Analizatorul vizual

Functia de receptor si neurala a retinei

Optica vederii

Dr. Magda Buraga

 Receptorii somatosenzoriali
 Aferentele la niv SN sunt asigurate de Rc Stz
 MECANORECEPTORII→ compresia mecanica si
intinderea rc sau a tes adiacente rc
 Sensibilitatea tactila cutanata
 Sensibilitatea tisulara profunda
 Receptorii auditivi
 Receptorii pt echilibru
 baroreceptorii →
 TERMORECEPTORII→detecteaza modif de T
 NOCICEPTORI→pt durere, lez fizice si ch la niv tisular
 RECEPTORI ELECTROMAGNETICI→lumina la niv retinei
 CHEMORECEPTORI→, gust, miros, conc O2→in sg
arterial, CO2, osmolaritateain lichidele org,etc
 Au sensibilitate diferentiata
 Perceptia modalitatilor diferite de sez este urmata de
transmiterea unor impulsuri pe calea f.nr
 Raspunsul consta in faptul ca fiecare traiect nervos se
proiecteaza intr-o reg specifica SN → principiul caii
specializate
 specific pt totii rc stz → potentialul de rc
 Variaza permeabilitatea membranara cu permiterea ionilor sa
difuzeze prin membrana
 Pot de rc este de aprox. →-100mV
 Rc se adapteaza →partial sau complet
 Adaptarea poate fi lenta sau rapida
 Rc cu adaptare lenta : fusurii neuromusc, ap tendinos Golgi, rc
maculari de la niv ap vestibular, rc pt durere, baroreceptorii, chemorc
carotidieni si aortici→rc tonici
 Rc cu adaptare rapida →detecteaza variatii ale intensitatii stimulului si
sunt numiti rc de frecventa, de miscare sau fazici
 Analizatorul vizual
 Retina componenta a globului ocular sensibila la lumina contine
conurile→vederea colorata si bastonasele → vederea alb-negru
si intuneric
 Cand sunt (+) ac cel →impulsurile sunt transmise prin straturi
succesive de neuroni de la niv retinei si prin fibrele nervului
optic spre cortex
 Straturile retinei→9
 Dupa ce lumina strabate sistemul optic ocular si umoarea
vitroasa, aceasta ajunge la niv retinei venind dinspre interior
spre exterior
 AV→↓ca urmare a pasajului luminii prin tes neomogen de
aceea la niv foveei centrale a retinei straturile int sunt
deplasate lateral
 Foveea →S=1mm2, specializata pt vederea clara, detaliata
 Foveea centrala →S=0,3mm2, alcatuita din conuri speciale (lg si subtirii)
imaginilor pt detaliu
 Fotoreceptorii
 Celulele →con sau bastonas sunt alcatuite din :
 1.seg ext →la ac nivel exista nr ↑↑de discuri (pliurii ale
membranei cel, aprox 1000
 Rodopsina si pigmentii iodopsinici sunt proteine conjugate inmagazinate
in membrana discurilor
 Discurile imbatranite sunt fagocitate de cel ep pigmentar.(10 zi/baza-varf
 2.seg intern→contine citoplasma si organitele
 3.nucleu sau corp celular,
 4.terminatie sinaptica→vine in leg cu neuronii cel orizontale
si bipolare
 Stratul pigmentar al retinei→melanina impidica reflexia
luminii in globul ocular =vederea clara
 S-ar pierde contrastul N intre pc luminoase si intunecate
 La acest niv se depoz vit A care este transp bidirectional prin membrana
celulara a seg ext →con si bastonas
 Aportul sang este asigurat de arterele centrale ale retinei si coroida
 Dezlipirea de retina→retina neurala se poate desprinde de
epiteliul pigmentar
 Fotochimia vederii
 Rodopsina din bastonase si pigmenti colorati de la niv
conurilor se descompun in prezenta luminii→(+) fibrele
nervoase care parasesc globul ocular
 Metarodopsina II→rodopsina activata induce modif
electrice la niv bastonaseloriar de aici imaginea vizuala
spre SNC →PA prin nervul optic
 Resinteza rodopsinei necesita energie si este necesara
prezenta unei enz→retinal izomeraza
 Vit A este prezenta in citoplasma bastonaselor cat si in
stratul pigmentar al retinei
 Cecitatea nocturna→deficit sever de vit A (cant ↓↓de
retinal si rodopsina)
 Potentialul de receptor
 La niv bastonasului →hiperpolarizant
 Cand bastonasul este expus la lumina → ↑ negativitatea PM
int
 Cand rodopsina se descompune, conductanta memb pt
Na→↓la niv seg ext
 Seg ext ; membrana bastonasului cand nu este (+) de
lumina este f permeabila pt Na de aceea Na intra la ac niv
→ - 40mV
 Cand rodopsina este descompusa de lumina se reduce conductanta
membr pt Na,
 in schimb ei sunt pompati la ext din seg int
 Nr. Na ce paraseste bastonasul este > decat cel care intra → ↑
negativitatea int = -70-80mV
 fotonul→cea mai mica unitate cantitativa a energiei
luminoase
 30fotoni→produc o saturatie de 50% a bastonaselor - curba de
absorbtie 500nm
 Fotochimia vederii colorate
 Cel cu con→contin iodopsina
 eritrolab→absorb in spectrul luminii rosii→ 570nm
 cianolab→ lumina albastra → 440nm
 Clorolab →lumina verde → 540nm
 Diferentele dintre curbele de absorbtie a celor 4 tipuri de
