Curs Mediere 5 - Medierea

Definiția și Teoria Medierii
1
Definiţia şi teoria medierii
Medierea
este o modalitate alternativă de rezolvare a
conflictelor, o procedură voluntară şi
confidenţială prin care o terţă persoană
neutră, imparţială şi fără putere de decizie –
mediatorul – ajută părţile să ajungă împreună
la o înţelegere mutual acceptată în vederea
încheierii conflictului mediat.
2
PRINCIPIILE MEDIERII
1. Caracterul voluntar al procedurii de mediere
Nici o parte nu poate fi obligată, de către vreo altă persoană
sau autoritate, să participe la o procedură de mediere.
2. Auto-determinarea părţilor
Înţelegerea aparţine părţilor. Orice termen prevăzut de către
această înţelegere trebuie să fie propus şi acceptat de părţi.
3. Confidentialitatea Procedurii
Atât mediatorul cât şi părţile prezente, precum şi avocaţii
acestor părţi se obligă să păstreze caracterul confidenţial al
tuturor aspectelor discutate în mediere.
3
PRINCIPIILE MEDIERII
4. Neutralitate/Imparţialitate din partea mediatorului
Neutralitatea presupune că mediatorul rămâne în afara
conflictului dintre părţi, că nu se implică în acest conflict decât în
limitele impuse de către procedură.
Imparţialitatea mediatorului garantează faptul că mediatorul stă
într-o poziţie de mijloc faţă de părţi, că nu doreşte absolut deloc
ca o parte sau alta să căştige sau să fie favorizată în timpul
procedurii de mediere.
5.Informarea Prealabila Asupra Procedurii
Părţile trebuie să cunoască principiile medierii, detalii despre
procedură şi modul de desfăşurare, înainte de semnarea
contractului de mediere şi de începerea efectivă a medierii.
4
FAZE ȘI ELEMENTE ALE PROCESULUI DE MEDIERE
Adaptare “Mediation Process” – Cristopher W Moore
1. Aranjamente preliminare
Stabilirea unei legături relaţionale cu părţile în dispută
Selectarea unei strategii privind desfăşurarea medierii
Strângerea de informaţii şi analiza acestora
Crearea unui plan detaliat pentru mediere
2. Introducerea
Construirea încrederii şi a cooperării
Inceperea sesiunii de mediere
3. Schimbul de informaţii
Identificarea aspectelor conflictuale şi stabilirea unui mod de lucru
4. Identificarea problemelor
Descoperirea intereselor ascunse ale părţilor
5
FAZE ȘI ELEMENTE ALE PROCESULUI DE MEDIERE
Adaptare “Mediation Process” – Cristopher W Moore
5. Generarea soluţiilor
Generarea opţiunilor pentru ajungerea la înţelegere
6. Negocierea
Evaluarea opţiunilor pentru ajungerea la înţelegere
7. Incheierea acordului de mediere

Obținerea și Incheierea acordului privind înțelegerea
părților
8. Monitorizarea implementării acordului

6
ETAPE ALE PROCESULUI DE MEDIERE
A. Pregătirea Sedinţei de Mediere –
Aranjamente Preliminarii
 primul contact cu părțile
 culegerea informaţiilor
 verificarea autorităţii părţilor
 informarea părţilor asupra drepturilor acestora şi rolul
mediatorului în mediere
 încheierea contractului de mediere
 stabilirea datei și a locului desfășurării medierii
 pregătirea cadrului pentru desfăşurarea şedinţei de mediere
7
B. Intâlnirea în Sesiune Comună cu
Părţile şi/sau Avocaţii
face cunoştinţă cu părţile
explică procesul de mediere şi scopul acestuia
ascultă prezentarea fiecărei părţi
clarifică poziţiile iniţiale ale părţilor
decide cu care dintre părţi se va întâlni prima dată
8
C. Intâlniri în Sesiuni Separate cu Fiecare Parte
o obţine informaţii suplimentare
o clarifică interese şi poziţii
o explică realităţi
o dezvoltă opţiuni
o transmite puncte de vedere şi poziţii de la o parte
la alta
o dă o sarcină
9
D. Intâlniri Ulterioare în Sesiune Comună cu
Părţile şi/sau Avocaţii
stabileşte finalitatea rezultatului comun
încheie acordul de mediere
încearcă să depăşească impasul
poate lămuri aspecte comune ale conflictului
părţilor
încurajează viitoare încercări de rezolvare
10
Formarea de Mediatori
Aranjamentele Preliminare
11
ARANJAMENTE PRELIMINARE
Pentru a asigura un cadru optim şi legal oricărei discutii,
mediatorul se va ocupa de aranjamentele preliminare:
i. primirea partilor, transmiterea invitatiilor, culegerea

informatiilor (sumare) despre caz;
ii. informarea partilor cu privire la drepturile lor, rolul
mediatorului, modalitatea de desfăşurare a şedintei de
mediere propriu-zisă,costul medierii, avantajele medierii în
raport cu alte metode de solutionare a disputelor;
iii. întocmirea şi semnarea contractului de mediere;
iv. stabilirea datei şi locului de desfăşurare a medierii;
v. pregătirea sălii unde va avea loc medierea.
12
Primirea partilor, transmiterea invitatilor, culegerea informatiilor
Mecanismul medierii este însă universal şi întotdeauna mediatorii sunt cei

care se ocupă, evident, de aspectele preliminare medierii, aspecte de care
depinde, într-o anumită măsură şi reuşita medierii.
Mediatorul va solicita părtii care l-a contactat datele necesare întocmirii

