IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “N.

TESTEMIŢANU”

CATEDRA FARMACOLOGIE ȘI FARMACIE CLINICĂ

FARMACIA CLINICĂ ȘI FITOTERAPIA BOLILOR

GINECOLOGICE

ELABORAT: Șchiopu Diana – farmacist rezident anul I

PROFESOR: GONCEAR VEACESLAV, dr.hab.med. , profesor
universitar, Șef al Catedrei farmacologie și farmacie clinica
 SISTEMULUI REPRODUCTIV FEMININ
Sistemul reproductiv asigura reproducerea sau existenta speciei.
Acest sistem este functional, de regula, intre 12-16 ani si 47-55 ani cu unele exceptii.
Organele sistemului reproducator feminin se gasesc atat in interiorul cat si in afara
corpului feminin.
Organele gasite in interiorul corpului includ:
Vaginul - zona dintre partea inferioara a uterului (colul uterin) si exteriorul corpului.
Functia de baza a vaginului este aceea de a crea o comunicare intre exteriorul sau si uter,
fiind canalul prin care spermatozoizii ajung la ovul si pasajul de iesire a copilului. Un
vagin sanatos se automentine curat si sanatos prin producerea secretiilor care alcatuiesc
secretia vaginala normala.
Uterul - organ gol in forma de para, care este casa fatului in curs de dezvoltare. Uterul este
impartit in doua parti: colul uterin, care este partea inferioara care se deschide in vagin si
corpul principal al uterului, care se poate extinde pentru a tine un copil in curs de
dezvoltare. Un canal prin colul uterin permite spermatozoizilor sa intre in uter si sangele
menstrual sa iasa din uter.
Ovarele - glande mici, in forma ovala, care sunt situate de o parte si de alta a uterului.
Ovarele produc ovocite sau ovule. Ovarele produc, de asemenea, principalii hormoni Structurile exterioare ale sistemului reproducator
sexuali feminini care sunt eliberati in fluxul sanguin. feminin sunt grupate intr-o zona numita vulva.
Trompele uterine (tuburile lui Falloppio) - tuburi inguste care sunt atasate de partea Sunt localizate chiar in afara deschiderii vaginului.
superioara a uterului. Ele servesc ca tuneluri prin care ovulele calatoresc din ovare in uter. Aceasta includ structuri precum labii, clitoris si o
Fertilizarea unui ovul de catre spermatozoid (conceptia) are loc in mod normal in trompele serie de glande. Sanii pot fi de asemenea considerati
uterine. Ovulul fecundat se deplaseaza apoi in uter, unde se implanteaza in mucoasa ca parte a sistemului reproducator feminine.
peretelui uterin.
 Sistemul reproductiv este organizat erarhic din 5 nivele:
1. Cortexlul
2. Hipotalamusul
3. Hipofiza
4. Ovarele
5. Organele-tinta care functioneaza dupa mecanismul relatiei
inverse al reglarii neurohormonale.

• Cortexul percepe impulsurile din mediul extern si intern, influenteaza prin intermediul neurotransmitatorilor asupra
hipotalamusului;
• Hormonul care elibereaza gonadotropina (GRH) este este present in hipotalamusul tuberal. GRH controleaza eliberarea
hormonului stimulator al foliculilor (FSH) si hormonului luteinizant (LH).
• FSH este eliberat de hipofiza anterioara si este transportat de fluxul sanguin catre ovare. Aici stimuleaza ovulele imature
sa inceapa sa creasca.
• LH este, de asemenea, eliberat de hipofiza anterioara si se deplaseaza la ovare. LH declanseaza ovulatia si incurajeaza
transformarea foliculului care continea ovulul eliberat la ovulatie intr-un grup special de celule numit corpus luteum.
• Estrogenul este produs de ovulele in crestere si de corpul galben. In cantitati moderate, estrogenul ajuta la controlul
nivelurilor de GRH, FSH si LH. Acest lucru ajuta la prevenirea dezvoltarii prea multor ovule
• Progesteronul este eliberat in principal de corpul galben. Actioneaza impreuna cu estrogenul pentru a ingrosa mucoasa
uterului si pregatind-o pentru implantarea unui ovul fertilizat. De asemenea, ajuta la pregatirea sanilor pentru eliberarea
laptelui. Nivelurile ridicate de progesteron controleaza nivelurile de GnRH, FSH si LH.
 CUM FUNCTIONEAZA SR
Sistemul reproducator feminin isi creeaza propriii hormoni care ajuta la controlul
ciclului lunar al unei femei. Acesti hormoni fac ca ovulele sa se dezvolte si sa fie
eliberate intr-un ciclu lunar, proces numit ovulatie. Daca unul dintre aceste ovule este
fertilizat de un spermatozoid, spunem ca are loc conceptia si acest lucru duce la
sarcina. Hormonii creeaza, de asemenea, conditii potrivite in uter pentru ca fatul sa se
dezvolte si sa blocheze ovulatia in timpul sarcinii.
Activitatea sistemului reproducator feminin este controlata de hormoni eliberati atat de
creier, cat si de ovare. Combinatia tuturor acestor hormoni ofera femeilor ciclul
reproductiv.

Lungimea ciclului menstrual normal este de obicei intre 23-35 de zile. In acest timp
un ovul este dezvoltat si maturizat, iar mucoasa uterului este pregatita pentru a
primi un ovul fertilizat. Daca un ovul fecundat nu este implantat in uter, mucoasa
uterului se dezintegreaza si este eliminata din corp. Aceasta sangerare este
cunoscuta ca avand menstruatie, iar prima zi de sangerare reprezinta prima zi a
ciclului reproductiv. Evenimentul cheie din ciclu este ovulatia. Aceasta este
eliberarea unui ovul matur din unul din ovare. Aceasta are loc de obicei in jurul
celei de-a 14-a zi a unui ciclu de 28 de zile.
 FAZELE CICLULUI MENSTRUAL NORMAL
Perioada
menstruatiei
Epiteliul stratului
functional ce acopera
in interior uterul
incepe sa se
descuameze de pe
peretele uterin

Faza luteala
Debuteaza cu ziua ovulatiei, in care
ovulul este eliberat de la nivelul
folicului ovarian si dureaza intre
(16-28 zi), se afla sub influenta
secretiei de progesterone a corpului
galben si al diminuarii secretiei de
estrogeni foliculari
FSH si LH scade secretia lor
Faza foliculara
Are loc modificari ale secretiei FSH si
LH
FSH in faza foliculara precoce creste
(4-5 zi), in cea tardiva (11-15 zi)
scade neinsemnat, cu o zi inaintea
ovulatiei creste brusc
LH in faza precoce este minima si
creste treptat, la ovulatie atinge nivele
maxime
 TULBURARI ALE SR FEMININ
În prezent, fiecare a doua femeie suferă de pe urma acestor boli, iar 10 – 15% din femei sînt identificate cu boli
ginecologice severe. În ciuda acestui fapt, femeile, ca o regulă, nu  au anumite simptome ale bolilor ginecologice și se
consideră a fi perfect sănătose.

