Starea de sanatate

versus starea de
boala

Pop Briana

Clasa a XII-a D
– Din punct de vedere biologic, sanatatea poate fi definita drept acea stare a unui
organism neatins de boala, in care toate organele, aparatele si sistemele
functioneaza normal.
– Boala este o stare a organismului sau a unei parti din organism in care functiile
sunt afectate/deranjate de factori interni sau externi.
– Boala si sanatatea pot fi definite prin raportare la fiinta umana privita ca
entitate biologica.
Starea de sanatate

– Conceptul de sanatate, precum si cel de boala, este unul plurisemantic.

Sanatatea persupune:

– absenta bolii
– o constitutie genetica buna
– o stare de echilibru a organismului data de adaptarea individului la mediul de
viata.
Factori care influenteaza starea de
boala
– mostenirea genetica, maturizarea, imbatranirea (biologia umana)
– hrana, activitatile fizice, sedentarismul, tabagismul, alcoolismul (mediul de
viata)
– apa potabila, medicamentele, poluarea, salubrizarea, bolile transmisibile
(mediul)
– cantitatea si calitatea resurselor medicale, accesul la ele, relatia dintre persoana
si resurse in asistenta medicala (organizarea asistentei medicale).
Boala poate fi un rezultat al combinatiei dintre factorii ecologici si comportamentali
aflati in interactiune cu dispozitiile genetice care plaseaza individul intr-o situatie
de risc marit (alimentatii nerationale, dezechilibrate, de lunga durata, expunerea
cronica la agenti patogeni de la locul de munca, stres etc.)
Vaccinuri si seruri

– Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietăți antigenice, care

declanșează apariția răspunsului imun la organismele supuse vaccinării.

– Sunt molecule produse de mucegaiuri sau bacterii care au capacitatea de a

ucide sau de a frâna dezvoltarea deja în doze relativ mici a altor specii
concurente. Ulterior au fost produse în medicină și antibiotice sintetice. Grupa
de chimioterapice au acțiune mai ales bacteriostatică care se manifestă prin
frânarea înmulțirii bacteriilor.
– Vaccinarea este o metodă de imunizare activă, profilactică, împotriva unor boli,
prin inocularea unui vaccin. Protecția imunologică se instalează după interval de
timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de
lungă durată (ani).
– Antibioticele pot acționa:
– bacteriostatic de frânare a înmulțirii bacteriilor
– bactericid de eliminare a bacteriilor
– bacteriolitic liza membranei bacteriene ce determină defapt moartea lor.
Serurile

– Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile obtinute din sangele recoltat de la

animale la care s-au injectat doze crescatoare de germenii vii , un anumit timp.

– Prepararea serurilor se realizeaza in conditii de asepsie prin extragerea sangelui

de la un animal intr-un flacon; ulterior are loc coagularea si separarea in
cheag,plasma si ser.

– Serurile terapeutice se obtin de la animale vaccinate in prealabil contra unor

boli infectioase.
Prionii, boala infectioasa si imunitatea

Boala infectioasa
– -este cauzata de un agent biologic (virus, bacterie, ciuperca, insecta, sau prion)
fata de care organismul atacat, in cadrul unui complex de imprejurari si nu este
capabil sa se apere.
Prionii

– Bolile infectioase afecteaza omul, animalele, plantele, insectele, chiar și bacteriile.

– -sunt agenți infecțioși nonconvenționali care produc un grup de boli neurodegenerative
transmisibile ale animalelor și omului, numite boli prionice.
– Dintre acestea, cea mai cunoscută este encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii
nebune), dar există forme de encefalopatie spongiformă și la alte specii de animale:
scrapia (la ovine și caprine).
– Ele patrund in corp prin anumite „porți de intrare”, fiind transmise direct, de la
persoana la persoana, sau prin vectori
– Din categoria bolilor prionice ale omului fac parte: boala Creutzfeldt-Jacob, insomnia
fatală familială, boala Kuru, sindromul Alpers (la copil) etc
Imunitatea

– Este însușirea organismului vegetal, animal și uman de a opune rezistență în fața activității
microbilor și a substanțelor toxice, cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-și păstra sănătatea
și vigurozitatea.
– Imunitatea naturală este, la animale, o însușire ereditară a organismului care se manifestă
prin rezistența lui la anumite boli, maladii, agenți patogeni (de exemplu, imunitatea
șobolanilor față de difterie, a porumbeilor și găinilor față de buba neagră, a omului de
ciuma bovinelor etc.).
– La plante, imunitatea naturală se mai numește ereditară și se transmite prin moștenire,
fiind folosită în selecția plantelor la crearea soiurilor rezistente. Se manifestă la soiurile de
viță-de-vie rezistente în fața filoxerei, soiurile de grâu rezistente la rugină, soiurile de
floarea-soarelui rezistente la lupoaie etc.
Bibliografie

 https://slideplayer.gr/slide/14058009/
 https://prezi.com/gqd9jfyz9ovb/starea-de-sanatate-si-starea-de-boala/
 https://
ro.scribd.com/presentation/353969077/Starea-de-Sanatate-Si-Starea-de-Boala