invitatiei ce urmează a fi adresată celeilalte părti şi va încerca să obtină
informatii minime cu privire la cazul ce urmează a fi mediat.
Numele şi prenumele părtilor dar şi a reprezentantilor lor, ori a
persoanelor ce urmează să participle la mediere;
adresele unde aceştia urmează să fie contactati;
posibilitătile de primire a textului invitatiei, întrucât invitatia se
transmite prin orice mijloace ce permit confirmarea primirii (servicii
poştale, curierat, fax).
13
Cheltuielile privind redactarea şi transmiterea invitatiei la mediere vor

fi suportate de partea care solicită medierea, urmând, eventual, ca
acestea să fie deduse în procent de 50% de către cealaltă parte, în
situatia acceptării medierii şi numai dacă părtile convin asupra acestui
aspect.
Conform legii, mediatorul este obligat să acorde părtii invitată în scris un
termen de 15 zile pentru a răspunde, iar în situatia în care mediatorul nu
va primi nici un răspuns, va fixa o nouă întâlnire la cererea părtii
prezente sau a părtii invitate care s-a aflat în imposibilitatea de a se
prezenta sau a răspunde invitatiei.
Dacă partea invitată refuză în mod explicit medierea sau nu se prezintă
de două ori consecutiv la data fixată pentru semnarea contractului de
mediere, mediatorul poate considera că medierea nu este acceptată.
14
Invitatia pe care mediatorul o va comunica părtii sau părtilor

aflate în conflict va fi redactată de către mediator (într-o manieră
personală), dar va cuprinde, în mod obligatoriu date referitoare
la:
data, ora şi locul unde urmează să se încheie
contractul de mediere;
numele, adresa şi telefonul mediatorului;
numele părtii sau părtilor care au declanşat procedura
prealabilă medierii;
scurtă evocare a cazului.
15
Informarea Partilor
• Anterior semnării contratului de mediere,

mediatorul va explica, în termeni clari, drepturile pe
care părtile implicate într-un conflict le au în timpul
medierii, va explica acestora rolul său de facilitator
în cadrul acestei proceduri voluntare, le va prezenta
procedura desfăşurării sedintei de mediere,
avantajele medierii şi costurile pe care le implică.
16
Contractul de Mediere
Contractul de mediere - art. 45 din Legea 192/2006:

a) identitatea părtilor conflictului sau după caz, a reprezentantilor lor;
b) mentionarea obiectului conflictului;
c) obligatia mediatorului de a da explicatii părtilor cu privire la principiile medierii, la
efectele acesteia şi la regulile aplicabile;
d)declaratia părtilor, în sensul că doresc declanşarea medierii şi că sunt decise să
coopereze în acest scop;
e) angajamentul părtilor conflictului de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) obligatia părtilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi
cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii în interesul părtilor, precum şi
modalitătile de avansare şi de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renuntare la
mediere sau de eşuare a procedurii, precum şi proportia în care va fi suportat de către
părti, tinându-se cont, dacă este cazul, de situatia lor socială.
g) întelegerea părtilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea.
17
Data, Ora si Locul Medierii
După semnarea contractului, se va stabili, prin acordul părtilor, data şi
ora începerii sedintei de mediere, iar mediatorul va stabili locul
desfăşurării medierii.
Locul medierii. Pot exista centre de mediere institutionalizate, cu
încăperi speciale de lucru, cabinete particulare ori pur şi simplu locuri
liniştite şi libere unde timp de cel putin două-trei ore, nimeni nu
deranjează şi nu aude discutiile (confidentiale).
Sala de Mediere
Spatiul destinat mediereii să fie liniştit, primitor, intim, neutru
Totodată, mobilierul trebuie să fie adecvat, obigatorie fiind prezenta unei mese
şi un număr suficient de scaune.
18
Sesiunea Comună
19
SESIUNEA COMUNA
CONSIDERATII GENERALE
1. Au loc discutii cadru, care conduc la nivelarea

cailor de comunicare, DE REGULA, fara
abordarea directa a conflictului
2. Relatia Mediator – Parti
3. Atitudinea mediatorului
4. Durata Conflictului
20
SESIUNEA COMUNA
BUN VENIT. SPARGEREA GHETII.
 Primirea si salutul mediatorului.

