LP

NURSING CLINIC
ÎN GINECOLOGIE
 NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE GINECOLOGICĂ
Tulburările ciclului menstrual
•Menstruaţia este sângerarea uterină ciclică la 21-35 zile ce durează intervale mai mici de 21 zile.

3-5 zile, cantitatatea fiziologică de sânge pierdut fiind de aproximativ •Etiologie: de obicei apare în cicluri anovulatorii.

20-60 ml. •− Metroragia este sângerarea uterină ce poate surveni între 2

•Tulburări în exces: menstruaţii normale, cu caracter anormal (neregulată, cu flux sanguin

•− Menoragia (hipermenoreea) este sângerarea ciclică ce durează predominant excesiv).

mai mult de 7 zile cu flux sanguin crescut. Când cantitatea de sânge •Etiologie: polipi endometriali, tratament hormonal nesupravegheat,

este normală, dar sângerarea durează peste 7 zile se poate folosi boli endocrine.

termenul de menstruaţie prelungită, datorată scăderii secreţiei de •− Menometroragia este sângerarea cu origine uterină neregulată ca

progesteron. frecvenţă, durată (prelungită) şi cantitate (crescută), fără a se putea

•Etiologie: endometrioza, boala inflamatorie pelvină (BIP), polip face distincție netă de ultima menstruație, care nu poate fi precizată.

endometrial, fibrom uterin.

•− Polimenoreea (tahimenoreea) este apariția menstruaţiei la

 NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE GINECOLOGICĂ
Tulburările ciclului menstrual
•Tulburări în minus:

− Hipomenoreea este sângerarea menstruală regulată cu durată redusă la 1-2 zile cu flux scăzut (mai puțin de 20 ml).
Etiologie: congestie pelvină; sinechii uterine; tuberculoză endometrială; anticoncepţionale orale progesteronice.
•− Oligomenoreea (bradimenoreea) este sângerarea menstruală la intervale mai mari de 35 zile cu flux menstrual redus.
•Etiologie: cicluri anovulatorii; boli sistemice sau endocrine.
•− Amenoreea reprezintă absența menstruației. Poate fi primară, lipsa apariţiei menstruaţiei după vârsta de 16 ani, sau
secundară, oprirea menstruaţiei pe o perioadă de 3 luni la o femeie cu menstruaţie în prealabil prezentă.
•Etiologie: imperforaţia himenală (hematocolpos când sângele se acumulează în vagin şi uter), septuri vaginale, atrezia
colului uterin, malformaţiile congenitale (absenţa uterului), ablaţia chirurgicală a endometrului, scăderea hormonilor
ovarieni sau creşterea hormonilor tropi hipofizari, craniofaringioame, glioame,hidrocefalie, sechelele meningitelor sau
traumatismelor craniene; anorexia mentală a tinerelor fete, pierderea ponderală excesivă (peste 20 kg), bulimia; stările
afective deosebite (divorţ, deces, condamnări).
 NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE GINECOLOGICĂ
•Sindromul intermenstrual (ovulalgia) este o criză dureroasă de intensitate și durată variabilă însoțită de
o metroragie redusă, care apare la jumătatea ciclului menstrual, determinată de ovulație, care apare la
adolescente și femeile tinere.
•Durerile pelvine pot fi acute, de câteva ore, sau surde, durând 1-2 zile; metroragia poate să urmeze durerii
și poate fi sub formă de secreție vaginală sanguinolentă, câteva picături de sânge de culoare maronie sau
ca durată și cantitate asemănătoare menstruației.
•Uneori, se pot asocia și alte simptome:grețuri, vărsături, cefalee, vertij, agitație, palpitații, tensiuni mamare.
 NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE GINECOLOGICĂ
•Hemoragia de origine genitală poate surveni oricând pe parcursul vieții femeii. În funcție de etapa în care survine, cauzele determinante ale
hemoragiei pot fi extrem de diverse.
•Etiologia la femeia adultă, în plină activitate genitală:
•− malnutriție, boli debilizante generate (tuberculoză), neoplazii în stadii avansate, dezordini metabolice majore;
•− afecțiuni endocrine: tiroidiene, suprarenaliene;
•− boli hematologice: leucemii, purpure, trombocitopenii, anemii marcate;
•− insuficiență cardiacă, prin acțiunea congestiei pelviene venoase, a digitalicelor, corticoizilor, cu perturbarea metabolizării estrogenilor și apariția
hiperplaziilor endometriale;
•− afecțiuni psihiatrice: maniaco-depresive;
•− avort, sarcină ectopică;
•− hemoragii ginecologice având punctul de plecare: cervical (polipi, cervicite ulcerate, fibroame, cancere de col); uterin (endometrite, fibroame,
polipi endometriali, dispozitive intrauterine, cancere); salpingian (salpingite inclusiv tuberculoase, sarcină extrauterină, cancere tubare); ovarian
(endometrioză, chisturi, tumori maligne).