Boli
Boli ginecologice
ginecologice cauzate de Infectiile cu
cauzate de inflamatia transmitere
tulburări organelor genitale Infectii joase: sexuala BTS majore:
Tulburări menstruale feminine
endocrine: Ex. Prin deficit al CM
Vulvite SIDA
Vaginite Sifilis
Oligomenoree
Bartolinita Gonoreea
Amenoree
Cervicite
Hipomenoree

BTS minore:
Candidoza
Infectii inalte:
Tulburari menstruale Trichomonaza
Endometrite
Ex. Prin exces al CM Herpes genital
Salpingite
Polimenoree Pediculoza
Ooforite
Hipermenoree Unele forme de hepatita
Peritonite virala
Algodismenoreea
 OLIGOMENOREAA
Oligomenoreea reprezinta o tulburare de ritm menstrual, in care sangerarea menstruala apare rar si la intervale neregulate.
Aceste intervale ce pot varia intre 35 si 45 de zile. De cele mai multe ori apare in apropierea de menopauza., dar poate aparea
si in viata active a femeii in situati aunui dezechilibru care sa reduca cantitatea de estrogeni.

Factori fizici si emotionali care pot influenta absenta menstruatiei

Etiologie: trauma afective (frica, anxietatea), obezitatea si hipotiroidismul, instalarea menopauzei precoce,
malformatiile congenitale ale uterului sau uter dezvoltat insuficient
Simptome
- Durata CM peste 35 zile
- Perioade menstruale neregulate cu un debut impredictibil
- La adolescente oligomenoreaa este des cauzata de lipsa de
maturitate sau lipsa de sincronizare dintre hipotalamus, hipofiza
si ovare
- In cazul atletelor, dansatoarelor apare anorexie nervoasa,
deoarece rata dintre masa tesutului adipos si greutatea corporala
este prea mica
Diagnostic
Este necesar de apreciat evolutia CM
(regularitatea, perioada, frecventa, durata si
cantitatea sangerarilor)
Daca au fost utilizate anumite medicamente
( anticonceptionale, preparate hormonale)
sau interventii chirugicale
Efectuarea investigatiilor necesare
(hormonale, biochimice, instrumentale)
Tratament
In cazul femeilor cu varsta apropiata de menopauza nu
necesita tratament
In cazul atletelor este necesar de modificat rutina
antrenamentelor sau dieta
In situatii de stress psihotersapia sau utilizarea sedativelor
vegetale combinate (Novo-Passit, Vamelan, Stresscare,
Persen etc.)
Tratament cu preparate estrogen-progestative ( diane-35,
midiana)
In insuficienta foliculara se administreaza estrogeni
(estradiol) urmati de progestative (duphaston, utrogestan)
Dieta si nutritive adecvata incluzand acizi grasi, seminte,
fructe/legume proapsete si proteine
 AMENOREEA
Reprezinta un simptom, caracterizat prin absenta fluxului menstrual din cauze
fiziologice sau patologice, disfunctii hormonale, traumatisme psihice la femei timp
de 6 luni si mai mult, sau la fetite pana la 16 ani.

Clasificare
Amenoree din punct Amenoree din punct Amenoree in functie
de vedere fiziologic de vedere al duratei de varsta

Amenoree primara
De origine organica, ( pacienta nu a avut
definitiva
lezionala niciodata
menstruatie)

Amenoree secundara
(pacienta a avut pana
De natura functionala temporala acum menstruatie
(hormonala) normala iar acum
maniofesta
amenoree)
 Clasificare dupa Gh. Paladi, 1997
- Amenoreea falsa sau psudoamenoreaa ( se caracterizeaza prin absenta menstruatiei in prezenta modoficarilor
cicclice in ovare, uter si orgabnism din cauza atreziei hienului si canalului cervical care se reduce la tratament
chirugical care prevede incizia himenului cu formarea canalului vaginal si cervical si evacuarea colectiei de sange
vechi)
- Amenoreea vera ( poate fi la fetite pana la menarhie determinarta de imaturitatea SR si lipsa proceselor ciclice in
ovare si uter)

 
Tratamentul amenoreei primare
- Suplimente hormonale pentru reglarea
hormonilor in organism
- Metoda exacta este stabilita de medic
in urma evaluarii cauzelor care au dus
la aparitia amenoreei primare
- In sindromul Turner se administreaza
estrogeni timp de 6 luni
- In sindromul androgenital se impune
tratament cortizonic: dexametazona,
plastia orificiul valvular
Tratamentul amenoreei secundare
Se stabileste in functie de cauza care a produs-o
- Tratament hormonal in cazul deficientei de
estrogeni sau insuficienta ovariana
- In amenooreea secundara de origine uterine se
practica cura chirurgicala dupa care se aplica
sterilet endouterin si tratament secventional cu
estrogeni si progesterone
- In menopauza precoce se aplica ciclul artificial
(stradiol, medroxiprogesteron)
- Ovulatia poate fi indusa prin tratamentul cu
clomifen sau gonadotropina umana de
menopauza

