interacțiunea condițiilor de sănătate
cu mediul în care persoana trăiește, se dezvoltă și își desfășoară
activitatea. Dizabilitatea este un concept care cuprinde
deficiențele/afectările, limitările de activitate și restricțiile de participare
Cerințe educaționale speciale (CES)- reprezintă necesități educaționale
suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației,
adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite
deficiențe/afectări sau dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare,
precum și o asistență complexă (medicală, socială, educațională etc.).
Asistența complexă fără necesități educaționale suplimentare nu definește
CES;
 Concepte utilizate
Educația incluzivă se referă la un sistem de educație deschis tuturor copiilor și
fiecăruia în parte. Educația incluzivă înseamnă, de asemenea, un proces de
identificare, diminuare și eliminare a barierelor care împiedică învățarea din
școală și din afara școlii, deci de adaptare continuă a școlii la copii; (Ordinul nr.
1985/1305/5805/2016)
Deficiență-absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții
anatomice, fiziologice sau psihice a individului, rezultând în urma unei maladii,
unui accident ori a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la
activitate în societate.
Handicap-dezavantaj social, rezultat în urma unei deficiențe sau incapacități
care limitează sau împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol așteptat de
mediu.
Adaptare curriculară-corelarea conținuturilor componentelor curriculumului
național cu posibilitățile elevului cu CES, din perspectiva finalităților procesului
de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia.
CARACTERISTICILE ŞCOLII INCLUZIVE
• Diversitatea este văzută ca o realitate şi deci ca o resursă menită să
sprijine educaţia.
• Fiecare copil are acces la cunoaştere, formare de deprinderi.
• Învăţarea este individualizată.
• Se fac pregătiri şi amenajări speciale.
• Se colaborează cu familiile, ONG-uri, alţi membri ai comunităţii.
• Se promovează flexibilitate la toate nivelurile.
• Există mari aşteptări pentru asigurarea succesului tuturor elevilor.
• Există preocupare pentru perfecţionare.
• Contribuie la construirea comunităţii incluzive.
 PRINCIPIILE INCLUZIUNII
• Principiul drepturilor egale pentru o dezvoltare conform
potențialului propriu.
• Principiul unicității caracteristicilor, intereselor, abilităților,
motivației şi nevoilor de învățare.
• Principiul diversității, al respectării abaterii de la
standardele normale.
• Principiul accesului şi participării tuturor conform
abilităților şi nivelului de dezvoltare.
 Personalități cu dizabilități
Uneori, cele mai uimitoare abilități ale creierului uman ni se arată
tocmai atunci când nu ne-am aștepta. De exemplu, savanții, oameni
cu abilități uimitoare care nu pot fi considerate altfel decât
supraumane, deseori au avut probleme cu funcțiile cognitive banale și
cu abilitățile sociale.

Există un număr impresionant de personalităţi celebre care, în ciuda

dizabilităţilor cu care s-au confruntat de-a lungul vieții, au adus un
aport deosebit în diferite domenii de interes.
 Celebrul pictor de origine olandeză, Vincent
van GOGH , suferea de tulburări mintale,
afecţiune ce l-a determinat să-şi pună capăt
zilelor la doar 37 de ani, nu înainte de a trece
prin faimosul episod în care şi-a tăiat urechea.