 Prezentarea Mediatorului
 Prezentarea Partilor (mandatari,
procuratori, etc)
 (Re)Cunoasterea Partilor
21
SESIUNEA COMUNA
DECLARATIA DE INCEPUT
1. Scopul medierii;
2. Definirea medierii;
3. Avantajele medierii
4. Neutralitate; Impartialitate
5. Rolul mediatorului
6. Procedura
7. Confidentialitate
8. Reguli de baza in mediere
22
SESIUNEA COMUNA
1. Scopul medierii
2. Definirea Medierii – poate da o definitie
proprie, bazata pe cunostintele si experienta
sa.
3. Avantajele Medierii – comparatie intre
mediere si desfasurarea procesului in
instanta
23
SESIUNEA COMUNA
4. Neutralitatea Mediatorului
 Ramane in afara conflictului
 Legatura cu cazul este inexistenta
 Interes zero in cauza
5. Rolul Mediatorului:
 faciliteaza rezolvarea voluntara a disputei.
 ajuta partile sa ajunga la propria lor intelegere,
 asista partile in identificarea problemelor,
 Mediatorul:
• NU este nici avocat, nici judecator, nici sfatuitor si nici psiholog sau
terapeut al vreuneia dintre parti,
• NU poate constrange o parte sa accepte o intelegere,
• NU dicteaza termenii acordului la care se ajunge,
• NU da sfaturi sau consultatii juridice,
• NU exprima opinii juridice cu privire la cazul mediat,
• NU da sfaturi partilor in alegerea unei solutii din mai multe posibile.
24
SESIUNEA COMUNA
6. Procedura
 Medierea va incepe printr-o sesiune comuna, care poate fi
urmata de sesiuni separate:
 In sesiunea comuna – prezente toate partile si vor avea
oportunitatea de a se auzi reciproc.
 In (eventualele) sesiuni separate – discutii individual cu
fiecare parte
 partile isi vor prezenta punctele de vedere asupra conflictului;
 cautarea solutiilor
 incercarea de a gasi o intelegere;
 inregistrarea in scris a acordurilor.
 informatiile furnizate in timpul sesiunilor individuale,
 timpul afectat sedintei de mediere
25
SESIUNEA COMUNA
7. Confidentialitate
• Documentele, Lucrarile, Informatiile
• Notite Mediatorului;
• Materialele Confidentiale si Comunicarile
• Exceptii
• Acordul partilor
• Fapte sanctionate de lege
8. Reguli de Baza – cele mai importante:

• partenerii vorbesc pe rand
• comportament civilizat
• fara violente fizice sau
• de limbaj.
• Valabilitatea regulilor;
• Intelegerea regulilor
• Acceptarea regulilor
26
SESIUNEA COMUNA
DECLARATIA DE INCEPUT - NU UITA
 Oamenii vor face ceea ce cred că-ti doresti tu cu adevărat, NU ceea
ce spui.
 Pentru EI, ceea ce-ti doresti TU cu adevărat ESTE CEEA CE FACI 
Actiunile tale vorbesc mai tare decât cuvintele tale.
 Reactiile si comportamentele tale sunt modelele pe care oamenii le
adoptă atunci când interactionează cu tine.
• SA NU JUDECI.
• S A N U DA I S FAT U R I .
• S A A R AT I C A I T I PA S A .
• S A F I I I N M O D E G A L E M PAT I C .
• S A PA S T R E Z I C O N F I D E N T I A L I TAT E A .
27
SESIUNEA COMUNA
MOMENTUL DE INCEPERE AL DISCUTIILOR
Partile cad de acord asupra celui care va

incepe sa prezinte conflictul din punctul
sau de vedere. Daca partile nu se inteleg
cine sa inceapa primul, atunci ordinea va fi
decisa de catre mediator.
28
SESIUNEA COMUNA
PRIMELE DECLARATII ALE PARTILOR
1. Mediatorul cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune
asupra conflictului.
2. Mediatorul asculta atent, isi noteaza ideile enuntate de parte,
precum si aspectele care trebuie clarificate.
3. Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care
vorbeste.
4. Urmareste comportamentul non-verbal al partilor si reactiile lor in
timpul audierii expunerilor.
5. Mediatorul poate intrerupe expunerea partii,.
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de clarificare.
7. Mediatorul construieste si mentine o atmosfera de incredere.
8. Mediatorul face rezumatul expunerilor.
29
SESIUNEA COMUNA
1. Cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune asupra conflictului.
– PUNCTUL DE START
– ALEGETI PARTEA CARE DORESTE SA VORBEASCA
– CERETI-I SA VA POVESTEASCA
2. Asculta atent, noteaza ideile enuntate si aspectele care trebuie clarificate.
– FOARTE MULTE INFORMATII ESENTIALE MEDIERII SUNT COMUNICATE IN SESIUNEA
COMUNA
– LUAREA DE NOTITE ARATA CA VA PREOCUPA CAZUL LOR
– REPREZINTA SURSA DE INFORMARE PERMANENTA A MEDIATORULUI
3. Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care
vorbeste.
– FACE PARTEA CARE NU VORBESTE SA SE SIMTA PARTE A PROCESULUI
– VA OFERA INFORMATII DESPRE MODUL CUM RECEPTIONEAZA ANUMITE INFORMATII
4. Urmareste comportamentul non-verbal al partilor si reactiile lor in timpul
audierii expunerilor.
– CEEA CE FACEM ESTE CEEA CE GANDIM
30
SESIUNEA COMUNA
5. Mediatorul poate intrerupe expunerea partii,.
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de
clarificare.
‽intrebarile deschise – asteapta un raspuns narativ
‽se vor evita intrebarile inchise ce pot primi un raspuns de tipul “ da”
sau “ nu”, nefiind productive, descurajand conversatia.
‽uneori, intrebarile inchise sunt si ele folositoare in timpul
medierii.
‽intrebarile circulare - o persoana sa fie chestionata despre o terta
persoana in prezenta acesteia. In cazul in care nu exista terta persoana
prezenta, este introdusa o persoana ipotetica.
‽Intrebarile circulare ofera informatie dubla, (din: Thomas
Weiss/Gabriel Haertel- Weiss- Munchen/Zurich 1991).
31
SESIUNEA COMUNA
7. CONSTRUIESTE SI MENTINE O ATMOSFERA DE

