Consilierea

pacientului
cu
hipotensiune
arterială
AVRAM ANCA
TĂNĂSUICĂ DENISA
VLASIE AMALIA
Cuprins

1. Noțiuni generale
2. Clasificare
3. Factori de risc
4. Cauze
5. Simptome
6. Când să mergi la doctor
7. Diagnosticare
8. Metode de tratament
9. Metode de prevenire a hipotensiunii
10.Alimentație
11.Concluzie
12.Bibliografie
Noțiuni generale

▪ Hipotensiunea arterială este definită ca o scădere a valorilor

tensiunii arteriale sub 90/60 mmHg (sub 90 mmHg presiunea
sistolică, respectiv 60 mmHg presiunea diastolică).
▪ Această afecţiune se datorează scăderii eficacității organismului
de a menţine o tensiune arterială adecvată pentru funcţionarea la
un nivel optim.
Clasificare

1. Hipotensiune ortostatică
2. Hipotensiune severă
3. Hipotensiune mediată neuronal
4. Hipotensiune postprandială
5. Hipotensiune cronică asimptomatică
Factori de risc

▪ Principalii factori de risc implicați în apariția hipotensiunii arteriale

sunt:
o Vârsta;
o Stilul de viață;
o Alimentația;
o Deshidratarea;
o Fumatul;
o Consumul de băuturi alcoolice;
o Boala Parkinson;
o Tulburări hormonale – hipo- sau hipertiroidism, boala Addison.
Cauze

▪ Cauzele hipotensiunii pot fi numeroase, de la deshidratare la afecțiuni

serioase sau complicații în urma unei intervenții chirurgicale. Așadar, este
important să fie descoperită cauza pentru a fi tratată. Tensiunea arterială
poate să scadă în următoarele situații:
1. Repaus prelungit în pat;
2. Sarcina;
3. Scăderea volumului sanguin;
4. Deshidratarea;
5. Anumite medicamente;
6. Afecțiunile cardiace;
7. Afecțiunile endocrine;
8. Septicemia;
9. Reacția alergică severă (anafilaxia);
10. Deficitul nutrițional.
Simptome
Când să mergi la doctor

▪ Dacă simptomele tale sugerează evoluția către o hipotensiune

arterială severă (șoc) este important să ceri ajutor medical de
urgență.
▪ Dacă ai frecvent tensiune arterială mică, dar fără simptome,
medicul te va monitoriza în timpul controalelor medicale de rutină.
▪ Amețeala ocazională și senzația de “cap gol” nu sunt în mod
necesar motive de îngrijorare – ar putea fi consecințele unele
deshidratări ușoare (de exemplu, ședere prelungită la soare sau în
apă fierbinte). Totuși, este important să mergi la medic dacă
prezinți simptomele hipotensiunii, deoarece acestea ar putea
indica probleme mai serioase. Este util să ții un jurnal al
simptomelor, în ce condiții apar și ce faci tu în acel moment.
Diagnosticare

▪ De cele mai multe ori, din lipsa apariţiei simptomelor,

hipotensiunea arterială se descoperă întâmplător. Pentru
stabilirea diagnosticului este necesară o măsurare a tensiunii
arteriale de minim 3 ori în perioade diferite. Tensiunea se va lua la
ambele brațe pentru a exclude o eventuală coarctaţie de aortă. De
asemenea, este necesar şi un set de analize suplimentare:
1. Analize de sânge;
2. EKG sau ECG (electrocardiograma);
3. Ecocardiografia;
4. Testul de efort cardiac;
5. Manevra Valsalva;
6. Testul mesei înclinate.
Diagnosticare

EKG Ecocardiografie

Testul de efort cardiac Testul mesei înclinate

Metode de tratament

▪ Tratamentul de primă intenție în hipotensiunea arterială este în

cele mai multe cazuri igieno-dietetic. Astfel, se poate recomanda:
o Ingestia de lichide;
o Consumul de sare;
o Efortul fizic;
o Evitarea schimbării bruște a poziției corpului;
o Evitarea ridicării unor obiecte cu greutate crescută;
o Evitarea meselor bogate la pacienții cu hipotensiune postprandială.
Metode de tratament

▪ Tratamentul medicamentos este instituit la pacienții cu

simptomatologie severă:
o Fludocortison

o Midodrin
Metode de prevenire a hipotensiunii

▪ Medicul tău specialist îți poate recomanda anumite metode sau

anumiți pași pe care îi poți urma pentru a preveni sau pentru a
reduce simptomele hipotensiunii, cum ar fi:
1. Să bei mai multe lichide, adică să te hidratezi în mod adecvat;
2. Să te ridici ușor după ce ai stat jos, pe scaun, sau după ce ai stat o
perioadă întins în pat;
3. Să nu bei alcool;
4. Să nu stai în picioare pentru o perioadă lungă de timp (daca ai
hipotensiune mediată neuronal);
5. Să folosești ciorapi elastici compresivi, astfel încât sângele să nu se
acumuleze (să nu stagneze) în zona picioarelor.
Alimentație

▪ Ce mănânci este foarte important dacă vrei să previi hipotensiunea

sau să o crești, odată ce simți că tensiunea arterială a scăzut.
Încearcă să consumi:
1. Mai multe lichide, pentru că deshidratarea face ca tensiunea arterială
să scadă.
2. Alimente bogate în vitamina B12, pentru că anemia prin carență de
vitamina B12 poate cauza episoade de hipotensiune.
3. Alimente bogate în acid folic, pentru că prea puțin acid folic în organism
poate avea aceleași efecte ca anemia prin carență de vitamina B12.
4. Sare - pentru că alimentele sărate pot crește tensiunea arterială.
5. Cafeina - de exemplu, cafeaua și băuturile cofeinizate pot să îți crească
temporar tensiunea arterială, prin stimularea sistemului cardiovascular
și prin creșterea frecvenței cardiace.
Concluzie

▪ Hipotensiunea arterială este o boală întâlnită frecvent, ea însoțind

și alte patologii, ajutând la depistarea acestora. Aceasta poate fi
diagnosticată ușor, semnele și simptomele ce o definesc fiind
recognoscibile oricărei persoane.
▪ Însă pentru o diagnosticare corectă, dar și pentru un tratament
corespunzător, trebuie consultat medicul. Acesta măsoară
tensiunea arterială și supune pacientul și la alte teste, apoi
prescrie un tratament adecvat.
▪ Este important de știut că tensiunea arterială mică este o afecțiune
ce nu trebuie neglijată. În cazul în care nu există complicații sau
situații medicale speciale, această problemă poate fi rezolvată prin
adoptarea unui stil de viață sănătos și a unei alimentații adecvate.
Bibliografie

1. https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/semne-de-alarma-hipotensiune-arteria
la

2. https://paginadenursing.ro/project/hipotensiunea-arteriala/#Tratament

3. https://doc.ro/hipertensiune/totul-despre-hipotensiune

4. https://newsmed.ro/hipotensiunea-arteriala-tratament/

5. https://ro.sendo.info/blog/tensiune-mica-simptome-cauze-recomandari-1156
VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE!