Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BACTERIANA
Medicii dentisti vin in contact cu doua dintre cele mai
raspandite boli ale umanitatii, si anume: caria dentara si boala
parodontala( boli de placa).
Spre deosebire de majoritatea celorlalte afectiuni, un singur
agent patogen nu poate fi cauza acestora.
Aceste afectiuni orale apar datorita acumularii mai multor
specii diferite de bacterii care impreuna formeaza placa
bacteriana (PB).
Placa bacteriana este definită ca fiind un depozit dentar
moale, neuniform si aderent la structurile cavitatii orale, un
agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaţa dintelui
sau a altor structuri din cavitatea bucală, prin intermediul unei
matrice organice.
Placa bacteriana , in mod normal, nu este prezenta in
momentul nasterii, in cavitatea bucala a nou nascutului. Insa, in
primele 24 h dupa nastere apare colonizarea cu bacterii.
In functie de:
- localizare
- efectul asupra ţesuturilor dentare
- efectul asupra parodonţiului marginal
- vechime
- aderenţă
- localizare - luând în considerare relaţia cu marginea
gingivală, PB se poate diferenţia în două categorii:
• supragingivală: - placă coronară – în contact doar cu
structura dentară dură
- placă marginală – în contact atât cu
suprafaţa dintelui cât şi cu marginea gingiei
• subgingivală.
• efectul asupra ţesuturilor dentare: • cariogenă
• necariogenă
- Veilonella alcalescens
- Fusobacterii
- Spirochete
- Prevotella intermedia
- Porfiromonas gingivalis
- Bacteroides forsythus
- Actinobacillus actinomycetemcomitans.
Microbiologia cariei:
Stre. sanguis
Stre. salivarius aderenţa
Stre. mitis
Lactobacillus acidophilus caria în fisuri
progresia cariei
Lactobacillus casei
Candida albicans caria profundă (în dentină)
Actinomyces viscosus
Matricea intercelulară este constituită din material organic si
anorganic.
Material organic:
- intamplator;
- chemotactism.
Microorganismele se leaga intre ele la nivelul placii formand
aranjamente complexe:
- din ziua 2-a spre a 4-a: desi predomina inca cocii, apare un nr.
crescut de forme filamentoase si bacili gram-pozitivi, pe a cararor
suprafata se fixeaza coloniile de coci ( aspect de stiulete de
porumb).
- din ziua a 4-a spre a 7-a: predomina bacilii, formele filamentoase
si fusobacteriile. In profunzimea placii apar spirochetele gram
negative si vibrionii;
Intre zilele 4 si 5 au loc schimbarile cele mai dramatice la interfata
dinte – placa, aici supravietuind doar bacteriile facultativ sau
obligatoriu anaerobe; cocii vor domina numai in straturile
superficiale ale placii.
- lubrifiere;
- spalare;
- chimica;
.
Acizii produsi pot fi de mai multe feluri: piruvic si lactic –
produsi ai glicolizei bacteriene anaerobe, dar si acetic, formic,
propionic; in urma metalbolismului bacterian rezulta si alte
substante, ca alcoolul etilic sau dioxidul de carbon.
Productia de acizi variaza de la o specie la alta, sau chiar in
cadrul aceleiasi specii: de exemplu, unii lactobacli pot transforma
peste 90% din glucoza in acid lactic, iar altii doar 80%, din care
produc, acid lactic 30%, acetic 20%, dioxid de carbon 25%.
Polizaharidele produse pot fi extracelulare si intracelulare.
Polizaharidele extracelulare
Polizaharidele intracelulare
-Placa cariogena;