INCREDERE – PE TOT PARCURSUL MEDIERII.
8. REZUMATUL EXPUNERILOR.:
– Scurt
– Termeni neutri
– Termeni pozitivi
– Nepartinitor
– Contine informatii mai mult decat emotii
32
SESIUNEA COMUNA
8. REZUMATUL EXPUNERILOR:
ASA DA ASA NU
⁺ Scurt Plictisitor De Lung
⁺ Termeni Neutri Termeni Acuzatori
⁺ Termeni Pozitivi Termeni Negativisti
⁺ Nepartinitor Partinitor
⁺ Contine Informatii Mai Mult Contine Emotii Mai Mult
Decat Emotii Decat Informatii
⁺ Inlatura Supararea Accentueaza Termenii Juridici
⁺ Neutralizeaza Limbajul Dur Preia Limbajul Dur Si
Extremist Al Partilor
33
SESIUNEA COMUNA
UNA SAU MAI MULTE DISCUTII COMUNE
1. Puteti accepta mai multe discutii comune
1. Mai multe sesiuni comune = mai multe rezumari.
2. Intrebati: “Mai exista si alte lucruri pe care ati dori sa le dezvaluiti
atat mie, cat si celeilalte parti?”
3. Daca partile nu au avut anterior posibilitatea sa discute despre
disputa lor si doresc sa faca acest lucru, puteti permite partilor sa-si
adreseze intrebari in mod direct.
2. Rezumati si expuneti ceea ce a fost spus de ambele parti,

facand un rezumat comun final.
4. Mediatorul va rezuma in termeni cat mai constructivi, pentru a-si
asigura o baza importanta comuna, deosebit de utila pentru
discutiile ce vor continua in sesiuni separate.
34
SESIUNEA COMUNĂ
EXERCIȚIU
Domnul Popescu: ”Nu mai înțeleg nimic, a spus că vrea să ne împăcăm, că nu mai vrea să se
plimbe pe sălile tribunalului și cu toate acestea după ce că nu îmi achită datoria de 20.000
EURO și dobânda la bani, respectiv 1.400 EURO, tot el e cel care spune că mai vrea să îi dau
marfă. Ori îmi dă banii, ori procedura insolvenței scrie pe el. De doi ani de zile îl tot păsuiesc
cu banii, tot îi dau marfă și eu îmi susțin afacerea din linia de creditare.”
Domnul Ionescu: „Măi, Ionică lucrăm de ani de zile împreună, am fost împreună și la bune și
la rele, și când mergea afacerea de duduia și acum când criza asta ne-a afectat pe toți. Nu e că
nu vreau să îți dau banii, pur și simplu nu îi mai am. Da, marfa ta e bună, dar ce să fac dacă
am mai avut TVA de plătit și din cauza unor cheltuieli suplimentare cu restructurarea din
firmă nu am reușit să plătesc acest TVA. Insolvența în mod cert nu e o variantă pentru mine,
dacă îmi mai dai marfă o sa pot să îți plătesc toată datoria eșalonat cam 1.000EURO/lună,
inclusiv dobânda la acest moment. Evident marfa care o să mi-o livrezi se plătește ca până
acum la 60 zile.”
Cum anume procedaţi???
Ce anume aţi spune????
Faceți un rezumat comun al celor doua versiuni!!!!
35
ETICA IN MEDIERE
EXERCIȚII
Doamna Andreescu: ”Animalul din fața mea a avut tupeul să vină la mine în casă,
să mă mintă că îmi vinde produse de calitate, produse de care are nevoie orice
gospodină adevărată, așa ca mine, farduri, bijuterii, etc și mai mult decât atât că mi
le dă la jumătate din prețul pieței. Mi-a spus că lucrează pentru o firmă de prestigiu
și că oriunde m-aș duce nu mai găsesc produse la fel de bune și la fel de ieftine.
După ce am folosit fardurile de la el am căpătat o ciupercă groaznică iar acum arăt
ca muma pădurii, cum o să mă mai pot eu întâlni cu vecinele la cafea. Vreau 1000
RON pentru medicamente și tratament.”
Domnul Georgescu: „Să fie sănătoasă. Nu pot să îi dau atâția bani. Eu i-am dat
produsele de la firma noastră, i-am spus că sunt bune, pentru că sunt, cu câteva
excepții până acum. NU se va îmbogăți de pe urma mea și a firmei pe care o
reprezint. Am mai dat până acum despăgubiri, însă acestea au fost modice 100-150
RON, nu cât visează gospodina.”
Cum anume procedaţi???
Ce anume aţi spune????
Faceți un rezumat comun al celor doua versiuni!!!!
36
SESIUNEA COMUNA
TRECEREA LA SESIUNILE SEPARATE
1. Decideti (in gand) cu care dintre parti incepeti
prima sesiune separate.
2. Anuntati ca medierea va continua cu sesiuni
separate si numiti partea cu care incepeti.
3. Rugati ambele parti sa fie rabdatoare cat timp
vorbeste cu fiecare parte in mod separat.
4. Multumiti-le partilor pentru intelegere si
conduceti partea in asteptare intr-o sala
amenajata pentru asteptare, informand-o de
facilitatile disponibile.
37
Sesiunile Separate
38
SESIUNILE SEPARATE
SUMAR
1. Consideratii initiale
2. Rolul sesiunilor separate
3. Scopul sesiunilor separate
4. Folosirea sesiunilor separate in mediere