Muzician american, pionier al stilului rhythm

and blues, a orbit la vârsta de 7 ani.
Talentul muzical şi l-a dezvoltat la Şcoala
pentru orbi şi surzi din Florida, în această
perioadă având şi o colaborare cu un post
de radio din localitate.
Părinţii şi i-a pierdut în adolescenţă, dar
visul său artistic a rămas la fel de viu. De-a
lungul anilor 1960, Ray Charles a ajutat să
se integreze rasial muzica country şi pop.
Hellen Keller şi-a pierdut auzul şi vederea la
varsta de 2 ani, a învătat cu ajutorul Annei
Sullivan alfabetul Braille care inca nu era
răspandit. Helen Keller urmează cursurile
Universitatii „Radcliffe College” unde învată
franceza şi germana, termină studiile in mod
excelent primind distinctia „cum laude”. Mai
târziu, obtine titlul de Doctor de Onoare la
Universitatea din Harvard. Apoi, ea va tine
prelegeri, apără pe cei asupriti şi, mai ales,
apără drepturile negrilor, atragând asupra ei
dezaprobarea propriei familii. Ea devine
membră Partidului Socialist American (Socialist
Party of America, SPA) şi scrie câteva cărti.
Multe dintre persoanele care prezinta
sindromul Asperger, sindrom asociat cu
autismul, sunt privite ca excentrice,
prezinta numeroase complexe si au
probleme de comunicare. Acesta este si
cazul ilustrilor fizicieni Isaac Newton si
Albert Einstein, sustin cercetatorii de
la prestigioasele universitati Cambridge
si Oxford
 Atitudinea contează!
• Succesul incluziunii şcolare eficiente depinde, în primul rând de atitudinea pozitivă a
cadrelor didactice faţă de incluziunea şcolară.
• Atitudinea elevilor unei clase față de un copil cu dizabilitate este adesea o imitație fidelă
a atitudinii cadrului didactic cu privire la acest copil
• https://www.youtube.com/watch?v=F6JSjz5xO4A
• Printre cele mai frecvente atitudini restrictive ale profesorilor față de copiii cu dizabilități:
 Lipsa încrederii în posibilitățile copiilor cu dizabilități de a progresa. Expectanța la eșec a
profesorilor conduce pe elevi la eșec si invers. Această atitudine se traduce în neglijarea
acestor copii şi în lipsa de preocupare sau implicare în obţinerea unor rezultate
 Gândirea categorică, orientarea spre diferențe, care constă în accentuarea și
concentrarea activității profesorilor pe diferențele dintre copii cu dizabilități și ceilalți
copii, astfel încât caracteristicile comune sunt neglijate
 Mila sau compasiunea care detremină reacții restrictive deoarece persoana căreia îi sunt
asociate aceste sentimente nu e tratată şi respectată ca o persoană competentă
 Teama si animozitate care determină reacţii de evitare sau de atac.
 Reflectati!
propriul limbaj și atitudinea față de elevii cu dizabilități.
Cum descriem diversitatea dată de starea de sănătate și/sau
dizabilitate fără să folosim un limbaj discriminator?
 Ce impact are limbajul pe care îl folosim în descrierea elevilor cu
dizabilități?
  CIF este un instrument care descrie situația copiilor cu dizabilități și
cu probleme cronice de sănătate cu focus pe componenta de
participare. Este CIF utilizat în școala dvs.?
http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/06/Clasificarea-inte
rnationala-a-functionarii-dizabilitatii-si-sanatatii-CIF-CT-verrsiunea-pentr
u-copii-si-tineri-2012.pdf
 Crearea oportunităților de învățare
pentru toți elevii
• Incluziunea școlară a elevilor cu nevoi vizează proiectarea
activităților didactice ținând cont de cele 5 experiențe de
valorizare pe care le prețuiesc toți elevii, indiferent dacă sunt sau
nu cu dizabilitate:
o Accesul
o Participarea
o Dezvoltarea relațiilor
o Respectarea demnității
o Posibilitatea de a face alegeri
 Diferențierea și adaptarea curriculumului școlar
Diferențierea activităților de învățare poate fi abordată:
• prin resurse - prin selectarea materialelor didactice potrivite,
utilizarea tehnologiilor informatizate, materiale demonstrative,
sublinieri, ilustrații, etc.;
• prin sarcini - lucrându-se diferit în funcție de abilități și aptitudini;
• prin sprijin - din parte profesorului, a colegilor, tehnologie,
educatori specializați;
• prin răspuns- chiar dacă se lucrează la o temă comună, rezultatele
grupurilor de elevi vor demonstra diferențe, care explică conceptul
de competențe diferențiate, răspuns diferențiat la activitatea
fiecăruia;
Adaptarea predării se poate realiza:
- prin extensiune (introducere de activități suplimentare- utilizare
dactileme Braille, limbaj mimico-gestual, activități practice, etc,);
- prin selectarea unor conținuturi din curriculum general care să fie
accesibile elevilor cu CES;
- prin accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului
general prin activități terapeutice-compesatorii;
- prin utilizarea de metode și procedee didactice, mijloace intuitive
pentru înțelegerea noțiunilor din clasă;
- prin folosirea de metode și procedee de evaluare care să
evidențieze performanțele elevilor nu obligatoriu în plan intelectual,
ci mai degrabă în plan acțional-aplicativ.
• Bune practici de incluziune scolară:

• https://www.youtube.com/watch?v=-fuoO904Wuo
 CADRU LEGISLATIV

• Hotărârea de Guvern nr. 1251/13.10.2005 privind măsurile de înbunătățire a activității de

învățare,compensare,recuperare și protecția socoală a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe
educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat;
• Legea Educației Naționale (actualizată) nr.1/05.01.2011;
• Ordinul MECTS nr. 5555/2011 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență socială;
• Ordinul MECTS nr. 6552/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistența
psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a
tinerilor cu cerințe educaționale speciale.
• ORDIN Nr. 5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a învăţământului special şi special integrat

•
• ORDIN Nr. 5574 din 7 octombrie 2011- pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu CES integraţi în învăţământul de
masă
• LEGE nr. 151 din 12 iulie 2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie și
sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală
asociate Publicată în Monotorul Oficial nr. 483 din 14 iulie 2010
• Ordin nr. 5239 /01.09.2008 privind aprobarea Planului-cadru de învățământ pentru
clasele/grupele din învățământul special sau de masă care școlarizează elevi cu dizabilități
moderate sau ușoare
• Ordinul nr. 5086 /2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu,
respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale.
• Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea şi
intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a
orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în
vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale
• Ordin nr. 3124/2017 - privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învățare
MOTTO:
• Fiecare copil învaţă în stilul, ritmul şi
particularităţile lui. Dar, fiecare ... învaţă.
• (Ecaterina Vrăsmaş)