Profilaxie:
Se necesita adoptarea unui mod de viata sanatos si echilibrat lipsit de excese. La fel de important sunt si
controalele ginecologice sitematice.
Se recomanda baie fierbinte cu cimbru pentru accelerarea aparitiei ciclului menstrual
Baile fierbinti la picioare pentru 20 min cu sare de mare si 1 lingurita de mustar la fel sunt benefice.
 HIPOMENOREEA
Este o tulburare a ciclului menstrual, caracterizata printr-o reducere a cantitatii de sange dar si a duratei fluxului menstrual
la mai putin de 3 zile. Aceasta tulburare apare cu precadere intre varsta de 30 ani si menopauza neafectand fertilitatea.
Etiologie:
Hipomenoreaa Hipomenoreea - Insuficienta
primara secundara hipofizara
- Obezitate - Infectii
- Afectiuni neur- endometriale
Apare atunci psihice - Interventiile pe
cand uterul este - Diabet zaharat ovar
Atunci cand - Utilizarea pe - Dupa 35 ani la
mic, cantitatea
apare brusc, termen lung a femeile care au
de sange este avut mai multi
fara motiv transchilizantelo
redusa de la r copii
primele - Tuberculoza - Sindroame
menstruatii hiperandrogenic
e
Diagnosticarea si tratarea hipomenoreei - Grosimea
Pentru tratarea hipomenoreei se fac teste de sange care masoara nivelul de hormoni: progesteron, hormoni tiroidieni,endometriului
prolactina,
insulina. Ecografia transvaginala se recomanda pentru a determina sanatatea si functionarea endometrului. In unele cazuri se poate
face si un RMN. Tratamentul se recomanda in functie de cauze, adesea poate fi un tratament hormonal. Trebuie sa se ia in
considerare istoricul familial, varsta etc.
Semintele din anason exclude intarzierea menstruatiei si contribuie la curatatrea uteruluyi de eliminari.
 POLIMENOREEA
Polimenoreea reprezinta de fapt un ciclu menstrual cu o durata mai scurta decat la normal, in sensul ca dureaza mai putin
de 24 de zile (intre 17 si 21 de zile). Astfel sangerarile menstruale sunt mai frecvente, aparand adesea de doua ori in
aceeasi luna.

CAUZELE
Ciclul menstrual are patru faze importante sa zicem asa: o prima faza, cea de
maturare a foliculului ovarian, ovulatia, o faza luteala, care corespunde
degenerescentei foliculului fara ovul sau corpului galben (ovulul a fost eliminat la
ovulatie si ceea ce a mai ramas din folciul se transforma in corp galben) si faza de
sangerari menstruale.
Astfel, scurtarea ciclului menstrual se realizeaza in special fie la nivelul fazei de
maturare a folicului ovarian, fie in faza luteala. Cel mai frecvent se intalnesc cazuri
de polimenoree datorate scurtarii fazei luteale.
Scurtarea fazei de maturare a foliculului ovarian corespunde de fapt unei
hiperreactivitati ovariene, caz in care ovulatia poate fi chiar absenta.
Scurtarea duratei de viata a corpului galben se intalneste mai mult la femeile aflate
la varsta pubertatii, dar apare si in premenopauza, in sindromul ovarelor
polichistice, in hiperprolactinemie (secretie marita de prolactina, un hormon
produs de hipofiza) sau in cazul administrarii unor anticonceptionale, cum ar fi
micropilulele contraceptive.
Alte cauze de polimenoree mai pot fi:
- Infectie pelvina si infectii genitale
- Chisturi ovariene
- Congestia ovariana activa sau pasiva
- Endometrioza ovariana
- Tumori ovariene
- Tulburari ale functiei hipofizoovariene (printre
care se numara si hiperprolactinemia).

Diagnostic
se bazeaza pe anamneza, istoricul vietii ( prezenta unor maladii,
inclusive endocrine, utilizarea anticonceptionalelor, examinarea
obiectiva ( ginecologica) si investigatii paraclinice:
hemoleucograma, VSH, ecografie, biopsia de endometru sau
chiar laparoscopie

Tratament
In functie de cauza, se poate face un tratament hormonal de substitutie, de exemplu cu progesteron natural sau
progestative de sinteza in cazul scurtarii fazei luteale
Scurtarea fazei de maturatie a foliculului ovarian nu necesita de regula tratament hormonal doar daca impiedica
ovulatia
 ALGODISMENOREEA
Este un ansamblu de fenomene locale si generale din timpul menstruatiei, manifestate, de regula prin durere pelviana,
lombara si sindrom neurovegetativ.
Simptomele dismenoreei: Durerile pot preceda
apariţia menstruaţiei cu 1-2 zile sau apar odată cu
aceasta şi
durează 1-2 zile. De regulă, durerile se fac resimţite în
abdomenul inferior,
în profunzimea bazinului (dureri surde, cu senzaţie de
tragere sau senzaţie de
presiune) sau în regiunea sacrală şi lombară. Durerea
poate fi constantă sau
intermitentă. Deseori, este însoţită şi de alte simptome,
cum ar fi: greaţă şi vărsături, diaree sau constipaţie,
crampe abdominale,
nervozitate şi instabilitate emoţională, durere în zona
mamelonului.
Algodismenoreea este un motiv serios de
adresare la medicul ginecolog, în primul rînd pentru a exclude endometrioza. Dismenoreea poate determina infertilitatea
şi poate duce la apariția chisturilor ovariene.
Algodismenoreea
primară: saufuncţională
nu este legată de modificări anatomice ale
organelor genitale interne. Durerile
apar de la primele zile ale menstruației.
Algodismenoreea secundară: este cauzată
de procesele patologice ale organelor
bazinului mic:
endometrioze, boli inflamatorii cronice ale
organelor genitale, fibrom uterin, boli
inflamatorii 
pelvine  .
Tabloul clinic: Principalul este simptomul algic:
- apare odatî cu începutul menstrei sau imediat după ea;
- durata: de la 8 h pâna la 72 h;
- caracterul de colică, spasme asemanatoare durerilor de naştere;
- localizate în regiunea inferioară a abdomenului;
- iradiază în osul sacru, în regiunea lombară sau în coapse;
- gradul de manifestare: de la dureri surde până la pronunţate, ce altereaza starea
generală.
Grupe de simptome:
1. Simptome emoţional-psihice: excitabilitate, anorexie, depresie, somnolenţă,
insomnia.
2. Simptome vegetative: greaţă, frisoane, hiperhidroza, xerostomie, diaree,
meteorism.
3. Simptome vegeto-vasculare: sincopa, cefalee, ameţeală, tahicardie, bradicardie,
dureri cordiale, edem palpebral.
4. Simptome endocrin-metabolice: voma, astenie, prurit cutanat, dureri articulare,
edeme, poliurie.
Tratament medicamentos

- Indepărtarea durerilor: antiinflamatoare nesteroidiene (prin blocarea COX-2, AINS blochează

formarea de prostaglandine din acidul arahidonic, având efect analgezic, antiinflamator,
antipiretic):
- Inhibitori specifici COX -2: Meloxicam, nimesulid, celecoxib.
- Inhibitori COX-1 si COX-2: Indometacina 25 mg de 3 ori pe zi, Ibuprofen, Naproxen, etc.
Acestea pot fi administrate cu 2 -3 zile înaintea menstruaţiei şi în prima zi a ciclului. De obicei,
utilizat in 3-4 cicluri menstruale pot fi efecte positive şi durerile dispar.
Contraceptive orale combinate: se prefera cele trifazice. Au continut fiziologic de estrogeni şi
progesterone şi mimează ciclul menstrual normal, regleaza ciclul menstrual, diminuează durerile
prin inhibarea indirectă a sintezei prostoglandinelor. Ex.: Triquilar, Tri-Regol.
Progestagene: actionează prin reducerea motricităţii uterine . Progesteron: Pregnina - începând cu
a 14-a zi a ciclului timp de 8 -10 zile. Mai efectiv este utilizarea COC cu progestogene active timp
de 3-6 cicluri. Se poate de utilizat şi dizpozitiv intrauterin cu levonorgestrel (Mirena) - micşorează
considerabil fluxul menstrual şi dismenoreea.
Vitamina E: 300 mg /24 h in primele 3 zile ale menstruaţiei, cu efect antioxidant şi contribuie la
micsorarea hiperprostaglandinemiei.
Dacă timp de 6 luni tratamentul nu este eficient, se recomandă consultaţia psihiatrului.
Sedative: vamelan, leanuri, protegia, relanium etc.

Ceaiul de odolean, menta si musetel are un effect relaxant si calmant

Ceaiul de isop si cimbru are proprietati antispastice
Ceaiul din urzica moarta se utilizeaza in cazul menstruatiilor neobisnuit de ambundente sau
durereoase
 ENDOMETRIOZA
Reprezinta prezenta tesutului endometrial ectotip care creste inafara
uterului, sub forma de insulite, denumite implante, ce cresc in volum,
singereaza si se elimina in timpul fiecarui ciclu menstrual. Acest process
provoaca durere insuportabila si poate face sarcina dificila. In unele cazuri
in jurul acestor implante se formeaza tesut cicatricial care se inflameaza.
Cicatricele care se dezvolta pe trompele uterine determina impermiabilitate
si implicit duce la sterilitate.

Incidenta
Bola cronica care afecteaza femeile cu varsta cuprinsa intre 20-50 ani si
ocupa locul III printer patologiile ginecologice, dupa procesele
inflamatorii si miomul uterin.

Stadiul I
• La acest nivel leziunile
endometriozice sunt rare,
superficiale, microscopice
și disparate. Ele pot fi
localizate pe suprafața
peritoneului și/sau pe
unul dintre ovare.
Implanturile pot avea între
1-3cm putând fi legate de
ușoare aderențe. Prezența
inflamațiilor în zonele
afectate este semnalată.
Clasificarea endometriozei
Stadiul II
• Focarele endometriozice • Endometrioza infiltrează
sunt mai dezvoltate și pot
da naștere la chisturi
ovariene, cu dimensiuni
mai mari de 3cm, cu
structuri omogene
diferite. Crește procesul
inflamator și se dezvoltă
aderențele.
Stadiul III
• Nodulii pot afecta diferite
deja diferite organe ale
corpului, aderențele sunt
prezente în număr din ce
în ce mai mare, iar
dezvoltarea lor este
accelerată. Dimensiunea
chisturilor este
semnificativă, depășește
cu mult 3cm, afectând
ovarele și peritoneul. Se
poate semnala apariția și
formarea nodulilor.
Stadiul IV
organe interne,
funcționalitatea acestora
fiind pusă în pericol sau
chiar compromisă.
Aderențele se pot dezvolta
în masă compactă,
blocând întreg pelvisul sau
chiar abdomenul. Focarele
endometriozice pot fi
multiple și regăsite în
diverse regiuni, provocând
leziuni semnificative și
importante.
Cauze
Nu se cunosc exact cauzele endometriozei, insa exista mai multe teorii:
- Fragmentele mici ale mucoasei uterului (endometru) se rup in timpul menstruatiei si pot migra prin
trompele uterine catre ovare si in cavitatea uterina, in loc sa fie eliminate din organism prin vagin in
timpul ciclului menstrual;
- Celulele endometriale sunt transportate in sange sau prin vasele limfatice catre alte organe;
- Celulele din afara uterului se transforma in celule endometriale.
Endometrioza apare uneori in familie, fiind mai frecventa in randul rudelor femeilor cu endometrioza
(mame, surori si fiice). Este mai probabil sa apara la femeile care:
- Au avut primul lor copil dupa varsta de 30 de ani;
- Nu au avut copii;
- Menstruatia a inceput mai devreme decat la varsta obisnuita sau a incetat mai tarziu decat la varsta
obisnuita;
- Au cicluri menstruale la intervale scurte (mai putin de 27 de zile) si care dureaza mai mult de 8 zile;
- Prezinta anomalii in structura uterului.

Simptome
- durere  înainte și în timpul menstruației (similar cu crampe menstruale chinuitoare);
- dureri și tulburări intestinale;
- dureri cronice pelvine;
- durere în timpul sau după actul sexual;
- mișcările intestinale sau urinare dureroase în timpul perioadelor menstruale;
Diagnostic
se realizează prin laparoscopie – metodă minim invazivă ce permite vizualizarea implantelor de endometrioză, stadializarea bolii.
Laparoscopia permite în același timp pe lângă diagnosticul endometriozei  și excizia implantelor de endometrioză.
Alte teste de diagnostic (testele opționale efectuate înainte de laparoscopie pentru a exclude alte cauze):
•testele de sange ecografie
•Tomografia computerizată (CT)
•imagistica prin rezonantă magnetică (IRM)