5. Trasaturi specifice ale sesiunilor separate
6. Sesiunile separate ulterioare
39
SESIUNILE SEPARATE
CONSIDERATII INITIALE
 Cei mai multi oameni gandesc in termeni antonimici :

 mult putin, Un mod de gandire tipic conflictual
 puternic/ slab, Acest mod de gandire e intemeiat
 bine/rau, pe putere si pozitii si nu pe interese
 castig/pierdere si principii.
 In conflict, mesajul transmis de catre una dintre parti
este modificat, amplificat, interpretat gresit sau chiar
ignorat de cealalta parte.
 Un mod eficient de rezolvare a conflictelor este acela
de a facilita cercetarea intereselor fundamentale ale
partilor.
40
SESIUNILE SEPARATE
ROLUL SESIUNILOR SEPARATE
∆ Sesiunile separate au rolul de a ajuta partile
sa-si clarifice
interesele si nevoile
in opozitie cu
dorintele si pozitiile
∆ Sa identifice termenii care diminueaza
conflictul si sporesc comunicarea
∆ Sa contureze o propunere de optiune care sa
fie bazata, pe cat posibil, pe necesitatile partii
si nu pe dorintele acesteia.
41
SESIUNILE SEPARATE
SCOPUL SESIUNILOR SEPARATE
Scopul acestor intalniri separate este acela de a:

 determina trecerea de la „eu-impotriva-
ta” la „noi-impotriva-problemei”
 facilita parcurgerea consecventa a
drumului spre intelegere.
42
SESIUNILE SEPARATE
FOLOSIREA SESIUNILOR SEPARATE IN MEDIERE
Trecerea la Prima Sesiune Separata
Decideti, la sfarsitul sesiunii comune, cu care
dintre parti incepeti sesiunile separate in functie
de o serie de factori conjuncturali:
• daca una dintre parti a facut deja o propunere
inainte sau in timpul sesiunii comune, atunci
mediatorul va incepe sesiunea separata cu cealalta
parte (care nu a dat un raspuns); o parte nu poate
negocia cu ea insasi.
• daca una dintre parti doreste in mod expres sa
inceapa iar cealalta parte nu are nimic de obiectat.
• daca nici una dintre parti nu doreste sa fie prima,
atunci decideti in functie de situatie
43
SESIUNILE SEPARATE
Principii In Administrarea Sesiunilor Separate

A. Transformati sesiunile separate intr-o etapa de
rutina a procesului medierii. Trebuie explicat
partilor ca sesiunile separate sunt o parte
normala a medierii si ca in cadrul acestora isi vor
putea expune ideile.
B. Pastrati increderea partilor. La sfarsitul fiecarei
conversatii private mediatorul trebuie sa intrebe
daca exista ceva exprimat de catre parte si care
nu trebuie impartasit celeilalte parti.
44
SESIUNILE SEPARATE
Principii In Administrarea Sesiunilor Separate
C. Nu folositi sesiunile separate drept „carja”;

nu evitati conflictele in intregime. Sesiunile
separate trebuie folosite cu ratiune si nu ca pe
o modalitate de a scapa de conflict.
D. Aplicati”regula de aur”: nu spuneti niciodata
uneia din parti, separat, ceva ce nu ati vrea sa
afle partea cealalta.
45
SESIUNILE SEPARATE
TRASATURI SPECIFICE ALE SESIUNILOR SEPARATE
GENERALITATI
 Partile se indrepte spre o intelegere daca schimba
controversa cu interactiunea de cooperare
 Reusita unei medieri depinde de modul cum veti ști
sa determinati mutarea accentului de pe „punctul
meu” si „punctul tau de vedere” pe „un punct de
vedere mai bun, satisfacator pentru ambele parti”
 Scopul este ca partile sa invete sa isi indeplineasca
propriile necesitati fara a neglija nevoile celorlalti,
preîntâmpinând, astfel, frustrarea sau resemnarea.
46
SESIUNILE SEPARATE
INCEPETI SESIUNEA INTR-UN MOD PUTIN MAI RELAXAT.
Pentru a da tonul unei atitudini mai destinse, mai

degajate, el poate sa-si schimbe pozitia scaunului (Ex:
mai aproape de parte; stati rezemat de spatarul
scaunului, sa isi deschida sau sa isi scoata jacheta.)
Scopul acestei atitudini este acela de a mentine un

confort psihic si un climat favorabil discutiei.
47
SESIUNILE SEPARATE
C L A R I F I C AT I I N T E R ES E L E S I N E VO I L E
ES E N T I A L E A L E PA RT I I
TINTESTE INTERESELE, NU POZITIILE !
Helen Keller: „Cand o usa se inchide, o alta se

deschide; dar, deseori, ne uitam atat de mult
la usa inchisa, incat nu o mai vedem pe cea
care s-a deschis pentru noi. „
48
SESIUNILE SEPARATE
C L A R I F I C AT I I N T E R E S E L E S I N E VO I L E E S E N T I A L E
A L E PA RT I I
• Oamenii au atitudini diferite.
– „Aceasta este pozitia mea ! – spune una din parti si
– „Aceasta este pozitia mea !”- spune cealalta parte.
• In cele mai multe conflicte, pozitiile pe care se situeaza partile
sunt incompatibile. Oamenii au interese de baza care pot fi
satisfacute.
• Intrucat partile tintesc pozitii, uita de solutii.
• Faceti-i sa se gandeasca la interesele de baza ale lor si ale
celorlalte persoane implicate.
• Distinctia dintre ce nevoi au si ce-si doresc =
SANSE REZOLVARE CONFLICT
49
SESIUNILE SEPARATE
C L A R I F I C AT I I N T E R E S E L E S I N E V O I L E E S E N T I A L E A L E PA R T I I
E x e m p l u : Doua persoane au o controversa intr-o sala de biblioteca.Una dintre ele

