Masurarea riscului

DECIZIA ÎN CONDIŢII DE RISC

În cazul riscului, rezultatul unei alegeri depinde
de condiţiile mediului exterior deciziei.

Decizia în condiţii de risc se descrie prin

intermediul unei loteri ce prezintă rezultatele
posibile

1, 2,…, n sunt stările mediului

x1, x2,…, xn reprezintă rezultatele posibile ale alegerii
p1, p2,…, pn sunt probabilităţile asociate rezultatelor respective

Unde ∑pi=1
VALOAREA ANTICIPATĂ A UNEI
LOTERII
 Valoarea anticipată a unei loterii reprezintă
media ponderată a rezultatelor posibile în
care ponderile sunt probabilităţile respective
 Valoarea anticipată a loteriei L se notează cu

VA(L) şi se calculează conform relaţiei:

 Loteriile a căror valoare anticipată este nulă

se numesc loterii echitabile.
Probabilități obiective și subiective
 Probabilităţile obiective sunt calculate pe baza
frecvenţelor observate ale rezultatelor.
 Probabilităţile subiective sunt definite în
conformitate cu percepţiile decidenţilor privind
apariţia rezultatelor posibile.
 Formalizarea deciziei economice în condiţii de
risc presupune că decidentul estimează atât
probabilităţile stărilor mediului, cât şi rezultatul
alegerii pentru fiecare stare posibilă. Fiind
bazate pe judecăţile subiective ale decidentului,
probabilităţie astfel estimate sunt subiective.
Ex 1
 Un producător intenţionează să adopte o strategie
agresivă de publicitate. Rezultatul promovării este
dependent de starea mediului de afaceri. În condiţii
de expansiune economică, profitul suplimentar pe
seama strategiei ar fi 24 milioane. În condiţii
economice normale, strategia de publicitate ar
genera un profit suplimentar de 16 milioane lei. În
condiţii de recesiune economică, promovarea
strategiei ar fi costisitoare, determinând reducerea
profitului cu 8 milioane lei. Producătorul estimează
că probabilitatea unei expansiuni sau a unei
recesiuni este 25%. Corespunzător, estimarea
pentru probabilitatea unei stări normale a mediului
de afaceri este 50%.
Ex 1:
Decizia producătorului este descrisă de loteria L2:

Valoarea anticipată a loteriei:

24*25%+16*50%-8*25%=12 mil

Valoarea anticipată arată profitul suplimentar mediu

ca urmare a promovării strategiei de publicitate
POTENŢIALUL „UPSIDE” ŞI RISCUL „DOWNSIDE”
Decidenţii iau în considerare nu numai valoarea
anticipată, ci şi potenţialul „upside” sau riscul
„downside”
Valoarea anticipată reprezintă un criteriu cu o anumită relevanţă
pentru decident dar nu discrimineaza intre loterii cu aceeasi VA
dar grade de risc diferite.
Posibilitatea ca rezultatul deciziei să fie mai
favorabil decât valoarea anticipată defineşte
potenţialul „upside”.
Posibilitatea ca rezultatul deciziei să fie
nefavorabil în raport cu valoarea anticipată
defineşte riscul „downside”.
Ex 2:
 Avem două variante de restructurare. În
prima variantă de restructurare, profitul
creşte cu 2000 lei în condiţii de expansiune
economică şi cu 100 lei în condiţii de
recesiune economică. A doua variantă de
restructurare determină creşterea profitului
cu 1750 lei în condiţii de expansiune şi cu
1100 lei în condiţii de recesiune.
 Recesiune 20%
 Expansiune 80%
Ex 2:

 VA(L1)=100*20%+2000*80%=1620
 VA(L2)=1100*20*+1750*80*=1620

 Valoarea anticipată încorporează riscul doar
în cazul unui număr suficient de mare de
repetări ale deciziei
ATITUDINILE FAŢĂ RISC
 Alegerile decidenţilor indică atitudinile lor în
ceea ce priveşte asumarea riscului
 Decidenţii pot fi puşi în situaţia de a alege

