|

 

Catedra Anatomia Omului

Angela Babuci
 Planul prelegerii

j Muşchiul ca organ Structura muşchiului

Clasificarea muşchilor
 Elementele auxiliare ale muşchilor
 Travaliul muscular
 Dezvoltarea muşchilor
 Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor
 Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
 |uşchiul ca organ

' Corpul uman conţine cca

_
 dintre care

 sunt    şi 

Aceşti muşchi sunt
formaţi din aproximativ

 milioane de fibre
musculare
r ruc ura muşchiului

Diecare muşchi scheletic

este constituit din fibre
musculare striate, ţesut
conjunctiv, vase, nervi şi
formaţiuni receptoare
 r ruc ura |uşchiului
' După compoziţie, culoare
şi proprietăţi funcţionale
distingem fibre musculare
 şi 

' Aproximativ j din

masa muşchiului este
reprezentată de ţesut
conjunctiv, vase şi nervi
r ruc ura muşchiului
' ]  
   a
muşchilor scheletici
este fibra musculară
striată (posedă un
înalt grad de
contractibilitate)
' Diecare fibră musculară
constă din miofibrile,
numărul cărora variază
de la 

' Dibrele musculare se
grupează în fascicule
musculare, de ordine
crescînde:
j Dascicule primare

Dascicule secundare
 Dascicule terţiare
' Mesutul conjunctiv,
care uneşte fibrele
musculare în cadrul
unui fascicul se
numeşte


' Endomisiul serveşte

pentru pătrunderea în
muşchi a vaselor şi a
fibrelor nervoase
' Dasciculele musculare
care formează corpul
muşchiului sau venterul
muscular sunt separate
între ele prin  
(intern)
' ëa exterior muşchiul este
acoperit de 
(perimisiu extern)
'  continuă pe
tendon sub denumirea de
O
  
' Diecare muşchi prezintă
porţiunea activă sau
corpul muşchiului şi
porţiunea pasivă sau
tendonul
' Muşchiul are două
capete:
j Capătul proximal
punctul fix

Capătul distal punctul
mobil
Õ


 
        
 
  
  uni a ea
neuromo orie
mion
 lasificarea muşchilor
' Muşchi autohtoni
' Ún dependenţă
de dezvoltare ' Muşchi truncopetali

' Muşchi truncofugali

lasificarea
muşchilor

| 
(mm profunzi ai
spatelui, intercostali
externi şi interni,
transvers al
toracelui,
subcostali)
lasificarea
muşchilor
|  
( m pectoral mare şi
mic, marele dorsal,
psoas mare)
 |uşchi runcofugali
V  

     
    
 
 
 
lasificarea muşchilor după cri eriul opografic
 Ún dependenţă de formă

' ëungi ' Seraţi

' Scurţi ' Romboizi
' ëaţi ' Bicipitali
' Orbiculari ' Tricipitali
' Triunghiulari ' Quadricipitali
' Pătraţi ' Biventeri
' Piramidali
 4upă modul de grupare a fasciculelor
musculare

' ]nipenaţi ' Transversali

' Bipenaţi ' Drepţi
' Multipenaţi ' Circulari
' Dusiformi ' Radiari
' Oblici ' Spiralaţi
4in punc de vedere
funcţional
‰ Sinergişti
‰ Antagonişti

‰ Dlexori

‰ Extensori

‰ Pronatori

‰ Supinatori

‰ Abductori

‰ Adductori

‰ ëevatori

‰ Depresori

‰ Rotatori

‰ Constrictori
4upă numărul
ar iculaţiilor pes e
care rec

a) Non-articulari
b) ]niarticulari
c) Biarticulari
d) Multiarticulari
ëegi ăţile dis ribuirii muşchilor schele ici
' Sunt de provenienţă
segmentară şi la nivelul
trunchiului sunt aranjaţi
segmentar
' Prezintă simetrie bilaterală
' Dasciculele musculare sunt
orientate perpendicular faţă de
axele articulaţiilor
' Muşchii sunt aranjaţi pe
distanţă cea mai mică dintre
punctele de origine şi inserţie
 lemen ele auxiliare ale muşchilor
' Dasciile
' Retinaculele
' Canalele fibroase şi osteo-
fibroase
' Tecile sinoviale
' Bursele sinoviale
' Trohleele musculare
' Oasele sesamoide
 Dasciile
sun membrane conjunc ive, fibroase
dense, care acoperă muşchiul la ex erior
Duncţiile fasciilor
' Dasciile separă muşchii unul de
altul, asigurînd contracţia lor
separată