doreste sa deschida fereastra, cealalta doreste ca fereastra sa ramana inchisa. Se contrazic:
sa fie deschisa, sa ramana inchisa ... sa stea intredeschisa. Nu reusesc sa ajunga la nici o
solutie. La un moment dat apare o a treia persoana si intreaba:
- De ce va certati?
- Eu vreau ca fereastra sa fie deschisa ,sa intre aer!
- Eu vreau ca fereastra sa ramana inchisa pentru ca ma trage curentul!”
Atunci,cea de-a treia persoana se deplaseaza in dreptul unui alt rand de mese,in partea
opusa si deschide larg o fereastra. Partile continua, multumite, sa citeasca, fara sa se mai
certe.
Ce doresc partile ?
De ce ?
Ce nevoi au partile?
50
SESIUNILE SEPARATE
Tipuri de intrebari care trebuie folosite: (1 din 2)
Intrebari deschise – necesita un raspuns narativ. Permit o mare libertate in
formularea raspunsurilor, astfel ca exista sansa obtinerii mai multor
informatii. Interesul mediatorului este de a afla cat mai multe. De aceea
intrebarile deschise sunt larg utilizate in sesiunile separate.
Intrebari de sondare. Acestea reprezinta o varietate a intrebarilor deschise
care vizeaza un aspect specific ce se doreste a fi dezvaluit.
Intrebari indirecte. Sunt o forma alternativa de a obtine un raspuns precis
la un aspect precis.
Intrebari de dirijare. Sunt menite a sugera raspunsul urmarit. Acest tip de
intrebare nu trebuie folosit de o maniera agresiva, cu scop manipulativ ci,
din contra, cu multa delicatete si fara a se abuza.
Intrebari ipotetice. Acestea se bazeaza pe construirea unui scenariu
simplu, pentru a incuraja partea sa dezvaluie punctele sale de vedere.
51
SESIUNILE SEPARATE
Tipuri de intrebari care trebuie folosite : (2 din 2)

Intrebari repetitive. Acest tip de intrbari are rolul de a determina oferirea
unor relatii suplimentare.
Intrebari reflexive sunt intrebari prin care se realizeaza un rezumat al celor
spuse pana in acel moment. De asemenea, ele sunt utile in situatia in care
trebuie verificate anumite aspecte de discutat dar si pentru a facilita
depasirea unor momente de tacere .
Intrebari invioratoare. Aceste intrebari au rolul de a depasi momentele de
lancezeala, de apatie.
Intrebari retorice. Ajuta partea sa-si mentina interesul pentru motivatia celor
spuse.
W. Ury compara actiunea de a pune intrebari pentru a descoperi interese, cu felul
in care se curata o ceapa :
DESCOPERI STRATURILE UNUL DUPA ALTUL.
52
SESIUNILE SEPARATE
A S C U LTA A C T I V S I I A N O T I T E
Ce presupune aceasta ?

Ascultarea activa presupune extragerea unui maximum de
informatii de la parte.
trebuie ascultat continutul mesajului si aprofundata
semnificatia acestuia; astfel, mediatorul se centreaza pe
aflarea raspunsurilor la intrebari de tipul: ”De ce ?”
trebuie “ascultate” sentimentele partilor. Aceasta
presupune ca mediatorul sa inteleaga starea sufleteasca si
atitudinea partilor, fara a se identifica cu ele.
IMPORTANT: Descopere Sursa Argumentatiilor Partii.
53
SESIUNILE SEPARATE
ARGUMENTELE SUNT DETERMINATE DE TREI MARI SURSE

Ethos: argumentatia face referire la principii si norme (morale,legale ) ,
la cutume , la autoritatea unei instante.
Exemplu : „Este obligatia dumneavoastra legala „
Pathos: argumentatia face apel la sentimente (prietenie, speranta,
temere,etc)
Exemplu:”Ne cunoastem de atata timp,asa ca te rog sa ma crezi ca imi este
cu neputinta sa adaug ceva la cantitatea din contract „
Logos: argumentatia face apel la ratiune, actionand pe plan logic.
Acestea pot lua forma unor explicatii, analogii, paradoxuri si pot avea un
caracter persuasiv accentuat.
Exemplu: ”Daca bancile ofera conditii mai avantajoase de creditare,
inseamna ca pretul imobilelor va creste”
54
SESIUNILE SEPARATE
CO R EC T I T U D I N EA LO G I C A A I N FO R M AT I E I

¿Confuziile cauzale apar atunci cand un fenomen este atribuit unei cauze
false: cel mai adesea se face confuzie intre succesiunea temporala.
Exemplu: “A s-a petrecut inaintea lui B” cu legatura logica: “Deci A este
cauza lui B”
¿Eroarea non-sequitur („nu urmeaza”) inseamna ajungerea la o concluzie
pe baza unui set incomplet de fapte, a unor generalizari pripite si
nejustificate. Exemplu: ”Chiria unor spatii din imobilul invecinat a fost de
20 dolari/mp, deci acesta este pretul pe piata inchirierilor”
¿Concluzii prezumate sunt afirmatii nedovedite care sunt oferite ca
adevaruri. Exemplu: „Acest imobil este cel mai luxos din zona, din acest
motiv nivelul chiriei este mai mare”
55
SESIUNILE SEPARATE
G E N E R A R EA D E O P T I U N I