Tratament
medicamente hormonale si antiinflamatoare
Terapia hormonala prevede utilizarea progestativelor, anticonceptionalelor orale ( estrogen-progestative) antiprogestativelor, terapia hormonala
reduce sau elimina durerea cauzata de endometrioza, deoarece fluctuatiile hormonale din timpul CM determina ingrosarea, dezintegrarea si
sangerarea implantelor endometriale
Tratament chirugical dupa 6 luni de la terapia conservatoire fara efect
Prevede extirpatia uterului(la afectarea colului uterin), histerectomia subtotala, rezectia partiala a ovarelor,inlaturarea endometriozei vaginale
Remediile pe baza de plante reprezinta un prim tratament naturist pentru endometrioza. Anumite plante pot avea
un efect pozitiv asupra sferei ginecologice si a reglarii hormonilor sexuali, a senzatiei de disconfort si a fertilitatii.
- Mladite de zmeur, coada soricelului, cretisoara, pentru un echilibru hormonal mai bun;
- Ghimbir, fenicul si musetel, pentru ameliorarea crampelor;
- Ulei de ricin aplicat local cu o compresa, impreuna cu o sticla de apa fierbinte, in caz de dureri‌;
- Propolis, despre care se spune ca mareste fertilitatea, potrivit unor studii;
- Plante pentru drenaj hepatic: ridiche neagra, armurariu, anghinare, pentru un bun metabolism hormonal;
De asemenea, este important sa prevenim stresul cu ajutorul suplimentelor pe baza de magneziu, vitamina B si
plante relaxante (passiflora, roinita, tei);
 VULVITA
Vulvita este un proces inflamator care afectează vulva (deoarece terminologia medicală se referă la organele genitale
externe feminine). Această boală în practica clinică este destul de obișnuită și afectează nu numai femeile adulte, dar și
fetele foarte tinere, precum și pacienții vârstnici, iar în toate cazurile există exact aceleași simptome. Vulvita se
caracterizează prin apariția de arsură și mâncărime în zona organelor genitale externe, umflarea și hiperemia labiilor,
apariția de descărcare profundă și durere, agravată după urinare.

Cauzele aparitiei
- Nerespectarea normelor de igienă
- impact mecanic. Contactele sexuale violente, în care organele genitale externe
primesc microtraumatisme.
- transpirație excesivă.
Prescrierea terapiei cu antibiotice ca urmare a efectelor sale secundare.
Boli care sunt însoțite de un curs lung:
Diabet.
Obezitate alimentară.
Leucemie sanguină.
Condiții cauzate de deficitul de vitamine.
Rezultatul alergiei.
Consecințele fistulelor tractului urinar și ale rectului, care se află în perineu.
Invaziile helmintice.
Vulvita acută Vulvita cronică
În forma acută, se remarcă următoarele simptome: este însoțită de următoarele simptome:
•Senzații dureroase care vă fac să vă simțiți •O ușoară senzație de arsură și mâncărime în zona
inconfortabil în timp ce vă goliți vezica sau faceți genitală.
sex. •Disurie.
•Apare descărcarea din vagin. Natura lor depinde •Descărcarea este limitată.
de agentul patogen, sunt seroase sau purulente - •O ușoară roșeață a labiilor majore.
seroase.
•Senzația de mâncărime nu o lasă pe femeie pe tot
Etiologie:
parcursul zilei și se intensifică noaptea.
Infecțioasă
•Puffiness și roșeață a organelor genitale externe,
Este cauzată de o infecție microbiană. Poate fi numit:
care este uneori însoțită de apariția ulcerelor și de
Microflora patogenă condiționată (Escherichia coli,
vezicule mici.
Staphylococcus aureus, Streptococcus aureus).
•Uneori poate exista o hipertermie ascuțită și o
Infecții specifice (gonoreea, micoplasmoza,
creștere a ganglionilor limfatici regionali.
chlamydia, tricomoniaza, ureaplasmoza).
•Simptomele disuriei.
Vaginite candidale cauzate de ciuperci Candida.
•Datorită senzației constante de disconfort, apar
dureri, mâncărimi, zgârieturi, tulburări de somn.
Neinfecțioase
Pacientul poate părea excitant, instabil din punct
Apare ca urmare a rănirii, dezvoltarea alergiilor
de vedere emoțional.
(vaginită alergică), arsuri.
Diagnosticul
Pentru a identifica această boală, primul lucru de făcut este să consultați un ginecolog.
După un istoric aprofundat luând și ascultând plângerile pacientului, medicul trece la examinarea vaginală.
De obicei, diagnosticul este simplu. La examinare, există umflarea labiilor majore și labiilor minore, roșeața lor.
De asemenea, puteți vedea descărcare caracteristică și modificări ale stratului epitelial..
La palpare, există durere și mărire a ganglionilor limfatici regionali

Tratament

1. Excluderea contactului sexual

2. Se prescrie terapia antibacteriană, pe baza culturii bacteriene efectuate anterior. Se prescriu în principal antibiotice
cu spectru larg.
3. Pentru a elimina mâncărimea, puteți utiliza unguent cu hidrocortizon
4. Dacă există o cauză de alergie în etiologia vulvitei, sunt prescrise antihistaminice (Tavegil, Suprastin, Loratadin)
5. Un supliment bun în tratamentul acestei patologii va fi prescrierea de medicamente care cresc funcționarea
sistemului imunitar. În acest scop, sunt prescrise complexe multivitaminice:
(Undevit,Centrum, Triovit,Polijen)
6. Dieta joacă un rol important. Alimentele nu trebuie să conțină alimente sărate, dulci, condimentate și picante.
7. Se folosesc lotiune cu continut de furaciclina sau miramistina, bai cu musetel sau rostopasca
8. Dimineața și seara, organele genitale trebuie tratate cu o soluție slabă de acid boric sau permanganat de
potasiu.
9. Este permisă dușul cu utilizarea soluțiilor antiseptice și stabilirea supozitoarelor vaginale pe timp de noapte.
Ex. Cervugid, Exagyn, clometryl
 CERVICITELE
Reprezinta inflamatia tunicii mucosae a colului uterin, produsa de
introziunea unor microorganism, paraziti sau infectii bacteriene.
Cervicita include toate inflamatiile colului uterin .
Cauze:
Non-infectioase

Trauma locală – iritarea colului cauzată de diafragma cervicală,

tampon, dispozitivul intrauterin etc.
Iritația chimică – dușul vaginal, expunerea la latex, cremele
contraceptive.
Inflamația sistemică
Dezechilibrul hormonal ( hormonii estrogen și progesteron)

Infectioase:

Chlamydia trachomatis
Neisseria gonorrhoeae
Virusul Herpes Simplex ( în special tipul 2)
Trichomonas vaginalis
Mycoplasma genitalium
 Simptome:
- Secretii vaginale
- Exudat mucopurulent sau purulent din canalul endocervical.
- Cantitatea și culoarea secrețiilor vaginale este modificată
- Sângerări vaginale între menstruații
- Dispareunie – dureri în timpul actului sexual
- Dizurie, urinare frecventă
- Dureri pelviene sau abdominale inferioare
- Prurit

Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe examenul fizic al pacientei, colonoscopie, examenul
bimanual
În cazul candidozei sau alte tipuri de levuri este prezentă roșeața vulvei, pruritul,
eliminări vaginale albicioase dense. Infecția cu Candida albicans este frecventă,
devine simptomatică în stadiul de înflorire  cu eliminări dense cu aspect brânzos
și prurit valvular.
Pentru infecția cu Herpex Simplex , în faza veziculară, este specific prezența
veziculelor mici cu lichid seros, la nivelul colului uterin și vaginului. După
ruperea veziculelor se formează ulcere mici. Fuziunea mai multor ulcere mici,
formează un ulcer mai mare  care pune semne de întrebare întrucât seamănă cu
un cancer cervical invaziv.
- Colposcopia simplă poate fi completată cu aplicarea acidului acetic. În cazul unei infecții cu Trichomonas
vaginalis papilele stromale , mărite, au aspectul unor puncte roșii pe un fundal roz-alb.
- Testul Shiler presupune aplicarea în timpul examenului colposcopic a soluției Lugol, iar rezultatul depinde de gradul de
descuamare a epiteliului. In cazul inflamației  se observă o serie de puncte galbene pe un fon brun. În infecția cronică
aceste puncte sunt mai mari și imaginea are aspectul pielii de leopard.
- În trihomoniază, o infecție frecventă, este prezent pruritul și eliminările cu un miros specific mirosului de pește.
Eliminările au un aspect spumos, verde și în cantitate importantă.
Tratament
Cervicita bacteriană se tratează prin administrarea antibioticelor. Este necesar administrarea corectă dozelor și regimului
de administrarea prescris de medic specialist pentru a eradica definitiv infecția. În cazul infecțiilor sexual transmisibile este
obligator examinarea partenerului și tratarea acestuia. Pentru toată durata tratamentului este necesară abstinența de la
relațiile sexuale timp de cel puțin 7 zile, altfel, este posibil ca infecția să nu fie eradicată definitiv.

Cervicita cauzată de Chlamydia trachomatis se tratează cu :

Azitromicină  – 1 g per os , o singură doză, sau
Doxyciclina – 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile
Alternativă pentru azitromicină și doxiciclină sunt medicamentele : eritromicina, ofloxacina, levofloxacina.
Cervicita cauzată de Neiseria Ghonoreea:
Ceftriaxon – 250 mg intramuscular într-o singură doză , plus
Azitromicină  – 1 g per os într-o singură doză sau doxicilină 100 mg de 2 ori pe zi pentru 7 zile.
Cervicita cauzată de Trichomonas vaginalis :
In depedenta de caz se folosesc si supp. Cu efect
Metronidazol – 2 g per oral , o singruă doză, sau
antiinflamator ex. poligynax
Tinidazol – 2  g per oral , o singură doză
 VAGINITELE
Este o afectiune inflamatoare a vaginului si colului uterin de etiologie
microbiana, micotica, parazitara sau virala, se manifesta prin secretii, prurit
si dureri.

Cauze:
Principala cauza este dezechilibrul florei bacteriene normale
Tratamente cu antibiotic
Inceperea precoce a vietii sexuale
Numar mare de parteneri sexuali
Folosirea de produse intime invasive ( tampoane)

Tabloul clinic
Modificarea culorii, cantitatii sau mirosul secretiilor vaginale
Prurit sau iritatie
Dureri in timpul contactului sexual sau in timpul mictiunii
Sangerari vaginale usoara
Simptomele depend de tipul vaginitei
Vaginita bacteriana

• Este declansata de aparitia unui dezechilibru al florei bacteriene normale, acest

dezechilibru are ca rezultat inmultirea excesiva a bacteriei Gardnerella vaginalis

Vaginita candidozica

• Este provocata de raspandirea ciupercii Candida Albicans, aceasta inmultire des este
favorizata de administrarea de steroizi sau antibiotice

Vaginita atrofica

• Se confrunta cu ea des femeile dupa menopauza, in aceasta perioada nivelul de

estrogen scade dramatic iar lipsa lui provoaca atrofie vaginala, se manifesta prin
subtierea tesuturilor vaginale, ce duce la mancarimi, inflamatie, durere

Tricomoniaza

• Este provocat de Trichomonas Vaginalis, afecteaza tractul urinar la barbate iar prin
contact sexual se poate transmite si la femei, odata ajuns in vagin se raspandeste
foarte repede
 Tratament vaginita bacteriana

1.Vaginal:
– crema cu clindamicina 2%, aplicata intravaginal, seara, 7 zile;
– Metronidazol intravaginal, 2ori/zi, 5 zile;
2.Oral : derivati de nitromidazol ( tinidazol, secnidazol)
– Metronidazol 500mg, 2ori/zi, 7 zile sau 250mg de 3 ori/zi, 7 zile sau o doza unica de 2g;
– Clindamicina sau Lincomicina: 300mg de 3ori/zi, 7 zile. Efecte secundare posibile: diaree.
Tratementul se adreseaza si partenerilor sexuali si este recomandat repausul sexual pe durata tratamentului
Sub forma de supp. La femei se indica Clion –D, tergynan, poligynax.
Lactobacilii pentru restabilirea microflorei:
Lacidofil, eubiotic, Yogunorm, Acidolac 1 tab*2 ori in zi
Zenella, Gynophilus, Bioselac sup dupa finisarea tratamentului vaginal cu continut combinat.
Tratament fitoterapeutic:
Baite cu musetel,
Local se aplica tincture de propolis timp de 12-18 zile
Tratamentul vaginitei candidozice

Tratamentul medicamentos constă în administrarea unei dote unice de fluconazol de 150 mg. Pot fie liberate
medicamente şi fără prescripţie, cum ar fi: clotrimazol, miconazol sau tioconazol.
Se utilizeaza crème externe precum : Primafungin, Clotrimazol
Supp. Vaginale pe noapte: Clotrimazol 100mg, nistatina, Micometrin

