1

CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA ÎN CARIERĂ

A ELEVILOR

Prof. univ. dr. Steliana RIZEANU, Universitatea Hyperion din Bucureşti.

Abstract
The paper aims to investigate high school students' preferences for certain activities or occupations and for a
specific work environment in order to educate and provide vocational guidance and career orientation, to facilitate
the transition from school to work.
Keywords: vocational guidance, career, psychological practice

Rezumat
Lucrarea îşi propune să investigheze preferinţele elevilor de liceu pentru anumite activităţi sau ocupaţii, cât şi
pentru un anumit mediu de muncă, în vederea educării şi orientării vocaţionale şi a carierei, în scopul facilitării
tranziției de la școală la viața activă.
Cuvinte cheie: orientare vocaţională, carieră, practică psihologică.

Consilierea şi orientarea în carieră vizează dezvoltarea abilităţilor unei persoane sau grup de
persoane pentru rezolvarea unor probleme specifice legate de carieră: indecizie, plan de carieră, etc.
(Lemeni, Miclea, 2010). Activităţile de orientare în carieră a elevilor de liceu presupun clarificarea
aspiraţiilor vocaţionale ale acestora, furnizarea de structuri cognitive de integrare a informaţiilor despre
sine, suport social în explorarea traseelor educaţionale şi profesionale. Cariera reflectă traseul de
dezvoltare al unei persoane prin învăţare şi muncă, iar orientarea în carieră presupune dezvoltarea
abilităţilor necesare pentru construirea propriei cariere (Lemeni, Miclea, 2010).
Interesele şi convingerile sunt motive superioare ce exprimă structuri motivaţionale complexe,
organizate. Interesul desemnează o relaţie selectivă, emotiv-cognitivă, de durată, între individ şi mediu şi
se manifestă ca o relaţie cognitivă ce este trăită plăcut de către individ, fiind foarte eficientă, crescându-i
performanţele. Interesele se impun prioritar în deciziile individului şi pot fi teoretice (privind activităţile
intelectuale şi ştiinţifice), estetice, economice, politice, religioase.
În cadrul proiectului “Practică Teoria”, desfășurat în scopul facilitării tranziției elevilor de la școală
la viața activă, am efectuat activități de consiliere psihologică şi orientare în carieră cu un lot de 62 elevi
de la liceul teoretic Hyperion din Bucureşti, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, dintre care 32 fete,
reprezentând 51,6% şi 30 băieţi, reprezentând 48,4% din totalul elevilor.
În vederea consilierii şi orientării în carieră a elevilor, le-am aplicat următoarele instrumente de
evaluare: chestionarul de interese Holland (Băban, 2009), în care şi-au exprimat interesul pentru anumite
activităţi sau ocupaţii, în vederea realizării unui profil profesional global şi chestionarul pentru
determinarea inteligenţelor multiple (Gardner, 1983).
În urma aplicării chestionarului de interese Holland elevii au putut fi încadraţi în unul din cele 6
tipuri următoare: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzător sau convenţional. Rezultatele obţinute
de elevi au demonstrat că activităţile cele mai apreciate de ei sunt cele încadrate la tipul de întreprinzător
(E), cu o valoare medie de 3,44, urmate de tipul social (S), cu o medie de 2,84. Tipul întreprinzător
preferă utilizarea deprinderilor sale verbale în situaţii care îi furnizează ocazii de dominare, de a-i
conduce pe alţii pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare, în timp ce preferinţele
tipului social se îndreaptă spre acele activităţi care implică informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija
pentru alte persoane, achiziţionarea de competenţe în stabilirea unei bune relaţionări cu alte persoane.
Dintre cele mai apreciate ocupaţii, tipul întreprinzător (E) se află pe primul loc în topul preferinţelor
elevilor, cu o valoare medie de 2,74, iar tipul investigativ (I) ocupă locul următor, cu o valoare medie de
2,19.
 2

Graficul nr 1. Detalierea activităţilor şi ocupaţiilor preferate de elevi

Din centralizarea răspunsurilor la chestionar, reiese un cod personal al fiecărui elev care ne permite
încadrarea acestuia în următoarele tipuri predominante: 37% dintre elevi se încadrează în tipul
întreprinzător, care preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a conduce; 21% dintre ei
se încadrează în tipul investigativ, care se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare; 18% se
încadrează în tipul artistic, care manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun
manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi, pe ultimele locuri situându-se tipurile social
(de susţinere), care alege roluri de predare şi terapeutice, tipul realist, căruia îi plac activităţi care
presupun forţa fizică, este agresiv, are o organizare motorie bună şi tipul convenţional (conformist), care
are o structură verbală formată, preferă activităţile în care să utilizeze cifrele, aşa cum se poate observa
din graficul nr. 2.