Deindata ce mediatorul a inteles care sunt interesele si
nevoile reale ale partilor le va putea facilita generarea de
solutii, oferind chiar si sugestii atunci cand partile nu
reusesc sa formuleze singure o propunere
Exemplu: ”Domnule X, daca domnul Y este de acord sa
plateasca chiria esalonat, acceptati si dvs. sa efectuati
anumite reparatii la imobil (detaliile se discuta ulterior)?”
56
SESIUNILE SEPARATE
G E N E R A R EA D E O P T I U N I – B r a i n sto r m i n g
Definitie
Brainstorming-ul este o metoda simpla si eficienta de
gasire a mai multor posibilitati de solutionare a unui
conflict. Daca este folosita corect, oamenii pot sa
gandeasca liber,creativ si fara sa fie judecati. Acest lucru le
va oferi alternativa gasirii unor solutii noi si surprinzatoare
, depasind felul lor traditional de a gandi.
Metoda presupune respectarea unor REGULI:

57
SESIUNILE SEPARATE
REGULI
A. Notati orice idee la care v-ati putea gandi (in legatura cu
situatia conflictuala). Unele idei s-ar putea sa para ciudate
sau imposibile. Nicio problema! Uneori, cele mai
neobisnuite idei, ne detemina sa gandim la alte idei, care se
dovedesc a fi bune.
B. Ganditi- va la cat mai multe idei posibile. Cu cat va ganditi la
mai multe idei, cu atat cresc sansele sa gasiti ideile bune.
C. Nu vorbiti si nu ganditi despre aceste idei. Pentru inceput
trebuie doar sa le notati.
D. Nu permiteti gandirea negativa. Nu te grabi sa faci
comentarii critice
58
SESIUNILE SEPARATE
R E G U L I U LT E R I O A R E
a) Accentuati solutiile cele mai promitatoare
b) Ganditi-va la imbunatatirile acestor solutii
c) Decideti care dintre solutii vor fi eventual folosite in
timpul negocierii
59
SESIUNILE SEPARATE
REZUMAREA
Asigura-te ca partea intelege faptul ca propunerea va fi transmisa celeilalte
parti asa cum a fost rezumata.
Exista chiar anumite tipuri de intrebari – numite intrebari repetitive – care
au rolul de a realizat un rezumat al celor spuse de parte si a testa acuratetea
intelegerii propunerii.
Exemplu: “Ce inteleg eu ca sustineti dumneavoastra este...?” (si
se puncteaza clar termenii propunerii )
Exemplu- rezumat: „Pana acum am discutat si ati propus
urmatoarele variante...”. (se enumera )
Importanta rezumarii corecte a propunerii este esentiala, deoarece uneori,
o nuanta inteleasa gresit poate schimba sensul intregii propuneri.
Rezumatele clare si pozitive dovedesc modul in care mediatorul a inteles
propunerea facuta si reprezinta, concomitent, un bun feedback si o cale de a
dovedi partii ca este urmarita si este inteleasa.
60
SESIUNILE SEPARATE
C O N F I D E N T I A L I TAT E A
Confidentialitatea este unul dintre principiile de

baza ale medierii, asa incat, daca partea a solicitat
confidentialitate cu privire la anumite informatii,
mediatorul o va asigura ca aceasta va fi pastrata.
61
SESIUNILE SEPARATE
S A R C I N I L E PA RT I LO R
Sarcina se poate referi la analizarea mai multor

optiuni sau la reflectarea anumitor dificultati
existente asa incat un compromis viitor ar putea
avea consecinte pozitive.
O alta sarcina ar putea fi aceea de a se consulta

cu o persoana in care are incredere sau de a
verifica anumite aspecte importante.
62
SESIUNILE SEPARATE
P R I M A S ES I U N E S E PA R ATA C U C EA L A LTA PA RT E
Acesta este momentul in care prezentati celei de-a doua parti, in

cel mai clar si pozitiv mod cu putinta, propunerea facuta de prima
parte.
Este crucial modul in care utilizati puterea perceptiei pozitive,
intemeiata pe abilitatea de a formula intr-un mod pacifist tot ce a
spus cealalta parte.
Rezumatul propunerii facute a fost redactat de catre mediator in
timpul sesiunii separate cu prima parte.
In aceasta etapa a procedurii, adaugati „valoare” propunerii, prin
modul in care o prezinta celeilalte parti.
63
SESIUNILE SEPARATE
SESIUNILE SEPARATE ULTERIOARE
Punctati:
1. Partile “subrede” ale cazului.
2. Riscurile la care se expune in situatia in care
nu s-ar ajunge la o intelegere:
a) partea ar putea sa nu primeasca nimic;
b) cazul ar putea sa ramana nerezolvat pentru o perioada mare
de timp;
c) cheltuielile de judecata pot fi foarte mari
d) partea ar putea pierde zile de munca pentru a putea fi
prezenta in instanta
e) tensiunea si stresul generate de prezenta in instanta
f) publicitatea nedorita.
64
Încheierea Medierii
65
INCHEIEREA MEDIERII
S I T U AT I I P O S I B I L E

A. Partile incheie o Intelegere, in urma
solutionarii conflictului.
B. Partile incheie o Intelegere Partiala.
C. Una dintre parti Denunta Contractul de
mediere.
D. Mediatorul constata ca Medierea A Esuat.
66
INCHEIEREA MEDIERII
PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE
• In ipoteza in care se ajunge la o intelegere,