între loteria L cu valoarea anticipată VA(L) şi

rezultatul cert VA.
◦ adversitate faţă de risc-alege rezultatul cert VA şi
refuză loteria L.
◦ neutru în raport cu riscul- este indiferent între
rezultatul cert VA şi loteria L.
◦ înclinaţie pentru risc - alege loteria L şi refuză
rezultatul cert VA.
Ex 1:
 Producătorul din exemplul 1este pus în situaţia
de a alege între promovarea strategiei agresive
de publicitate şi reducerea costurilor cu mâna de
lucru. Profitul suplimentar pe seama strategiei de
publicitate se caracterizează prin incertitudine. În
schimb, profitul suplimentar pe seama reducerii
costurilor cu mâna de lucru este cert. Atât
valoarea anticipată a profitului suplimentar pe
seama strategiei de publicitate, cât şi profitul
suplimentar cert pe seama reducerii costurilor cu
mâna de lucru sunt egale cu 12 milioane lei.
ATITUDINILE FAŢĂ RISC
 Se pare că adversitatea faţă de risc
caracterizează comportamentul uman în
marea majoritate a cazurilor.

 Observaţiile comportamentului uman au

indicat înclinaţia decidenţilor de a refuza
jocurile echitabile
ECHIVALENTUL CERT ŞI PRIMA DE
RISC
 Abordarea teoretică a economiei riscului
admite ipoteza conform căreia decidenţii se
comportă raţional.
 1decidenţii au capacitatea de a alege cea mai bună
decizie din perspectiva unor criterii relevante.
 2 tranzitivitatea oricărei ordonări a deciziilor
posibile.
 3 decidenţii nu discriminează între deciziile cu
acelaşi grad de risc.
 4 decidenţii au capacitatea de a asocia o alternativă
certă pentru fiecare decizie în condiţii de risc.
ECHIVALENTUL CERT ŞI PRIMA DE RISC
 Alternativa certă a deciziei în condiţii de risc
reprezintă echivalentul cert al acesteia.
 Dacă decidentul este indiferent între rezultatul cert
xc şi loteria L, atunci xc reprezintă echivalentul cert
al deciziei în condiţii de risc.

 xc maxim--reprezintă rezultatul cert maxim la

care decidentul este dispus să renunţe în favoarea
L.
 Xc minim--reprezintă rezultatul cert minim în
favoarea căruia decidentul este dispus să renunţe la
L.
Ex 3:
Avem un joc ce presupune extragerea unei bile din
6.Extragerea unei bile de la 1 la 5 duce la plata sumei
de 1.200lei iar extragerea bilei 6 duce la primirea
unui premiu de 12.000

 VA=12000*1/6-1200*5/6=1000

Dacă jocul se repetă de mai multe ori, atunci jucatorul câştigă 1000lei.

Care este suma pe care sunteti dispusi sa o platiti ca

taxa de participare? Adica Xc
Ex 4:
Un şomer ia în considerare posibilitatea de a se lansa
în afaceri. Cea mai bună oportunitate de afacere
promite un profit net anual de 120 milioane lei în
condiţii economice favorabile şi de 40 milioane lei în
condiţii economice nefavorabile. Şomerul estimează că
probabilitatea unor condiţii favorabile ale mediului de
afaceri este 75%.

Xc minim: Dacă şomerul ar găsi un loc de muncă

remunerat cu un salariu net anual de cel puţin 60
milioane lei, atunci el ar fi dispus să renunţe la ideea
de a se lansa în afaceri.
Prima de risc
 Prima de risc pentru o loterie reprezintă
diferenţa dintre valoarea anticipată a acesteia
şi echivalentul său cert.
 PR(L)=VA(L)-Xc

 Xc maxim--prima de risc reprezintă

remunerarea asumării riscului loteriei.
 Xc minim-- atunci prima de risc reprezintă

costul renunţării la riscul loteriei respective.