Tratamentul in tricomoniaza

Cel mai des utilizat este Metronidazolul 500mg 1*2 ori in zi timp de 10zile
Lactobacilus acidophilus
Zincul 10-15mg odata in zi
Galbenelele

Tratamentul in vaginita atrofica

Inel vaginal cu estrogen

Crème vaginale cu estrogen
Tablete vaginale cu estrogen
Se recomanda consumul de Soia fiind bogat in fitoestrogeni, pentru ameliorarea senzatiilor de mancarime si
uscaciune vaginala se recomanda extractul de aloe vera
 SALPINGOOFORITA
Salpingoophorita este o inflamație a ovarelor, a trompelor uterine și a peritoneului care le acoperă. Procesul inflamator
poate apărea sub forme acute și cronice. Tratamentul nefiresc duce la consecințe grave - un proces adeziv, dureri pelvine
cronice și infertilitate.
Salpingoophorita (din grec. Salping - tub, oofor - ovar) este cauzată atât de infecții sexuale, cât și de condiții patologice
ale florei organismului. Aceasta este cauza cea mai frecventă a infertilității tubare

CAUZE:
Inflamația poate apărea din cauza prezenței infecțiilor genitale
sau atunci când este activată flora oportunistă. Printre infecțiile
cu transmitere sexuală (ITS), cele mai des sunt detectate:
chlamydia;
Mycoplasma;
ureaplasme;
Trichomonas;
gonococi;
papilomavirus uman și herpes simplex (HPV și HSV);
bacil tuberculos.
Cel mai adesea, inflamația nespecifică este
cauzată de următorii agenți patogeni:
E. coli;
Staphylococcus aureus;
streptococi;
enterococi;
microorganisme fungice.

Grup de risc Inflamarea uterului este adesea

diagnosticat în următoarele grupuri de
femei:
- dacă există stări de imunodeficiență (HIV,
hepatită);
- cu schimbări frecvente în partenerii
sexuali;
- dacă există o spirală în cavitatea uterină;
cu hipotermie frecventă;
- Leziuni după naștere;
- după chiuretaj, avort;
- dacă există tulburări hormonale;
- dacă există diabet.
SIMPTOME: FORMA ACUTA
Simptomele cresc în câteva zile. De obicei, femeile asociază inflamația cu debutul menstruației, actului sexual,
avortului și hipotermiei. Cele mai frecvente reclamații sunt:
- dureri ascuțite
- - abdomenul inferior doare, dureri pot fi date în partea inferioară a spatelui, anus, uneori durerile sunt localizate în
ombilic;
- creșterea temperaturii - există febră de până la 39 ° C și mai mare, este îndepărtat atunci când luați comprimate
antipiretice;
- simptome de intoxicație
- - apar slăbiciune, letargie, dureri de cap, presiunea poate scădea; vărsături de greață
- - din cauza iritației terminațiilor nervoase și a intoxicației, apare greață, vărsăturile sunt posibile, ceea ce nu aduce
ușurare;
- secreție vaginală - în prezența infecțiilor genitale, se observă purulent, cu o descărcare de miros neplăcut cu
salpingo-ooforita.
TRATAMENT
 HERPESUL GENITAL
Este o bola cu transmitere sexuala cauzata de virusul herpetic – Herpes simplex
Exista 2 tipuri de virus Herpes simplex
Tipul 1 (HSV1) – este responsabil pentru majoritatea infectiilor herpetice orale si aproximativ o jumatate dintre
herpesurile genitale
Tipul 2 ( HSV2) – cauzeaza aproape intodeauna herpesul genital, dar cum frecvanta relatiilor sexuale oeale este in
crestere se remarca o suprapunere crescanda a cazurilor
Trasnmiterea herpesului genital se face de cele mai mult ori in
timpul contactului sexual, Incubaţia acestei boli infecto-
contagioase este de 1-14 zile.
Simptome

Primele simptome includ:

•Scăderea apetitului;
•Oboseală;
•Dureri de cap;
•Febră;
•O stare generală proastă;
•Dureri musculare în zona inferioară a spatelui, pe coapse și genunchi;
•Umflarea dureroasă sau nu a ganglionilor inghinali;
•Durere la urinare.
În prima fază a herpesului genital, femeile pot avea secreții vaginale
anormale, dureri în timpul sexului sau dureri vulvare.
Ulterior, pot apărea vezicule dureroase la nivelul zonei genitale. Imediat
înainte de apariția lor, apare o senzație de arsură, mâncărime și durere. După
spargerea veziculelor, rămân leziuni ulcerative dureroase la atingere.
Acestea se acoperă cu o crustă care poate apărea după 7-14 zile.
Aceste leziuni specifice herpesului genital se localizează la femei pe labii, la
nivelul vaginului, în zona anusului, pe fese sau pe interiorul coapselor. În
cazul bărbaților, pot apărea pe scrot, în jurul penisului sau al anusului, în
zona coapselor sau a feselor. Aceste simptome pot dura până la patru
săptămâni.
Diagnostic

Herpesul genital este diagnosticat în urma unui control medical. Doctorul analizează simptomele și leziunile apărute
pe fondul herpesului (dacă există). Este posibil să fie nevoie de analize de sange, pentru a depista nivelul de anticorpi
din organism. Acestea vor indica prezența sau absența virusului, însă nu vor oferi indicii referitoare la persoana de la
care ai luat infecția sau de cât timp se află virusul în corp.

