Conf. Univ. Dr. Georgiana CORCACI Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Facultatea de Psihologie și Științele Societatea umană este strict ierarhizată.
„ Funcție de situațiile stimul și preferință
(acceptare) față de alți stimuli, omul este într-o permanentă filtrare/selectare a actelor, conduitelor/reacțiilor de acceptare/refulare.” ( Rășcanu, 2007, pag. 86)
O metodă practicată de către cei din
subordine este linguşirea. A linguşi: a căuta să câştige bunăvoinţa, favoarea etc. cuiva satisfăcându-i vanitatea, a se pune bine cu cineva prin atitudini şi vorbe măgulitoare, prin laude exagerate şi ipocrite, a flata, a măguli, a adula, a peria, a lăuda în mod exagerat (pentru a câştiga bunăvoinţa), a mâglisi, (fig.) a peria, a pomăda, a tămâia, a se milcoşi (fig.), a se gudura, a se îmbuna, a şutili. (DEX 1998)
George Butunoiu consideră că linguşirea este o calitate
care ne ajută atât în cazul avansării în carieră cât şi la păstrarea unei slujbe, în ciuda absenţei competenţelor. (Stâncă, 2009, pag. 86) Scopul cercetării
Identificarea modului în care dimensiuni
ale comportamentului submisiv/lingușitor influențează performanța în cadrul mediului organizațional. Obiectivele cercetării
Crearea portretului lingușitorului prin prisma
beletristicii naționale și internaționale.
Proiectarea dimensiunilor comportamentului
manifestat de linguşitor prin construirea unei scale cu ancore comportamentale.
Realizarea unui chestionar în construcție
proprie care să surprindă dacă manifestarea unui comportament lingușitor sporește șansele de promovare în cadrul organizației. Ipoteza cercetării
Manifestarea unui comportament lingușitor
asigură un avantaj în evaluarea performanțelor angajaților din organizație. Metodologia cercetării
Ilustrări din beletristica universală ale
conceptului „lingușitor”. Ilustrări din beletristica națională ale conceptului „lingușitor”. Operaționalizarea conceptului „lingușitor” în psihologie. Scala cu ancore comportamentale. Chestionarul pentru evaluarea performanţei linguşitorului. Eșantionul cercetării
13 studenți din anul II de la Facultatea de
Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași.
31 de salariați din cadrul unei organizații;
36 de salariați din cadrul unei organizații;
Analiza și interpretarea datelor Scala cu ancore comportamentale Răspunsurile nu se abat foarte mult de la medie, care are valori cuprinse între 2,81 şi 4,32, valorile abaterii standard variază între 0,854 şi 1,455 ceea ce înseamnă că nu există prea multe cazuri extreme care să evidenţieze atitudinea de faţadă a respondenților.
Coeficientul de consistență internă Alpha al lui Cronbach, are
valoarea 0,950 iar valoarea pentru cele 6 dimensiuni analizate oscilează între 0,691 și 0,809: 0,809 pentru „subordonare”; 0,723 pentru „relaţii interpersonale”; 0,774 pentru „comunicare”; 0,754 pentru „loialitate”; 0,691 pentru „duplicitate”; 0,790 pentru „conştiinciozitate”. Chestionarul cu ancore comportamentale
Răspunsurile nu se abat foarte mult de la medie, valorile fiind
cuprinse între 1,90 şi 3,23, valorile abaterii standard variază între 0,577 şi 1,057 ceea ce înseamnă că nu există prea multe cazuri extreme care să evidenţieze atitudinea de faţadă a respondenților.
Coeficientul de consistență internă Alpha al lui Cronbach are
valoarea 0,940 iar valoarea coeficientului pentru cele 6 dimensiuni analizate oscilează între 0,603 și 0,862: 0,650 pentru „subordonare”; 0,641 pentru „relaţii interpersonale”; 0,603 pentru „comunicare”; 0,747 pentru „loialitate”; 0,646 pentru „duplicitate”; 0,862 pentru „conştiinciozitate”. Chestionarul pentru evaluarea performanţei linguşitorului
Răspunsurile nu se abat foarte mult de la medie, care
are valori cuprinse între 2,74 şi 3,70, valorile abaterii standard variază între 0,69 şi 0,96 ceea ce înseamnă că nu există prea multe cazuri extreme care să evidenţieze atitudinea de faţadă a respondenților.