Prima de risc
 Prima de risc reflectă atitudinea decidentului
faţă de asumarea riscului

 În cazul adversităţii faţă de risc, prima este

strict pozitivă
 În cazul înclinaţiei pentru risc, prima este

strict negativă
Ex 5:
Proprietarul unui hotel estimează că
probabilitatea anuală a unui incendiu este 1%.
Valoarea hotelului este 25 miliarde lei. Dacă
hotelul nu este asigurat, atunci proprietarul îşi
asumă riscul unei pierderi de 25 mil cu o
probabilitate de 1%.
Dacă prima anuală de asigurare nu depăşeşte
300 milioane lei, atunci proprietarul este
dispus să asigure hotelul împotriva incendiilor.
Ex 5:
 VA 0*99%-25*1%=-250 mil
 Xc este -300
 Semnul minus al echivalentului cert arată că

prima de asigurare este o cheltuială pentru

proprietarul hotelului
 PR= -250-(-300)=50 mil

 Deoarece prima de risc este strict pozitivă,

proprietarul hotelului este un adversar al
riscului
VARIANŢA ŞI ABATEREA STANDARD

 Atât cercetările teoretice, cât şi sintezele

experienţei practice au vizat identificarea
unor indicatori operaţionali ai gradului de risc


 Varianţa şi abaterea standard sunt doi dintre
aceşti indicatori
Varianţa
 În cazul loteriei L definită de rezultatele
posibile x1, x2,…, xn cu probabilităţile p1, p2,
…, pn:

 varianţa se notează cu AS2(L) şi se calculează

conform relaţiei: AS2(L)=∑[xi-VA(L)]2pi
 unde VA(L) reprezintă valoarea anticipată a
loteriei L: VA(L)= ∑xipi
 Calcul simplificat:
Varianţa

 Varianţa măsoară dispersia rezultatelor

posibile faţă de valoarea anticipată (medie) a
loteriei.

 Conţinutul informaţional al varianţei reflectă

posibilitatea ca rezultatul efectiv al loteriei să
fie diferit de cel anticipat.

 Cu cât varianţa este mai mare, cu atât gradul

de risc al loteriei respective este mai ridicat.
Abaterea standard
Se calculează direct pe baza varianţei:

Abaterea standard elimină inconvenientul

varianţei în ceea ce priveşte unitatea de măsură
Ex 1:
 Varianţa loteriei din exemplul 1 cu VA=12mil

 Varianta:
 AS2(L)=242*25%+162*50%+(-8)2*25%-122

=144

 Abaterea standard
 AS(L)=√144=12 mil
REGULA LUI MARKOWITZ
 Un decident cu adversitate faţă de risc preferă
decizia cu valoare anticipată cât mai ridicată
şi grad de risc cât mai redus.

 În abordarea lui Markowitz, gradul de risc se măsoară

prin intermediul abaterii standard, astfel încât regula
este consacrată sub denumirea „valoare anticipată –
abatere standard”.
 Ex:
 daca VA(L1)=VA(L2) si AS(L1)<AS(L2) preferam L1
 daca VA(L1)>VA(L2) si AS(L1)=AS(L2) preferam L1
 daca VA(L1)>VA(L2) si AS(L1)>AS(L2) preferam ????
Ex 2:
 Restructurarea
 VA(L1)=100*20%+2000*80%=1620
 VA(L2)=1100*20*+1750*80*=1620

 AS(L1)=760 mil
 AS(L2)=260 mil
 Regula lui Markowitz --- preferam L2
COEFICIENTUL DE VARIAŢIE
 Coeficientul de variaţie măsoară abaterea
standard normalizată prin valoarea anticipată.

 Regula lui Markowitz se inlocuieste cu regula

 „valoare anticipată – coeficient de variaţie”.
Ex 6:
 Avem doua loterii
VA in lei AS in lei Coef variatie %

L1 100 10 10

L2 500 25 5

 Preferinta pentru L2 este simpla: VA a loteriei L2 este

atât de mare încât compensează riscul său mai
ridicat.

