MARA Ioan Slavici

CONTEXTUL OPEREI
Considerat nereușit la apariția în primele
24 de numere ale revistei „Vatra” (1894)
și elogiat de Nicolae Iorga la publicarea
în volum (1906), romanul Mara va fi
redescoperit de G. Călinescu și va
deveni obiectul unor exegeze
interesante, nuanțând imaginea
scriitorului clasic.
CONTEXTUL OPEREI
„Mara este cea mai expresivă operă
epică apărută între 1880-1900, ba
chiar(...) cel mai bun roman al nostru
înainte de Ion”.
Șerban Cioculescu, Curs de istoria
literaturii române

Publicat în foileton în 1984, reluat în

volum în 1906, romanul Mara aparține
realismului prin diferite particularități
ROMAN TRADIȚIONAL CU
ACCENTE MODERNE
Atitudinea moralizatoare și idilizantă (ex.
descrierea vieții din Radna)
Omogenitatea (lumii)
O instanță supraindividuală de natură
socială aplanează/anulează conflictele
Tematica: familia, banul, iubirea normată
social, inițierea
Construcția subiectului : 21 capitole –
titluri rezumative/anticipative
 CARACTERUL REALIST
Monografia târgului ardelenesc
Surprinderea echilibrului dintre viața
particulară și principiile normative ale
obștii
Obiectivitatea perspectivei narative
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
Omnisciența
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
Publicat în foileton în 1984, reluat în volumTehnica
în 1906, adetaliului semnificativ
Tipologiile
Orânduirea patriarhală și relațiile
capitaliste
Redarea veridică a echilibrului
societății
 CARACTERUL MODERN
Tehnici cvasi-moderne de
psihologizare:
-vocea narativă preia din incipit
perspectiva personajului principal,
mimând
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai compasiunea
bun roman al nostru înainte de Ion”.
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
-stilul indirect liber
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum în 1906, a
-masca / imaginea văduvei oropsite/
ipostază de victimă a destinului
-vocea narativă – gura lumii
 STILUL INDIRECT LIBER*
Modalitatea de redare a vorbirii, stilul
indirect liber este o formă de
interferenţă a planurilor narative,
constând în introducerea, în planul
obiectiv al autorului a unei suite de
reflecţii ale personajului. Limbajul
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bununiform
colocvial, roman al nostru înainte
conferă de Ion”.
coeziune
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii româneAre loc dezvăluirea mediată a
textului.
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum în 1906, a
fluxului gândirii
Stilul indirect liber are efect polifonic,
dar discursul naratorului şi cel al
personajului sunt juxtapuse, dispărând
expresiile dicendi, semnele de
punctuaţie specifice stilului direct sau
conectorii de subordonare necesari în
stilul indirect
 NARATORUL

Moralist (își începe capitolele cu un

proverb/vorbă de duh
Romanul se organizează în jurul mai
multor judecăți morale:
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
Nu! Omul nu trebuie să fie niciodată
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum însingur
1906, a(Datoria)
În zadar! Mai presus de bani nu e
nimic decât sănătatea și voia bună!
(Furtuna cea mare)
Banul e mare putere, el deschide toate
ușile și strică toate legile (Norocul
casei)
 CONFLICTUL

Religios (sașii/ungurii catolici și

românii ortodocși
Familial (conflictul între generații)
Erotic (iubirea de tip romantic pare
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
să-l izoleze pe individ de restul lumii)
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum înIubirea
1906, a casnică, pragmatică
Toate abaterile etice de la regulile
stricte ale colectivității sunt anulate de
lumea omogenă din târgul ardelenesc
de pe malul Mureșului
 CONFLICTUL INTERIOR
Experiențele de viață ale copiilor: Persida,
Trică
Creştea inima Marei când afla că Persida e
harnică, strângătoare şi totdeauna la locul
ei, şi mai vârtos creştea când i se spunea că
neamţul mănâncă şi bea, pierde zilele şi
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
petrece
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii nopţile în joc de cărţi;aşa trebuia
române
să fie,
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum dacăa era vorba ca Persida să se
în 1906,
sature de dânsul.