Graficul nr 2. Distribuţia elevilor în funcţie de interese (codul personal)

Chestionarul pentru determinarea inteligenţelor multiple a fost construit pornind de la teoria

inteligenţelor multiple a lui Gardner (1983), care a constatat că fiecare persoană are un potenţial biologic
brut, dar ne diferenţiem între noi datorită profilelor inteligenţei particulare cu care ne-am născut şi a
modului în care ne dezvoltăm aceste inteligenţe, respectiv: corporal-kinestezică, umanistă, introvert-
filosofică, verbal-lingvistică, muzical-ritmică, logico-matematică sau naturalistă. Teoria lui Gardner ne
ajută să cunoaştem elevii şi din perspectiva aptitudinilor lor, a intereselor pe care le manifestă şi ne
instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit.
În urma aplicării chestionarului, rezultatele obţinute ne-au arătat că 20,83% dintre elevi au o
inteligenţă logico-matematică, care presupune capacitatea de a elabora raţionamente, 18,75% au o
inteligenţă naturalistă, care se referă la capacitatea de a rezolva probleme, 16,67% au inteligenţă corporal-
kinestezică, ce implică utilizarea cu eficienţă a mişcărilor corporale, 12,5% au inteligenţă vizual-spaţială,
 3

ce presupune capacitatea de a gândi în imagini, 12,5% au o inteligenţă verbal-lingvistică, ce implică

uşurinţă în exprimarea şi perceperea nuanţelor limbajului verbal, 8,33% au inteligenţă umanistă, care se
referă la capacitatea de a lucra cu ceilalţi oameni, de a-i înţelege, 7,29% au o inteligenţă muzical-ritmică,
ce implică o ascultare activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii şi 3,13% au
inteligenţă introvert-filosofică, respectiv capacitatea de a-şi analiza propriile emoţii, gânduri, scopuri, sunt
încrezători în forţele proprii, preferă să lucreze singuri şi să-şi aleagă activităţile (graficul nr. 3).

Graficul nr 3. Distribuţia elevilor pe tipuri de inteligenţă

În ceea ce priveşte preferinţa pentru un anumit mediu de muncă, 17,24% dintre elevi optează pentru
câştiguri mari, 15,76% pentru acţiune, 14,78% pentru un mediu plăcut, 13,79% dintre elevi consideră că li
se potriveşte un mediu de muncă în care există flexibilitate, 12,81% optează pentru un ritm rapid de
muncă, 9,85% pentru un ritm relaxant, 5,42% preferă un mediu securizant, 4,93% preferă contacte directe
cu clienţii, 2,96% preferă structură şi 2,46% predictibilitate, aşa cum se poate observa din graficul nr 4.

Graficul nr 4. Preferinţa pentru un anumit mediu de muncă

Rezultatele obţinute de elevi cu privire la preferinţa acestora pentru anumite relaţii de muncă au
demonstrat faptul că cei mai mulţi elevi, reprezentând un procent de 18% din total, consideră că li se
potriveşte munca în echipă, 16,5% dintre ei consideră că li se potriveşte amabilitatea, 13% încrederea,
13% umorul, 12% cooperarea, 11,5% armonia, 7% competenţa, 5,5% autonomia şi 3,5% consideră că li
se potriveşte comunicarea deschisă, aşa cum se poate vedea din graficul nr. 5.

Graficul nr 5. Preferinţa pentru anumite relaţii de muncă

 4

Din prelucrarea rezultatelor obţinute de elevi la aspectul privind conţinutul muncii, pe primele locuri
se situează elevii care privesc munca ca pe o provocare (13,37%), urmaţi de cei care optează pentru risc
(11,88%) şi cei cărora li se potriveşte competenţa (10,89%), pe ultimul loc situându-se controlul, în care
s-au încadrat 2,48% dintre elevi (graficul 6).

Graficul nr 6. Distribuţia elevilor în ceea ce priveşte conţinutul muncii

Munca în general este asociată de către cei mai mulţi elevi cu respectul (14,98%), urmat de prestigiu
(12,56%), apreciere (12,56%) şi putere (12,08%), pe ultimul loc situându-se contribuţia (0,48%) şi
participarea (0%), aşa cum se poate observa din graficul nr 7.

Graficul nr. 7 Aspecte privind munca în general

În concluzie, apreciem că cei mai mulţi dintre elevii care au constituit lotul nostru de cercetare se
încadrează în tipul întreprinzător, care preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a
conduce, a ocupa rolul de lider şi evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă dificilă;
 5

au o inteligenţă logico-matematică, care presupune capacitatea de a elabora raţionamente sau o inteligenţă

naturalistă, care se referă la capacitatea de a rezolva probleme, optează pentru câştiguri mari, acţiune şi un
mediu plăcut, privesc munca ca pe o provocare şi o asociază cu respectul, prestigiul, aprecierea şi
puterea.

Bibliografie
Aniţei, M., Trifu, S., Chraif, M. (2010). Ghid de practică psihologică pentru studenţi. Bucureşti: Universitară.
Băban, A. (coordonator) (2009).CONSILIERE EDUCAŢIONALA - Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. Cluj –Napoca: Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din Romania.
Gardner, H. (1983). Frames of Mind. New York: Basic Book Inc.
Gherguţ, A. (2011). Evaluare şi intervenţie psihoeducaţională. Terapii educaţionale, recuperatorii şi compensatorii.
Iaşi: Polirom.
Lemeni, G., Miclea, M. (2010). Consiliere şi Orientare. Ghid de educaţie pentru carieră. Cluj-Napoca: Asociaţia
de Ştiinţe Cognitive din Romania.