VSH

• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) reprezintă un

indice de laborator din analiza sângelui care măsoară căt de
repede eritrocitele se așează la fundul eprubetei care conține
o probă de sânge. În normă acest proces se întămplă relativ
lent. O viteză mai mare de normă indică inflamația.
Inflamația fiind o parte a raspunsului imun a organismului,
poate fi ca răspuns la infecție sau la leziune. Inflamația mai
poate fi un semn al unei boli cronice, unei dereglări imune
sau a altei condiții patologice.
• Sedimentarea hematiilor apare atunci când eritrocitele agregă sub forma unei coloane. In mod normal
hematiile dintr-o probă de sânge sedimentează lent datorită încărcăturii de suprafaţă negative a
acestora, care face ca celulele adiacente să se respingă când distanţa intercelulară scade sub un nivel
minim. In anumite afecţiuni care determină creşterea proteinelor de fază acută (α-globuline,
fibrinogen) sau imunoglobulinelor, proteinele plasmatice se ataşează pe suprafaţa hematiilor şi reduc
potenţialul de suprafaţă determinând agregarea hematiilor şi creşterea sedimentării acestora.
• Condiții neinflmatorii de asemenea pot cauza marirea VSH (anemii, IRA, obezitate, vârsta înaintată și
sexul femenin. DE asemenea, VSH este mărit la femeile însărcinate și care au menstruație. Unele
medicamente și suplimente pot ridica VSH ca: contraceptivele orale, aspirina, contizonul, vit A
• Un număr mărit de eritrocite (policitemie) cauzează un VSH scăzut așa cum vâscozitatea sângelui
crește. Hemoglobinopathy such as sickle-cell disease can have low ESR due to an improper shape of
red blood cells that impairs stacking.
• VSH-ul reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge anticoagulat într-o oră.
Cu cât hematiile sedimentează mai repede, cu atât VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de răspuns
de fază acută. O creştere a VSH-ului apare la cel puţin 24 ore după iniţierea răspunsului inflamator, iar
după încheierea răspunsului de fază acută scade cu un timp de înjumătăţire de 96-144 ore.
• In comparaţie cu CRP şi amiloidul A seric, VSH-ul este crescut şi în situaţiile în care se produce
creşterea concentraţiei imunoglobulinelor, complexelor imune şi altor proteine
INDICAȚII

• Test screening în suspiciunea de reacţii inflamatorii,

infecţii, boli autoimune
• Monitorizarea evoluţiei şi tratamentului în anumite boli
• + pentru confirmarea diagnosticului
• Pregătire pacient – à jeun/postprandial; o masă lipidică poate determina
alterări plasmatice1;

• Specimen recoltat – sânge venos

• Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de sodiu 3.8% tamponat sau

vacutainer cu EDTA K3 (pentru metoda microfotometrică capilară)

• Cantitate recoltată – cât permite vacuumul

• Cauze de respingere a probei – cantitate insuficientă, specimen coagulat,

specimen hemolizat
PREGĂTIRE
• 2 ore la temperatura camerei (18-26°C); testul ar trebui
efectuat la cel mult 2 ore după recoltare. Dacă este ratată
citirea la 1 oră, sângele nu poate fi remixat şi refolosit
pentru VSH. Testul trebuie efectuat la temperatura
camerei
• 12 ore la 2-8°C; dacă sângele a fost refrigerat, trebuie
reechilibrat la temperatura camerei înaintea efectuării
testului
• 24 ore la 4 – 8 ° C – pentru probele recoltate pe K3
EDTA; sângele refrigerat, trebuie reechilibrat la
temperatura camerei înaintea efectuării testului
METODE

• metoda manuală Westergren: se aşează tubul în poziţie verticală într-un suport gradat
milimetric şi se citeşte nivelul de sedimentare a hematiilor în mm după 1 ora; în unele teste este
citit rezultatul şi după un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizează informaţii suplimentare
• metoda automată de citire VSH (cu ajutorul unui sistem de raze infraroşii)
• metoda microfotometrică capilară: măsoară capacitatea de agregare a eritrocitelor (prima etapă
a sedimentării) în prezenţa aglomerinelor=Macromolecule asimetrice (fibrinogen,
ceruloplasmina) la 37°C
VALORI DE REFERINȚĂ
• Bărbaţi: Femei:

