Lt.instr. drd.

Andra Nedelcu

http://adl.anmb.ro

Anticicloane şi alte forme de relief baric

secundar: dorsala anticiclonică, şaua
barică etc,. Caracteristici, mod de
reprezentare pe hărţile meteo,
prognoza meteorologică la traversarea
acestora şi influenţa asupra navigaţiei
Obiective
A. Definească: Anticiclonul şi parametri caracteristici;
B. Prezinte: Clasificarea anticiloanelor, procesele ce au loc in

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

dezvoltarea acestora precum şi vremea asociată,
C. Reprezinte şi să recunoască corect pe/de pe hărţile
meteorologice anticicloanele deplasarea maselor de aer şi
direcţia vânturilor caracteristice acestora.
D. Definească: dorsala anticiclonică, şaua barică, talvegul
depresionar, culoarul depresionar, galeria depresionară,
mlaştina barometrică
E. Prezinte principalele caracteristici aferente pentru : dorsala
anticiclonică, şaua barică, talvegul depresionar, culoarul
depresionar, galeria depresionară, mlaştina barometrică
F. Reprezinte şi să recunoască corect pe/de pe hărţile
meteorologice formele de reprezentare pentru: dorsala
anticiclonică, şaua barică, talvegul depresionar, culoarul
depresionar, galeria depresionară, mlaştina barometrică
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
A. Anticiclonul şi parametri caracteristici
-forme pozitive ale reliefului
baric reprezentate pe harta

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

sinoptică prin izobare mai rare
în părţile loc centrale şi mai
dese către periferie. Diametrul
izobarei închise de la periferia
unui anticiclon variază între 200
– 300 km când acesta are
dezvoltarea redusă (fiind
conturat de o singură izobară)
şi peste 3000 km când
dezvoltarea lui este maximă,
ajungând in unele cazuri
extreme şi la 10.000 Km.
-Presiunea
-Mişcările aerului
-Temperatura aerului
-Nebulozitatea şi
precipitaţiile

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

loc in dezvoltarea acestora precum şi vremea
asociată,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
 După origine remarcăm:
 - anticiclonii termici de iarnă
 - anticiclonii dinamici
 După înălţime se deosebesc:
 - anticicloni josi
 - anticicloni la înălţime

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 - anticiclonii înalţi
 După temperatură vom avea:
 - anticicloni calzi
 - anticicloni reci de calotă polară
 După miscare intalnim:
 - anticicloni mobili
 - anticiclonii staţionari
 După poziţia în serie se pot deosebi:
 - anticicloni iniţiali, care deschid seria lor;
 - anticicloni finali, care închid seria de cicloni sau anticicloni de invazie
 După poziţia geografică sunt:
 - anticicloni arctici;
 - anticicloni antarctici;
 - anticicloni din zonele temperate, de origine termică (ex. siberian, canadian);
 - anticicloni subtropicali, calzi, de origine dinamică, situaţi pe oceane în emisfere, între
20° si 30°, cu presiune de 1025 - 1030 hPa la centru, după cum urmează:
 - Anticiclonul Azorelor (Nord -Atlantic);
 - Anticiclonul Hawaii (Nord - Pacific);
 - Anticiclonul Pacificului de Sud (Insula Pastelui);
 - Anticiclonul Sud-Indian (Insula Mauritius);
 - Anticiclonul Sud - Atlantic (Insula Sf. Elena).
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
pe hărţile meteorologice anticicloanele
deplasarea maselor de aer şi direcţia vânturilor
caracteristice acestora.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

caracteristici: dorsala anticiclonică, şaua barică,
talvegul depresionar, culoarul depresionar,
galeria depresionară, mlaştina barometrică

Dorsala anticiclonica

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Dorsala anticiclonica pe o harta
sinoptică va apărea astfel ca o
prelungire a unui anticiclon intre doua
depresiuni

– izobarele sunt in forma de “U” ;