 Regula celor 4 AS =>VA(L2)=500-4*25=400

 Coef de var elimină limitele AS doar în unele cazuri.
INDICATORI AI RISCULUI „DOWNSIDE”
 Var si AS sunt indicatorii ai riscului pur ingloband
atat riscul de pierdere cat si potentialul de castig
 R.downside-posibilitatea ca rezultatul loteriei să fie
mai mic decât valoarea sa anticipată
 Fie loteria L
 DELTAi=min[0,(Xi-VA)]


DELTAi = 0 daca Xi>VA si DELTAi = Xi-VA daca Xi<VA

 Risc “downside”
 ∑DELTAi2*pi si √∑DELTAi2*pi
Ex 7:
 Avem doua loterii

VA(L7)=VA(L8)=106 lei

AS(L7)=16.25 lei AS(L8)=15.49 lei

Ex 7:
DELTA(L7)=(90-106) *0.3+(100-106) *0.4=91.2
 √91.2=9.55 lei

 Delta(L8)=(86-106) *0.3=120
 √120=10.95 lei

 Riscul „downside” este mai redus pentru

loteria L7decât pentru loteria L8.
 Rezultă că potenţialul „upside” este mai mare
pentru loteria L7decât pentru loteria L8.
COVARIANŢA
 Covarianţa şi coeficientul de corelaţie arată
măsura în care două loterii au rezultate care
tind – în medie – să se modifice împreună.

 Covarianţa dintre loteriile LX şi LY este dată de

relaţia:

 Cov>0 loteriile se modifica in acelasi sens

 Cov<0 loteriile se modifica in sensuri opuse
 Cov=0 loteriile sunt independente
COEFICIENTUL DE CORELAŢIE
 Coeficientul de corelaţie elimină dificultăţile
interpretării covariantei normalizând
covarianţa pe baza produsului dintre
abaterile standard ale celor două loterii.

 -1<=CORxy<=1
 COR=-1 corelatie perfecta negativa
 COR=1 corelatie perfecta pozitiva
Riscul in contextul unui portofoliu
 Un activ detinut ca parte a unui portofoliu
este mai putin riscant decat acelasi activ
detinut individual.
 Ceea ce devine important este randamentul

portofoliului si riscul portofoliului.

 In aceste conditii riscul unui activ trebuie

analizat din punctul de vedere al impactlui

sau asupra randamentului si riscului
portofoliului din care face parte.
Randamentul portofoliului
 valoarea anticipată a randamentului
portofoliului este media ponderata a
randamentelor asteprtate a activelor ce
compun portofoliul.
 rp = w *r +w *r +….. +w *r
1 1 2 2 n n
 Exemplu:
 Daca investiti 100000$ in acest portofoliu
 Atunci Rap=10.75% Microsoft 12%
GE 11.5%
Pfizer 10%
Coca-Cola 9.5%
Riscul portofoliului

 Abaterea standard a randamentului

unui portofoliu de active financiare
este mai mică decât media aritmetică
ponderată a abaterilor standard ale
randamentelor activelor financiare
respective.
Riscul portofoliului
  
Avem un portofoliu din doua active X si Y.
 Varianta:

 AS2 = * +
p x x
 Abaterea standard:
 AS=

Cum CORxy=COVxy/ASxASy =>

AS=

Cum -1<CORxy<1 atunci ASp<Px*ASx +Py*ASy

Riscul portofoliului
 Dacă între randamentele activelor
financiare componente există o
corelaţie pozitivă perfectă, atunci
riscul portofoliului este maxim, iar
dacă există o corelaţie negativă
perfectă, atunci riscul portofoliului
este minim.
Riscul portofoliului
 Ca o regula: riscul portofoliului scade pe masura
ce adaugam active financiare in componenta lui.
 limita diversificării:

◦ Pe măsura creşterii numărului de active financiare

incluse în portofoliu, gradul de risc al acestuia,
măsurat prin varianţa randamentului său, tinde către
covarianţa medie.
◦ Practica a confirmat că primele active financiare
incluse în portofoliu determină o reducere
semnificativă a gradul de risc.Primele 20 de active
financiare determină circa 95% din reducerea totală
posibilă a gradului de risc.
Diversificarea
Conform concluziei lui Harry Markowitz, un
portofoliu este diversificat dacă include active
financiare ale căror randamente sunt slab corelate.

Contribuţia lui Markowitz este dată de concluzia

conform căreia cheia diversificării unui portofoliu
nu este numărul de active financiare, ci corelaţiile
dintre randamentele acestora.
Risc diversificabil vs Riscul pietei
 Risc diversificabil --Partea de risc ce poate fi
eliminata prin diversificare
 Riscul pietei—Parte de risc ce nu poate fi

eliminata
 Risc relevant—Contributia unui activ la riscul

portofoliului