<50 ani: <15 mm/h <50 ani: <20 mm/h

50-85 ani: <20 mm/h 50-85 ani: < 30 mm/h

>85 ani: <30 mm/h >85 ani: <42 mm/h

Copii (0-18 ani): <10 mm/h

Sarcina (săptămânile 1-20): 18-48 mm/h Sarcina (săptămânile 21-40): 30-70 mm/h
1. VSH crescut

• Boli de colagen; este cel mai util test pentru diagnosticul şi monitorizarea arteritei temporale,
artritei reumatoide şi polimialgiei reumatice.
• Infecţii, pneumonii, sifilis, tuberculoză, endocardită bacteriană subacută.
• Boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvină acută, guta, artrita, nefrita, nefroza.
• Boli neoplazice.
• Creşterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenström.
• Intoxicaţii acute cu metale grele.
• Distrucţii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se pot menţine
până la 1 lună).
• Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.
• Anemia acută sau din bolile cronice.
• Valori critice – creşteri extreme ale VSH apar în limfoame, carcinoame maligne de colon/sân,
mielom multiplu şi artrita reumatoidă
VSH SCĂZUT

• Policitemie vera.
• Anemie feriprivă.
• Infecţii virale necomplicate, mononucleoza infecţioasă.
• Insuficienţa cardiacă congestivă, boala renală activă cu insuficienţă cardiacă.
• Alergie acută.
• Ulcer peptic.
• 1. Variaţii fiziologice:

• Menstruaţia: VSH-ul creşte în timpul ciclului menstrual, atingând nivelul maxim în faza
premenstruală şi scăzând în timpul menstruaţiei1.
• Sarcina: VSH-ul creşte continuu începând cu a 4-a săptămână de sarcină până în a 3-a
săptămână postpartum3 şi atinge un nivel maxim de până la 45 mm/h în prima săptămână
postpartum1.
• Nou-născuţi: VSH-ul este scăzut datorită hematocritului crescut şi nivelului scăzut de
fibrinogen1.
• Femei vârstnice (70-89 ani) aparent sănătoase pot avea un VSH foarte mare (până la 60
mm/h)1.
• 2. Factori care determină VSH crescut:

• Sânge refrigerat1.
• Anemia: datorită numărului scăzut de eritrocite; în anemia feriprivă creşterea VSH nu
corespunde numărului de eritrocite deoarece microcitoza concomitentă încetineşte
sedimentarea hematiilor.
• Macrocitoza.
• Medicamente: contraceptive orale, dextrani (datorită absorbţiei pe suprafaţa eritrocitelor),
anticonvulsivante, aspirina, carbamazepina, cefalotin, ciclosporina A, dexametazona, etretinat,
fluvastatin, hidralazina, indometacin, isotretinoin, lomefloxacin, metisergid, misoprostol,
ofloxacin, procainamida, propafenona, quinina, sulfametoxazol, zolpidem1;
• 3. Factori care scad VSH-ul:

• Temperaturi >20-24°C
• Hiperglicemia1.
• Hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii)
• Hipofibrinogenemia.
• Policitemia.
• Hiperleucocitoza1.
• Prezenţa de eritrocite anormale: microcite, drepanocite, echinocite, poichilocite, stomatocite,
acantocite, sferocite (prin scăderea suprafeţei necesare pentru agregarea hematiilor)
• Casexia
• Medicamente: aspirina, aur, corticotropin, ciclofosfamida, glucocorticoizi, hidroxiclorochina,
metotrexat, antiinflamatorii nesteroidiene, penicilamina, sulfasalzina, tamoxifen, trimetoprim1.
BIBLIOGRAFIE
• https://
en.wikipedia.org/wiki/Erythrocyte_sedimentation_rate#Causes_of_elevation
• https://
www.practicalpainmanagement.com/treatments/erythrocyte-sedimentation-rate-c
-reactive-protein-old-useful-biomarkers-pain-treatment
• https://medlineplus.gov/lab-tests/erythrocyte-sedimentation-rate-esr/
• https://mgsii.files.wordpress.com/2014/02/curs-3-eritrocite.pdf
• https://ro.scribd.com/doc/255745732/viteza-de-sedimentare-a-hematiilor
• http://www.usamvcluj.ro/fiziopatologie/images/romana/cursuri/Curs%2010%20-
%20Fiziopatologie%20I%20-
%202016-2017.pdf