' Separă grupurile de muşchi unul

de altul şi trimit în profunzime
septuri intermusculare, care se
fixează pe oase

' Sporesc rezistenţa laterală şi nu

permit deplasările laterale ale
muşchiului în timpul contracţiei
 Duncţiile fasciilor
' Datorită conexiunilor nodulilor
fasciali cu periostul oaselor,
fasciile îndeplinesc rolul de
suport şi contribuie la tracţiunile
musculare

' Nodulii fasciali sunt formaţiunile

ce se formează la unirea şi
încrucişarea fasciilor pe oase
sau pe crestele osoase
 Duncţiile fasciilor
' D reprezintă surse de inervaţie şi
vascularizare ale muşchilor
' Au rol important în efectuarea anesteziei locale
' Tecile fasciale ale muşchilor şi fasciculele
neurovasculare servesc ca repere în timpul
intervenţiilor chirurgicale
' Dasciile localizează procesele inflamatorii şi
sîngele în caz de hemoragii
' Asigură circulaţia sîngelui venos şi a limfei spre
inimă
' Datorită fasciilor se menţine lumenul unor vene
' ëezarea fasciei provoacă prolabarea muşchiului în
locul lezat şi formarea unei hernii musculare
e inaculele
'     reprezintă
îngroşări ale fasciilor în
porţiunile distale ale
membrelor şi sunt situate în
regiunea acelor articulaţii,
unde muşchii şi tendoanele
musculare îşi schimbă direcţia

' Retinaculele se fixează pe

proeminenţele osoase, formînd
canale fibroase şi
osteofibroase
þecile fibroase şi os eofibroase sun formaţiuni conjunc iv
fibroase de formă circulară, care se fixează pe marginile
şanţurilor osoase, prin care rec endoanele.
' a
  

a
a
' 
  

a

' j  acoperă pereţii

canalelor osteofibroase
'
  acoperă
tendonul şi prezintă
lamele:
a) viscerală
b) parietală
'  
 
'     conţine
un lichid ce facilitează glisarea
muşchiului
'   
  serveşte
pentru trecerea vaselor şi nervilor
 Rursele sinoviale
' R    sunt
localizate mai frecvent în
regiunea de inserţie a muşchilor
şi conţin o cantitate mică de
lichid sinovial
' Bursele sinoviale se împart în:
a) burse subcutanate
b) burse subfasciale
c) burse subtendinoase
d) burse submusculare
' ]nele burse comunică cu
cavitatea articulară
' Rolul funcţional al burselor
sinoviale este acelaşi ca şi al
canalelor osteofibroase
' Ún locurile unde tendonul
muşchiului îşi schimbă direcţia,
se formează  
 sau  


' @   
servesc

drept scripete peste care trece
tendonul Ele măresc unghiul
de fixare al tendonului pe os,
contribuind la creşterea forţei
musculare
Pîrghie de echilibru

' A (punctul de sprijin)

' B (punctul de rezistenţă)
' C (punctul de aplicare a
forţei)
' B-A (braţul rezistenţei)
' A-C (braţul aplicării forţei)
 Pîrghie de forţă
' A (punctul de sprijin)
' B (punctul de rezistenţă)
' C (punctul de aplicare a
forţei)
' A-B (braţul rezistenţei)
' B-C (braţul aplicării forţei)
Pîrghie de vi eză

' A (punctul de sprijin)

' C (punctul de aplicare a
forţei)
' B (punctul de rezistenţă)
' A-C (braţul aplicării forţei)
' C-B (braţul rezistenţei)
 4ezvol area muşchilor
' Sistemul muscular se dezvoltă din
cele trei primordii ale
 
:
  
, segmentat
în somite, din care derivă
miotomii, ce dau naştere
muşchilor scheletici ai trunchiului,
gîtului şi parţial celor ai
membrelor Tot din miotomi apar
muşchii extrinseci ai globului
ocular, muşchii limbii, diafragma şi
muşchii diafragmei pelviene
  
  

  
 
  , din care se
formează somato- şi
splanhnopleura (visceropleura)
Prin diviziunea somi elor în 3 porţiuni
are loc formarea:
' r 
' |
'  

' După migrarea celulelor sclerotomului, din care derivă coloana

vertebrală, din porţiunea dorsomedială a somitei se formează
miotomul
' Mioblaştii (celulele miotomului) se alungesc şi se trasformă în celule
musculare striate
 4ezvol area muşchilor
ëa 5 săp ămîni embrionul uman prezin ă cca 35-40 somi e.