pigment asigura vederea fotopica si scotopica
 Ochiul uman diferentiaza 7 culorii fundamentale si
200 nuante cromatice :
 Cand intensitatea unei nuante de culoare se schimba→500 tonuri pt
fiecare
 Pt vederea colorata sunt acceptate 2 teorii:
 Tricromatica →(+) in mod inegal a celor 3 tipuri de fotoreceptori
 (+)↑a con pt albastru si ↓ pt rosu +verde →albastru. Excitarea in mod
egal a conurilor rosu si verde si ↓ pt albastru →lumina galbena
 (+)in mod egal a celor 3tipuri con→culoarea alba
 Culorilor complementare :
 rosu este in complementaritae cu verde → opzitia rosu-verde.
 Albastru / cu rosu si verde → opozitia galben-albastru
 Cecitatea cromatica
 7-10% dintre barbati→modificari ale sensibilitatii cromatice, la
femeii doar 0,4%
 Majoritatea 6,3%→discromatopsii in ax rosu-verde
 protoanopie →rosu
 deuteranopie →verde
 Testele Ishihara permite testarea vederii colorate la pacientii cu simt
cromatic absent
 Adptarea automata a retinei la lumina, la intuneric
 Prin (+) ↑ la lumina si timp↑→subst fotosensibile din conuri si
bastonase vor fi reduse la retinal si opsine iar o parte din
retinal va fi transformat in vit A
 Din ac cauza →conc↓ a subs fotosensibile iar sensibilitatea la
lumina este ↓ → adaptarea la lumina
 In cazul in care se sta timp↑ la intuneric → retinalul si opsinele
sunt transformate in pigmentii fotosensibili la fel si vit A →
adaptarea la intuneric
 Se produce de 4 ori mai rapid in conuri dar inceteaza in cateva minute
in schimb bastonasele se adapteaza lent dar → minute, ore↑
 Circuitele neurale ale retinei
 Diferitele tipuri de neuronii :
 fotoreceptorii transmit semnale→stratul plexiform
ext si fac sinapsa cu cel orizontale care trimit
semnale orizontal →cel bipolare iar vertical →spre
statul plexiform int unde sinapseaza cu cel ggl si
trimit impulsuri prin nervul optic spre cortex
 Cel amacrine →trimit impulsul bidirectionl
 Cel interplexiforme transmit impulsuri retrograd de
la stratul plex int →ext.
 Sunt impul (-) care controleaza diseminarea lat a semnalelor
vizuale prin cel orizontale → gradul de contast al imagini
 Caiile vizuale ale bastonaselor si conurilor sunt :
 B →cel bipolara →cel amacrina →cel ggl
 C →cel bipolara →cel ggl. Cale mai rapida
 Neurotransmitatorii elib de neuronii retinei :
 C si B elib →glutamat la niv sinapsei cu cel bipolara
 Cel amacrine secreta : GABA, glicina, dopamina ach. Rol (-)
 Transmitera semnalelor in neuronii Rt →conducere
electrotonica si nu PA
 Deplasarea directa a curentului electric prin citoplasma neuronala si
prin axon de la locul excitatiei pana la niv terminatiei sinaptice
 (+)luminoasa →hiperpolarizare care va fi transmis direct si va det elib
de neurotransm din C sau B care va (+) cel bipolara iar semnalul va fi
transmis de la locul de intrare →iesire prin flux electric direct
 Acest tip de conducere permite transmiterea gradata a intensitatii
semnalului
 Eferentele cel orizontale sunt totdeauna (-) pt a asgura inhibitia
laterala a semnalului → asigura contrastul
 La niv cel ggl se transmite impulsul spre cortex →PA,
ocazional si la niv cel amacrine
 Campul vizual
 CV→ aria sau totalit pct din spatiu percepute
concomitent cu fixatia
 Se obtine si o structura tridimensionala→insula vederii dat
sensibilitatii maxime a retinei pt fiecare pct din spatiu
 In fotopic –insula are un varf in centru (la niv foveei)
si o depresiune la niv patei oarbe (lipsa fotoreceptori)
 N =sensibilit retinei ↓din centru catre periferie. Linia care uneste pct
cu sensibilit egala = izopter si reprez un cerc centrat pe pct de fixatie
 In scotopic – insula este plata si are 2 depresiunii : 1-
centrala(absenta B) si 2 la niv patei oarbe
 CV prezinta limitari normale dat masivelor osoase din
jurul orbitei :
 Sup (arcada) → 50grade, inf (maxilar) →70grade,
nazal →50grade, temporal → 90grade,
 Pata oarba→ scotomul fiz se afla la 10-20grade temporal fata de pct
de fixatie. Abs fotoR de la niv papilei sit nazal de fovee
 Tipuri de examinare
 perimetrie cinetica si statica :
 perimetru;l Golldman
 Perimetrie computerizata – spoturi luminoase de
diferite intensitati :
 Luminescenta se exprima in dB iar scara
luminescentei in apostilbi (un spot poate avea max
int. -10000 apostilbi)
 Nr. de dB =10*log10000/liminescenta
 Daca luminescenta este maxima = nr de dB este 0
 Spot puternic valoare mica in dB
 Daca luminescenta este slaba = nr de dB este 40
 Spot slab, valoare mare in dB
 Interpretarea datelor
 N sau existenta unor defecte :
 In afectiunii oftalmologice ;
 scotom central→ af ale maculei,
 scotom paracentral sau pericentral→ glaucom,