Tot astfel, când a venit ştirea că războiul s-

a pornit cu italienii, Mara se ruga mereu la
Dumnezeu să aibă în paza lui pe feciorul ei,
dar se bucura oarecum când se gândea la
suferinţele prin care el trebuie să treacă.
 VIZIUNEA DESPRE LUME
este monitorizată de o unică instanță
supraindividuală – tradiționala normă
colectivă

„Mara este romanul socialității

„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
învingătoare în confruntarea cu
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
Publicat în foileton în 1984, reluat în volumindivizii
în 1906, ape care natura și vârsta îi
împing vremelnic la nesupunere.
Colectivitatea face legea pe care
individul e ținut (obligat) s-o
respecte; el nu simte deocamdată în
această necesitate individuală
caracterul opresiv. O primește ca și
cum legea ar fi bună și pentru el.”
(Nicolae Manolescu)
 VIZIUNEA DESPRE LUME
Interdicția care condiționează iubirea din
Mara e triplă. Mai întâi națională, căci
niciuna dintre cele două familii nu vrea să-
și spurce sângele în mezalianța (căsătorie
cu o persoană de condiție socială
inferioară) cu un străin. Apoi – socială, și,
aici,celoricât
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) arroman
mai bun păreaalde curios,
nostru Persida
înainte de Ion”.e
cea române
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii favorizată; crescută într-o mănăstire,
unde
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum primise
în 1906, a o serioasă educație morală și
intelectuală, curtată mereu de titrați –
teologi, avocați – perspectiva unui
matrimoniu cu Hubărnațl, calfă de măcelar
și apoi birtaș, falimentar, înseamnă pentru
ea o decădere. În fine, interdicția ține mai
ales de incompatibilitaea temperamentelor,
căci se întâlnesc două spirite enegale”
(Magdalena Popescu, Ioan Slavici)
 SCENE REPREZENTATIVE
Scena spargerii ferestrei mănăstirii

Tripla interdicție etnică (neamț catolic,

româncă ortodoxă), socială (măcelar,
precupeață), și temperamentală (pasiv,
adolescentin, activă, matură)
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum în 1906, a
 Naţl s-a dus să vadă şi a văzut — nu fărâmăturile de geam, ci o fată, care
îi părea grozav de frumoasă.
Nu-i vorbă, n-avea nevoie să şi fie pentru ca să-i pară frumoasă. Ceea ce
se iveşte la fereastra unei mănăstiri de călugăriţe are totdeauna ceva
tainic şi plin de farmec. Acolo, chiar bătrână fiind, femeia pare tânără,
chiar urâtă, pare frumoasă; iară lucrurile sunt cum ele ne par.
Din întâmplare, însă, Persida, care alergase şi ea să vadă ce s-a
întâmplat, era chiar mai tânără, mai frumoasă şi mai plină de farmec
decât cum Naţl era-n stare să şi-o închipuiască.
El rămase uimit, cu inima încleştată şi cu ochii oarecum împăienjeniţi.
Îi era parcă s-a rupt, s-a frânt, s-a surpat deodată ceva şi o mare
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...)
nenorocire a căzutcel mai bun
pe capul lui. roman al nostru înainte de Ion”.
Șerban Cioculescu, Curs de istoria
Persida literaturii române
sta neajutorată în faţa geamurilor sparte şi nici nu-l băga-n
Publicat în foileton în 1984, reluat
seamă, în volum
când în 1906,
veni maica a ca să vadă paguba.
Aegidia,
Femeie mai aşezată şi mai cuminte, ba chiar călugăriţă, maica Aegidia
tresări când văzu, peste drum, pe Naţl, băiatul Hubăroaiei, stând cu ochii
ţintă la fereastră. Îl ştia de copil mic, îl socotise totdeauna cel mai bun
băiat, şi mintea i se oprea în loc văzându-l atât de îndrăzneţ.
— Sidi! grăi dânsa mâhnită şi apucă fata de braţ, ca s-o dea din vederea
tânărului.
Rău a făcut, căci acum se opriră şi ochii Persidei asupra tânărului cu şorţ
curat, cu obrajii rumeni şi cu mustaţa mică, acum îşi dete şi ea seama de
ce stă acel tânăr acolo.
Obrajii ei se umplură de sânge, şi îi era parcă o săgetase ceva prin inimă.
Atât a fost, nu mai mult, şi ea nu mai putea să fie ceea ce fusese.
 SCENE REPREZENTATIVE
Petrecerea de la botezul copilului
Persidei:

Nici că se uitau însă oamenii ca mai

nainte la dânsa. Las' că banul te ridică şi
în sufletul tău, şi în gândul altora, dar
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
banul agonisit e dovadă de vrednicie, şi
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
mesenii
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum în 1906,toţi
a înţelegeau de ce Mara şade
în scaun ca pusă într-un jeţ şi vorbeşte
rar şi apăsat. Până chiar şi Hubăr, care
adunase şi el destul, se uita cu un fel de
mirare la dânsa, căci era femeie
neajutorată.
(21. Pace și liniște)
 SCENE REPREZENTATIVE
— Te-au prostit, mamă! grăi dânsul. Nu e fata lor pentru mine.
Chiar dacă mi-ar da-o, nu-mi trebuie
mie. Nu vreau eu s-o pat ca Bocioacă! Cuprins apoi de o
pornire pătimaşă, el adăugă: Nu ştiu ce va fi gândind
Bocioacă, dar nevasta lui ştiu că nu pentru fata ei, ci pentru
sine vrea să mă ţie.
Asta o ştia şi Mara, dar ea vedea altfel lucrurile.
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) cel mai bun roman al nostru înainte de Ion”.
— Pst! zise ea, ţine-ţi gura! Eşti băiat tânăr şi nu trebuie să
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române
aduci ruşine asupra casei stăpânului tău.
Publicat în foileton în 1984, reluat în volum în 1906, a
Nu este ea singura mumă care-şi mărită fata după băiatul ce-i
place ei. Ţine-o cu vorba până ce nu-ţi dă fata, apoi scuipă-i
în faţă şi-o să ai soacră care se teme de tine şi nu ţi se urcă-n
cap. Fii, Trică, băiat cuminte: fata e bună, frumoasă şi cu
avere, intri în casă bună şi, dacă eşti om tu, faci ce vrei din ea.
— Nu vreau nimic! răspunse el. Ţin numai să nu fiu robul lor
şi te rog să mă scapi de dânşii.
— Prostii! grăi Mara. O să te gândeşti şi tu şi-o să-ţi vie
mintea. De aşa noroc n-o să fugi.
— Mamă! zise el. Nu mă împinge la păcat! Eu mă-ncurc rău
cu stăpâna mea!
 SCENE REPREZENTATIVE
— Nu! nu! răspunse Mara cu hotărâre îndârjită.
Asta nu se poate! Dumnezeu ştie, urmă ea mişcată,
cât m-am gândit eu la voi, cât am ostenit pentru
voi, cu câtă inimă am purtat de grijă, şi nu poate să
mă pedepsească atât de aspru. Dacă te-aş vedea
moartă, ar fi pierdută toată bucuria vieţii mele, dar
aş zice cel
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900, ba chiar(...) c-au
maimai
bunpăţit-o
romanşialalte mame
nostru ca de
înainte mine şi m-
Ion”.
aş mângâia
Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii în cele din urmă. Neam de neamul meu
române
Publicat în foileton în 1984, reluat înnu şi-a în
volum spurcat
1906, aînsă sângele! strigă ea cu ochii plini
de lacrimi. Şi mie mi-e milă de el şi de mama
lui, dar îmi eşti dragă tu şi nu se poate!
Grăind aceste, ea îşi îmbrăţişă fata şi-i sărută ochii
şi fruntea şi părul din creştet, ca odinioară, de mult,
acum, când era copilă mică.
— Iartă-mă, mamă, mama mea cea dragă şi
scumpă şi bună, iartă-mă, zise Persida cu glasul
înăbuşit de plâns, şi spune-mi tu ce să fac
 SCENE REPREZENTATIVE
De la Radna înainte, spre apus, se întinde podgoria cea vestită a
Aradului, un lung şir de dealuri
acoperite cu vii. Cale de o zi bună, până la Măderat, la poalele
dealurilor, sat se înşiră de sat, iar printre vii sunt risipite cramele, pe
care nimeni n-a încercat încă să le numere.
Ce-i aci în timpul culesului, pe la începutul lui octombrie, aceasta nu
poate s-o ştie decât cel ce a văzut cu ochii lui.
„Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880-1900,Serile, venind despre
ba chiar(...) Arad
cel mai bunpe roman
şesul neted, vezi înînainte
al nostru faţa tade
parcă un alt
Ion”.
cer, unliteraturii
Șerban Cioculescu, Curs de istoria fel de negreaţă
româneîntinsă în faţa ta şi nenumărate lumini risipite
pe eaîn—volum
Publicat în foileton în 1984, reluat focurileînce ard la
1906, a crame, prin paghini şi pe fâneţele acum
cosite şi lăsate de păşune. Din când în când răsună prelung câte o
puşcă descărcată ori se ridică pe ici, pe colo câte o rachetă, încât
simţi pe nevăzute că e lume, lume, multă lume risipită pe colo pe
dealuri şi prin văi.
Săptămâni de zile de-a rândul vin mereu şi de la deal, şi de pe şes,
unii ca să lucreze, alţii ca să petreacă câteva zile bune, toţi veseli, toţi
gata de a se bucura de viaţă.
O dată numai pe an e culesul viilor, şi păcat ar fi să petreci şi astă
singură dată dormind nopţile când ele sunt atât de liniştite şi de
răcoroase, iar luna niciodată şi nicăieri nu-şi revarsă lumina aşa din
plin ca acum şi aici, unde razele ei se răsfrâng oarecum din coastele
dealurilor spre şesul întins ca o mare.