ASUGURATI-VA, odata in plus, ca partile sunt de acord si
confirma detaliile precise ale intelegerii.
• Pentru a se convinge ca au gasit cea mai buna solutie, AR
TREBUI SA intrebati partile: „Sunteti siguri de aceasta
solutie?„ sau „Sunteti convinsi ca aceasta solutie va
rezolva problema?„
• De indata ce mediatorul primeste acordul verbal al
partilor pentru o solutie unanim acceptata, se va trece la:
REDACTAREA ACORDULUI
67
INCHEIEREA MEDIERII
PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE
 ACORDUL cuprinde toate clauzele consimtite de parti si are VALOAREA UNUI
INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA.
 Acest inscris va putea fi supus:
 verificarii unui notar public in vederea autentificarii,
 incuviintarii instantei de judecata, caz in care aceasta va
pronunta, la cererea partilor, o hotarare care sa consfinteasca
invoiala lor.
 ACORDUL partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si
ordinii publice; ea poate fi, insa, afectata, in conformitate cu dispozitiile
legale, de termene si conditii.
 ACORDUL va putea fi REDACTAT DE PARTI, personal sau PRIN REPREZENTANT
(avocat ales sau procurator), de MEDIATOR insusi sau de MEDIATOR ASISTAT
DE UN EXPERT, cand situatia o impune.
 Inscrisul care consacra intelegerea partilor va putea fi incheiat in cadrul
acelei sesiuni comune finale sau, la o data ulterioara, in cadrul unei alte
sedinte de mediere, stabilite expres in acest sens.
68
INCHEIEREA MEDIERII
PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE PARTIALA
• PARTILE vor incheia un acord partial, care, de data

aceasta, va statua acele dispozitii cu privire la care
partile au ajuns la o intelegere.
• Referitor la natura acordului partial ARE VALOAREA
UNUI INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA si va putea fi
supus VERIFICARII unui NOTAR PUBLIC, in vederea
autentificarii.
• Ulterior, oricare dintre parti se poate adresa instantei
judecatoresti competente sau unei instante arbitrale
pentru solutionarea laturii conflictuale asupra careia
partile nu s-au inteles.
69
INCHEIEREA MEDIERII
DENUNTAREA CONTRACTULUI
Daca una dintre partile aflate in conflict nu se mai

prezinta la mediere, fara a denunta contractul de
mediere, mediatorul este obligat sa faca toate
demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a
partii respective si, dupa caz, va continua sau va
inchide procedura de mediere.
In cazul denuntarii unilaterale a contractului de
mediere, mediatorul ia act de aceasta renuntare a
partii si, in cel mult 48 de ore de la data primirii
incunostiintarii, intocmeste un proces verbal de
inchidere a procedurii de mediere.
70
INCHEIEREA MEDIERII
MEDIEREA ESUEAZA
Mediatorul multumeste partilor pentru efortul depus si

le incurajeaza sa continue discutiile despre posibilitatea
unei intelegeri.
La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul va
intocmi un proces-verbal care va fi semnat atat de el cat si
de toate partile implicate, personal sau prin reprezentant.
Mediatorul este obligat, in toate cazurile in care
conflictul a fost dedus judecatii, sa informeze in scris
instanta de judecata daca partile au ajuns sau nu la o
intelegere in urma procesului de mediere.
71

Curs Mediere 5 - Medierea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Mediere 5 - Medierea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Definiția și Teoria Medierii

7. Incheierea acordului de mediere

8. Monitorizarea implementării acordului

i. primirea partilor, transmiterea invitatiilor, culegerea

Mecanismul medierii este însă universal şi întotdeauna mediatorii sunt cei

Mediatorul va solicita părtii care l-a contactat datele necesare întocmirii

Cheltuielile privind redactarea şi transmiterea invitatiei la mediere vor

Invitatia pe care mediatorul o va comunica părtii sau părtilor

• Anterior semnării contratului de mediere,

Contractul de mediere - art. 45 din Legea 192/2006:

1. Au loc discutii cadru, care conduc la nivelarea

 Primirea si salutul mediatorului.

8. Reguli de Baza – cele mai importante:

Partile cad de acord asupra celui care va

7. CONSTRUIESTE SI MENTINE O ATMOSFERA DE

2. Rezumati si expuneti ceea ce a fost spus de ambele parti,

4. Folosirea sesiunilor separate in mediere

 Cei mai multi oameni gandesc in termeni antonimici :

Scopul acestor intalniri separate este acela de a:

Principii In Administrarea Sesiunilor Separate

Principii In Administrarea Sesiunilor Separate

C. Nu folositi sesiunile separate drept „carja”;

INCEPETI SESIUNEA INTR-UN MOD PUTIN MAI RELAXAT.

Pentru a da tonul unei atitudini mai destinse, mai

Scopul acestei atitudini este acela de a mentine un

TINTESTE INTERESELE, NU POZITIILE !

Helen Keller: „Cand o usa se inchide, o alta se

E x e m p l u : Doua persoane au o controversa intr-o sala de biblioteca.Una dintre ele

Tipuri de intrebari care trebuie folosite : (2 din 2)

Ce presupune aceasta ?

ARGUMENTELE SUNT DETERMINATE DE TREI MARI SURSE

Metoda presupune respectarea unor REGULI:

a) Accentuati solutiile cele mai promitatoare

b) Ganditi-va la imbunatatirile acestor solutii

c) Decideti care dintre solutii vor fi eventual folosite in

Confidentialitatea este unul dintre principiile de

Sarcina se poate referi la analizarea mai multor

O alta sarcina ar putea fi aceea de a se consulta

Acesta este momentul in care prezentati celei de-a doua parti, in

• In ipoteza in care se ajunge la o intelegere,

• PARTILE vor incheia un acord partial, care, de data

Daca una dintre partile aflate in conflict nu se mai

Mediatorul multumeste partilor pentru efortul depus si

S-ar putea să vă placă și