 scotom centro - cecal→ af ale n optic

 In af neurologice :
 Hemianopsie sau cvadroanopsie
 Modif conturului CV→ingustarea CV
cocentric=cataracta, amputarea CV sup sau
inf→ accidente vasculare oculare sau la niv
n.optic
PATOLOGIA CV se manifestă clinic prin:
scotoame – pete oarbe în CV. Pot fi centrale sau periferice. Scotomul central, →
leziune maculară sau fibre papilomaculare nerv optic prin:
* proces de nevrită retrobulbară de diferite etiologii, scleroză multiplă, intoxicaţii
alcoolo-tabagice
* compresiune intraorbitară sau intracraniană: tumori orbitare, gliom, meningiom nerv
optic, meningiom olfactiv, meningiom aripă mică sfenoid.

Scotomul periferic, → frecvent

bilateral.
În lipsa leziunilor retiniene au
semnificaţie asemănătoare
hemianopsiilor.
îngustarea concentrică a CV → dimensiuni variate, forma de deficit periferic,
poate fi:
* regulat, → leziune retiniană, glaucom, isterie.
* neregulat, expresia unei duble hemianopsii, apare în atrofia optică
retrobulbară. În forme avansate, CV, este redus la regiunea maculară =>
vedere tubulară “ca prin lunetă”.
Scotoame
scintilante in
migrena
 HEMIANOPSIILE - pierderea unei jumătăţi din câmpul
vizual pentru fiecare ochi. Are semnificaţia de alterare a
căilor optice de la chiasmă la cortexul cerebral.
Două forme:
 hemianopsie heteronimă - forme:

- bitemporală, apare în leziunile mediane ale chiasmei optice

determinate de: tumori hipofizare, craniofaringioame, meningioame de tubercul
selar.
 - binazală, apare în leziunile bilaterale a părţilor laterale ale chiasmei optice
determinate de: scleroza carotidelor, tumori ale ventriculului III, arahnoidite
optochiasmatice.
- orizontală, de altitudine, → interesează jumătatea sup CV, apare în compresiuni
parte inf chiasmă prin: oxicefalie, tumorii hipofizare, arahnoidite, ectazie carotide int.
Pierderea jumătăţii inf CV → procese tumorale supraselare sau în leziuni simetrice ale
cortexului vizual.
hemianopsia omonimă - pierderea vederii în jumătatea laterală dreaptă sau stângă
pentru ambii ochi.
Pe partea opusă leziunii.
În leziunile căilor optice înapoia chiasmei.