' § miotomii preauriculari, din care

se dezvoltă muşchii globului
ocular
' §§ miotomii occipitali (nucali)
' §§§ miotomii cervicali 8 perechi
' §V miotomii toracici j
perechi
' V miotomii lombari  perechi
' V§ miotomii sacrali  perechi
' V§§ miotomii coccigieni -
perechi
 Proliferarea mio omilor

' Miotomii proliferează

în direcţie ventrală şi
se împart în

porţiuni:
a) porţiunea dorsală
 
b) porţiunea ventrală
 
' Ún fiecare miotom (miomer)
pătrund ramurile nervului
spinal omonim (neuromer)

' Diecare nerv spinal se

împarte în:
 

inervează musculatura
epimerului
  
inervează musculatura
hipomerului

' Õ

 

O
  




a a




a 




a a


Oa
varian e şi anomalii musculare

' Variantele şi anomaliile musculare se

întîlnesc din cauza retenţiei în
dezvoltare a unuia din procesele
generale
' Malformaţii severe sunt   
absenţa uni- sau bilaterală a muşchilor

' Pot lipsi sau pot fi prezente capete suplimentare ale

unor muşchi

' Mai frecvente sunt variantele ce ţin de muşchiul

O


O
  
O
  
    

' Poate lipsi muşchiul   

şi  
 rindromul Poland

' r
!

se caracterizează prin
absenţa sau subdezvoltarea
muşchiului pectoral mare,
care deseori se asociază cu
agenezia coastelor şi
sternului, absenţa glandei
mamare, sau absenţa
muşchiului mare dorsal şi
dinţat anterior
 2nomalii musculare
' þ   se
caracterizează prin hipertrofia
sau amioplazia muşchiului
sternocleidomastoidian
Scurtarea muşchiului dat poate
fi consecinţa unei fibrozări

' å 

  a unui
grup de muşchi se poate solda
cu imobilizarea prin
contractură a mai multor
articulaţii  O
O 
 

 2nomalii musculare
'    

  poate fi asociată
cu malformaţii grave
urogenitale (extrofie vezicală)
sau anomalii gastrointestinale
(omfalocele)

'   

  sunt un grup de
defecte congenitale ale
musculaturii, ce se manifestă
la diferite intervale de timp
după naştere sau în copilărie
şi au un substrat genetic

' |    

reprezintă un grup eterogen de
malformaţii, condiţionate
autosomal dominant
Par iculari ăţi de vîrs ă ale muşchilor

' Numărul fibrelor musculare

variază de la om la om şi
depinde de sex, vîrstă şi de
efortul muscular

' Masa muşchilor creşte odată

cu vîrsta şi are loc o
diferenţiere a corpului şi a
tendonului muscular, se
formează fasciile, îşi fac
apariţia bursele sinoviale şi
oasele sesamoide
Par iculari ăţi de vîrs ă ale muşchilor
' Muşchii scheletici constituie la adult cca - din
masa corpului

' ëa nou nou-născut cca
-

 din masa corpului

' ëa vîrstnici şi senili cca
- din masa corpului

' ëa persoanele care ridică greutăţi (halterofili) cca

-  din masa corpului

' ëa femei cca   din masa corpului

Par iculari ăţi de vîrs ă ale muşchilor
' Odată cu creşterea copilului au
loc schimbări ale muşchilor
masticatori ëa nou-născut
fasciculele superficiale sunt
aranjate paralel cu tendoanele
şi sunt de
ori mai scurte ca la
adulţi Muşchiul temporal la
nou-născut este slab dezvoltat
şi începe să se dezvolte doar
după apariţia dinţilor

' Venterele muşchiului digastric

la nou- născut sunt aranjate
aproape pe o linie dreaptă unul
faţă de celălalt
Par iculari ăţi de vîrs ă ale muşchilor

'  la nou-născut este situată mai sus decît la

adult
' ëa făt la nivelul ThV§§
' ëa nou-născut la nivelul ThV§§§
' ëa  ani la nivelul Th X§
' ëa adult la nivelul Th X§§

' ëa nou-născut muşchiul rect al abdomenului este relativ

mai lung ca la adulţi