Tratament:
Se administreaza substante antivirale: acyclovir, valaciclovir, foscarnet
Pacientii incadrati in primele 5 zile de la debutul episodului, vor primi antivirale orale
Aciclovir 200mg de 5 ori pe zi sau valaciclovir 500mg de 2 ori pe zi, aceste preparate antivirale pot fi utilizate si topic
Se administreaza Zincul pentru imbunatatirea eficacitatii sistemului imunitar
Mierea de Manuka are efect antibacterial si antiviral
Poarta lenjerie intima larga si din bumbac
Pentru a calma si grabi vindecarea se recomanda baie cu sarea Epsom
Nu atinge zona afectata
INFECTII GENITALE CU PAPILOMOVIRUSURI
UMANE ( HPV)
este o infectie virala care se transmite intre oameni prin contactul piele pe piele. Exista peste 150 de tulpini ale acestui
virus prescurtat HPV, dintre care 40 de tulpini sunt transmise prin contact sexual si iti pot afecta organele genitale, gura
sau gatul. Potrivit specialistilor, HPV este cea mai comuna infectie cu transmitere sexuala care afecteaza atat barbatii, cat
si femeile.
Factori de risc HPV
Anumiti factori cresc riscul de a lua virusul HPV. Printre acestia se
afla:
•un numar mare de parteneri sexuali
•faptul ca cineva face sex cu o persoana care are mai multi parteneri
sexuali
•persoana are un sistem imunitar slabit, ca de exemplu din cauza unei
infectii cu HIV sau dupa transplantul unui organ
•persoana are zone in care pielea este deteriorata, afectata, iar virusul
HPV poate patrunde cu usurinta in organism
•persoana intra in contact cu negi (veruci) sau cu suprafete unde a
avut loc expunerea la HPV
HPV cu risc oncogen scazut
Peste 40 de tulpini diferite ale papilomavirusului uman sunt transmise pe cale sexuala, dar doar cateva tulpini de
HPV produc simptome vizibile. De exemplu, tulpinile 6 si 11 ale HPV provoaca aparitia negilor genitali, dar
nu provoaca aparitia cancerului (ele intra in categoria HPV cu risc oncogen scazut).
HPV cu risc oncogen crescut 
Mai multe tulpini de HPV (diferite de cele cu risc scazut) pot cauza cancer. Cu toate acestea, doar doua
tulpini, HPV 16 si HPV 18, sunt responsabile de majoritatea cazurilor de cancer care au legatura cu virusul
HPV, iar acestea intra la categoria HPV cu risc oncogen crescut.
Cele mai intalnite tipuri de HPV sunt:
• Tulpina HPV 6 are un risc oncogen scazut; aceasta impreuna cu tulpina HPV 11 sunt legate de aproximativ
90% din cazurile de negi genitali. Acestia sunt cunoscuti si sub denumirea de condiloame (tumori benigne ale
tegumentelor si mucoaselor de la nivelul anusului sau organelor genitale), veruci si/sau papiloame.
• Tulpina HPV 11 - la fel ca in cazul HPV 6, aceasta tulpina are un risc oncogen scazut. HPV 11 poate cauza
aparitia negilor genitali. Totodata, virusul poate cauza modificari la nivelul colului uterin.
• Tulpina HPV 16 - este cel mai intalnit tip de HPV cu un grad ridicat de risc si, de regula, nu cauzeaza niciun
fel de simptome. Tulpina HPV 16 este cea care provoaca 50% dintre cancerele de col uterin de la nivelul intregii
lumi.
• Tulpina HPV 18 - este tot o tulpina cu grad ridicat de risc, adica are un risc oncogen mare. La fel ca HPV 16,
tulpina aceasta nu provoaca simptome de obicei si poate duce la cancer de col uterin. Impreuna, tulpinile 16 si
18 ale papilomavirusului uman sunt responsabile de aproximativ 70% dintre toate cazurile de cancer de col
uterin la nivel mondial.
HPV simptome
In majoritatea cazurilor, sistemul imunitar invinge o infectie cu HPV inainte ca aceasta sa creeze pe piele negii
sau verucile. Cand, insa, apar negii, ei pot sa difere ca aspect, in functie de ce tip de tulpina a HPV este
implicata in infectie:
•Negii genitali - au aspectul unor leziuni plate, sunt ca niste mici umflaturi cu textura conopidei sau mici
protuberante. La femei, negii genitali apar de cele mai multe ori pe vulva, insa pot sa apara si in apropierea
anusului, pe cervix (colul uterin) sau in vagin. La barbatii, negiigenitali apar pe penis si scrot sau in jurul
anusului. Negii genitali rareori provoaca disconfort sau durere, desi pot sa cauzeze mancarimi.
•Negii comuni - aspectul lor este unul rugos, sunt tot ca niste proeminente si apar, de regula, pe maini si pe
degete.
•Negii plantari (veruci plantare) - acestea sunt excrescente dure, care apar de regula pe calcai sau pe talpi.
Acesti negi pot cauza disconfort.
•Negii cu suprafata plata - sunt leziuni cu suprafata plata, usor iesita in evidenta; pot sa apara oriune, insa de
obicei copiii sunt cei afectati (le apar pe fata) si pot sa apara si la barbati (in zona barbii).

Cancerul de col uterin - Aproape toate cancerele cervicale sunt cauzate de infectii cu HPV, insa este important
sa retinem ca un cancer de cervix poate sa aiba nevoie de 20 de ani ori de peste 20 de ani pentru a se dezvolta
dupa o infectie cu HPV
 Analiza HPV: ce teste ajuta la diagnosticarea virusului 

Testul Babes Papanicolau

Este cel care verifica prezenta celulelor precanceroase sau canceroase in interiorul colului uterin (cervixului) si vaginului;
medicii ginecologi recomanda ca femeile sa isi faca primul test Babes Papanicolau la varsta de 21 de ani si sa se testeze
pentru infectia cu HPV in acelasi timp, indiferent daca si-au inceput sau nu viata sexuala.

Testarea HPV
Este important sa retii ca testarea HPV este disponibila pentru diagnosticarea HPV-ului la femei; testul pentru HPV se
face pentru a depista infectia cu una sau mai multe tulpini ale papilomavirusului uman si pentru a se determina genotipul
de HPV cu care este infectata o femeie.

Colposcopia
Daca medicul suspecteaza o leziune precanceroasa sau canceroasa pe colul uterin, el iti poate recomanda sa faci o
investigatie numita COLPOSCOPIE; aceasta procedura foloseste un instrument special (numit colposcop), pentru a
examina vaginul pacientei si colul uterin mai indeaproape, pentru ca astfel medicul poate cauta si observa zonele
anormale.
Biopsia cervicala
Daca in urma colposcopiei, medicul tau specialist a observat o leziune pe col care prezinta suspiciuni, el poate efectua la
un anumit interval de timp o biopsie cervicala; astfel, va lua o mostra mica de tesut din colul uterin, pe care o va trimite la
un laborator, pentru a fi analizata si pentru a se stabili daca celulele sunt canceroase sau precanceroase.
TRATAMENT
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!