– vantul este moderat ca urmare a
izobarelor mai distantate;
– vreme bună.
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
 Şaua barică

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Saua barica este o formatiune barica
instabila ce ia nastere intre doua
depresiuni si doi anticicloni asezati in
cruce si cedeaza locul rapid unei
depresiuni

– gradientii barici au valori mici;

– vantul este slab si variabil;
– umiditatea relativa este ridicata;
– se produc descarcari electrice;
– ceata, foarte frecvent.
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
 Talvegul depresionar
Talvegul depresionar apare intre doua anticicloane, avand „forme alungite”, delimitate
adeseori prin izobare drepte şi paralele.
- frontal, cand are asociat un
front cald si izobarele sunt in
forma de “V” cu varful pe
front, vremea imbunatatindu-
se la trecerea frontului;
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- nefrontal, cu izobarele in forma de “U”
aparand cel mai adesea in aerul rece din
spatele unei depresiuni; cand distantele la
depresiune si anticiclon sunt mari,
izobarele sunt paralele si vremea buna
alterneaza cu cea instabila.
Culoarul depresionar este o zona de joasa presiune marginita de ambele parti de
izobare cu valori mai ridicate. El se poate intinde pe mii de kilometri, este mult mai
larg decat talvegul si leaga, de obicei, doua depresiuni atmosferice.

Galeria depresionara este o forma neregulata de presiune atmosferica joasa care

serpuieste si este marginita de valori ridicate de presiune atmosferica.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Mlastina barometrică – zona intinsa in care presiunea nu variază, find asociata de
multe ori cu o sa barică

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

TESTE DE AUTOEVALUARE
 1) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
  a )   Vreme frumoasa si uscata

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

  b )   Cer innorat si vanturi puternice
  c )   Precipitatii continue si rafale de vant
  d )   Cer complet acoperit si vant slab
 2. Cum sunt miscările aerului intr-un anticiclon :
 a. convergente in plan vertical (slab descendente la nivelele superioare) şi
centrifuge in plan orizontal
 b divergente in plan vertical (slab convergente la nivelele superioare) şi
centripete in plan orizontal
 c. ascendente, în plan vertical (slab descendente la periferii) şi convergente, în
plan orizontal
 d. sunt descendente, în plan vertical (slab ascendente la periferii) şi
divergente, în plan orizontal.
 3.Cum va fi miscarea aerului pe orizontală intr-un anticiclon in emisfera sudică?
 a.In sensul acelor de ceasornic
 b.In sens invers acelor de ceasornic;
 c. In sens trigonometric
 d. In sens direct

Lt.instr. drd. Andra Nedelcu

 Ce este Saua barică?
  a )   Forma de relief baric secundara asociata anticilonilor ce se formează
intre 2 depresiuni si 2 anticicloni
  b )   Forma de relief baric principală asociata anticilonilor ce se formează
intre 2 depresiuni si 2 anticicloni

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

  c )   Forma de relief baric principală asociata depresiunilor ce se
formează intre 2 depresiuni si 2 anticicloni

 Ce este dorsala ?
  a ) Forma de relief baric secundara asociata anticilonilor ce se formează
prin prelungirea unui anticilon intre 2 depresiuni
  b )   Forma de relief baric principală asociata anticilonilor ce se formează
prin prelungirea unui anticilon intre 2 depresiuni
  Forma de relief baric principală asociata depresiunilor ce se formează
prin prelungirea unei depresiuni intre 2 anticiloni
  
 Ce este talvegul
 a ) Forma de relief baric secundara asociata depresiunilor ce se formează
prin prelungirea unei zone depresionare intre 2 anticicloni
  b )   Forma de relief baric principală asociata depresiunilor ce se
formează prin prelungirea unei zone depresionare intre 2 anticicloni
 a ) Forma de relief baric secundara asociata depresiunilor ce se formează
prin prelungirea unui anticilon intre 2 depresiuni
Lt.instr. drd. Andra Nedelcu