COMPONENTELE

CURRICULUMULUI
Din perspectiva definiţiei în sens restrâns a
curriculumului, Şerban Iosifescu evidenţiază
urmatoarele elementele componente ale
curriculumului formal/oficial.
 documentele de politică educaţională
 finalităţile educaţionale pe niveluri de şcolaritate
 planurile cadru
 programele şcolare
 manualele şi mijloacele auxiliare pentru uzul elevilor
 ghidurile şi alte materiale complementare pentru
cadrele didactice
 instrumentele de evaluare.
Documentele de politică educaţională care
consemnează idealul educaţional şi
finalităţile sistemului de învăţământ.
 Idealul educaţional şi finalităţile sistemului sunt
un set de afirmaţii de politică educaţională care
prezintă profilul de personalitate deziderabil al
absolvenţilor sistemului de învăţământ având în
vedere evoluţia în perspectivă a învăţământului
românesc.
Finalităţile pe niveluri de şcolaritate.
 Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial,
liceal) reprezintă o concretizare a finalităţilor sistemului
de învăţământ pentru diversele niveluri şi vârste şcolare
cărora li se adresează.
 Ele descriu specificul fiecărui nivel de şcolaritate din
perspectiva politicii educaţionale şi reprezintă totodată un
sistem de referinţă atât pentru elaborarea programelor
şcolare, cât şi pentru orientarea demersului didactic.
Planul–cadru pentru fiecare ciclu de şcolaritate
 sunt documente cu caracter reglator aprobate de ministerul de resort pe baza unor
principii de construcţie şi generare care fac posibilă:
 diferenţierea planurilor- cadru atât în funcţie de vârsta copiilor, cât şi în funcţie
de filieră şi profil;
 asigurarea unui număr de ore pe săptămână astfel încât să se evite
supraîncărcarea elevilor;
 Stabilesc disciplinele de studiu/an şcolar;
 asigurare posibilităţii de decizie curriculară la nivelul unităţii de învăţământ
(posibilitatea de individualizare şi de diferenţiere crescând cu vârsta elevului)-
C.D.Ş.
 crearea pentru elevi a şansei de a-şi exprima opţiunile şi de a beneficia de
parcursuri proprii de învăţare.
 Programele şcolare
 Programele şcolare sunt elaborate în funcţie de oportunităţile
oferite de curriculum-ul naţional, profesorii având posibilitatea
efectivă, neîngrădită de a crea, de a proiecta conţinuturi şi
forme de organizare specifice activităţilor de învăţare.
 Programele şcolare sunt unitare pentru disciplinele cuprinse în
curriculum-ul de bază (nucleu), iar pentru curriculum-ul la
decizia şcolii vor reflecta personalitatea şi profilul pe care şi-l
construieşte şcoala.
 Ele evidenţiază: obiectivele educaţionale, conţinuturile
învăţării, activităţile de învăţare, standardele curriculare de
performanţă
Manuale şi mijloace auxiliare
 Manualele şi mijloacele auxiliare pentru uzul elevilor
respectă curriculum-ul naţional şi cel la decizia şcolii şi
reprezintă o modalitate de descentralizare a procesului de
învăţământ.
 Manualele sunt alese liber, de fiecare profesor, în funcţie
de filiera şi profilul clasei, precum şi de abilităţile,
deprinderile şi aptitudinile diferite ale elevilor.
 Manualele alternative au nevoie de un aviz din partea
autorităţilor centrale, care să gireze corectitudinea
ştiinţifică şi adecvarea la programa şcolară aprobată,
respectiv, la vârsta şcolară propusă.
Ghiduri şi alte materiale propuse
pentru profesori
 Ghidurile pentru uzul profesorilor sunt elaborate de
aceştia, existând şi posibilitatea unor ghiduri centralizate
de profile şi specializări.
 Ghidurile pe discipline sau pe arii curriculare răspund
unei nevoi reale a sistemului de învăţământ prin
valorificarea şi valorizarea experienţelor, cercetărilor şi
experimentelor didactice desfăşurate la nivelulri diferite
de învăţământ.
Instrumente de evaluare
 Instrumentele de evaluare sunt elaborate la nivel
naţional, sub forma unor baze de itemi relevanţi pentru
examenele naţionale (evaluări sumative) sau la nivel
local (şcoală, grupuri de şcoli de aceeaşi
specializare/profil, discipline) reflectând evaluarea
internă specifică fiecărei unităţi de învăţământ.
 Aceste instrumente de evaluare internă trebuie să fie
preponderent formative. Există şi instrumente cu
caracter sumativ dacă se optează pentru un sistem de
lucrări de sfârşit de semestru, unice la nivel de judeţ,
oraş, şcoală.