Coeficientul de consistență internă Alpha al lui
Cronbach are valoarea 0,707 iar valoarea pentru cele 5 aspecte analizate oscilează între 0,501 și 0,747. Respondenţii acestui studiu consideră că în cadrul unei organizaţii, în sprijinul evaluării/promovării intervin o serie de abilităţi cum ar fi: - abilităţile de comunicare: 45,2%; - loialitatea/angajamentul faţă de organizaţie: 38,7%; - comportamentul submisiv/linguşitor: 6,5%; - relaţionarea cu colegii: 3,2%; - 35,5% dintre respondenţi afirmă că de-a lungul experienţei profesionale, au întâlnit colegi care au încercat să-şi măgulească/ linguşeacă superiorii; - 38,7% dintre respondenţi consideră preponderent că salariaţii supuşi/ servili/ măgulitori cu superiorii sunt avantajaţi de către aceștia; - 32,3% dintre respondenţi consideră preponderent că în cadrul organizaţiei comportamentul submisiv/ linguşitor asigură o promovare rapidă; - 41,9% dintre respondenţi consideră preponderent că doar uneori lipsa comportamentului submisiv/ linguşitor este un impediment pentru promovarea în cadrul organizaţiei. Concluzii
1) Am utilizat două chestionare în construcţie
proprie cu ajutorul cărora am identificat dimensiunile comportamentului lingușitor şi am verificat impactul manifestării unui comportament linguşitor asupra intensificării şanselor de promovare în cadrul organizaţiei. 2) Respondenții studiului nostru consideră că în cadrul unei organizaţii, în sprijinul promovării intervin o serie de abilităţi cum ar fi:
- 45,2%: abilităţile de comunicare;
- 38,7%: loialitatea, angajamentul faţă de organizaţie;
- 6,5%: comportamentul submisiv/linguşitor şi
supunerea faţă de superiori;
- 3,2%: relaţionarea cu colegii.
3) Dintre situaţiile profesionale abordate în studiul nostru, amintim:
- 35,5% dintre respondenţi au întâlnit colegi care au
încercat să-şi măgulească/linguşeacă superiorii;
- 38,7% dintre respondenţi consideră preponderent că
salariaţii supuşi/ servili/ măgulitori cu superiorii sunt avantajaţi de către aceștia;
- 32,3% dintre respondenţi consideră preponderent că în
cadrul organizaţiei, comportamentul submisiv/ linguşitor asigură o promovare rapidă;
- 41,9% dintre respondenţi consideră preponderent că doar
uneori lipsa comportamentului submisiv/ linguşitor este un impediment pentru promovarea în cadrul organizaţiei. 4) Indiferent de apartenenţa la categoria de gen, vârstă şi nivelul de studiu al respondenţilor nu apar diferenţe semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte percepţia dimensiunilor comportamentului submisiv (p > 0,05). 5)Am constatat că se înregistrează legături semnificative statistic între dimensiunile comportamentului submisiv ceea ce semnifică faptul că un angajat este cu atât mai submisiv pe măsură ce caută să se integreze mai mult în colectiv dar și să obţină merite personale pentru care să fie recompensat, devine mai supus față de dispozițiile, sarcinile profesionale primite de la superior, are un comportament diferit funcţie de poziţia ierarhică a celui cu care interacţionează dar în același timp este mai puţin concentrat pe îndeplinirea sarcinilor primite, nu tratează realizarea sarcinilor cu responsabilitate. Pe măsura creşterii nivelului intelectual, respondenții studiului nostru susțin că succesul reuşitei în mediul organizațional nu este condiționat doar de comportamentul lingușitor.
- liceul și școala profesională: 100% / întotdeauna angajaţii care
manifestă un comportament lingușitor beneficiază de o promovare profesională rapidă;
- facultate: 70% / de cele mai multe ori angajaţii care manifestă
un comportament lingușitor beneficiază de o promovare profesională rapidă;
- master: 66,7% / rar angajaţii care manifestă un comportament
lingusitor beneficiază de o promovare profesională rapidă. Vă mulțumim pentru atenție!