•Leucoreea reprezintă o scurgere albicioasă sau gălbuie la nivelul vaginului.

•− fiziologică, poate deveni mai abundentă în anumite perioade ale menstruaţiei, nu este însoţită de dureri, prurit, iritaţie locală şi nu necesită
tratament;
•− patologică: scurgere vaginală abundentă ce se datorează unor inflamaţii ale vaginului, colului, uterului, trompelor dar şi a altor patologii genitale-
tumori, infecţii.
Anatomia aparatului genital feminin

v organele genitale externe si interne;

v glanda mamara.
• Organele genitale externe ale femeii alcatuiesc vulva si sunt reprezentate de formatiunile labiale, spatiul
interlabial aparatul erectil, glandele anexe ale vulvei.
• Glandele anexe ale vulvei sunt reprezentate de glandele Skene (periuretrale) situate de o parte si de cealalta a
meatului urinar, glandele Bartholin sunt 2 situate in dreapta si stanga extremitatii inferioare a vaginului avand rol
de umectare acestuia in timpul actului sexual.
Organele genitale interne ale femeii sunt reprezentate de vagin, uter, trompe uterine, ovare.
• Vaginul este un conduct musculo-membranos, median nepereche, extensibil si elastic, avand rol in
timpul actului sexual si servind drept canal de trecere a fatului, anexele sale in timpul nasterii.. Cavitatea
vaginala este o cavitate virtuala peretii vaginului fiind in mod normal in contact unul cu celalalt.
 • Uterul - organ muscular cavitar median nepereche in care se dezvolta fatul care la sfarsitul sarcinii este expulzat la
exterior impreuna cu anexele sale, are forma unui trunchi de con, turtit antero-posterior cu varful orientat in jos, prezinta in
partea mijlocie o ingustare (istm) care il separa in corpul uterin si col uterin.
• Corpul uterin are aspect conoid, prezinta o fata anterioara in raport cu vezica urinara, posterioara in raport cu
intestinul, 2 margini laterale (dreapta si stanga), fundul uterului, 2 unghiuri laterale (coarne) la nivelul carora se continua cu
trompele uterine. Colul uterin are forma cilindrica, prezinta un orificiu extern, intern care conduce in cavitatea uterina.
• Colul uterin este format din fibre musculare cu directie circulara care la nivelul orificiului intern formeaza un
adevarat sfincter. Lumenul colului este captusit de mucoasa colului care sufera transformari in functie de etapele ciclului
menstrual.
• Trompele uterine sunt tuburi uterine sau trompele Fallopia, sunt 2 canale musculare membranoase situate de ambele
parti ale uterului, avand un rol important in fecundatie,care se produce la nivelul treimii externe a trompei si in dezvoltarea
initiala a produsului de conceptie.Lungimea lor este 10-12cm,

• Ovarele sunt glandele sexuale feminine, organe pereche, avand functie secretorie interna si vasculara, au forma
ovoidala si 3 cm lungime, 2cm grosime , 1cm latime, dimensiuni variabile in functie de varsta si stare fiziologica a femeii,
ovulatie, sarcina sau menopauza. Este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu. Are 2 fete una
superioara este in raport cu pavilionul trompei si cea inferioara este in raport cu ansele intestinale, cu colonul sigmoid si cu
rectul.
• Ovarul este un organ relativ mobil care este fixat prin pedicul vasculo-nervos, prin ligamente de organele vecine.
• Glanda mamara.
• Exista 2 glande mamare, pot exista si glande mamare supranumerale(politelie), poate sa
lipseasca 1 din glandele mamare.
• Forma este variabila, cuneiforma, dimensiunile variaza in functie de varsta, stare fiziologica
(sarcina sau lauzie) sau in functie de tipul constitutional.
• Glanda incepe sa se dezvolte la pubertate si involueaza dupa menopauza. Pielea care acopera
glanda prezinta in centru areola mamara si mamelonul.
 Patologia sistemului genital feminin

•
Patologii asociate secretiei ovariene:
- hipogonadismul
- tulburari menstruale, amenoreea •

- hipersecretia ovariana Patologii asociate organelor genitale

externe:
Patologii asociate uterului: - vulvo-vaginita (responsabil este in principiu
- fibrom uterin Trichomonas vaginalis)
- cancer de col uterin - candidoza vaginala
- retroversie uterina - herpes genital
- infectia cu papiloma virus
- leziuni sifilitice
- chlamidiaza
- gonoreea
- vaginita cu anaerobi
 Anatomia aparatului genital masculin

Sistemul genital masculin

- este alcatuit din :

- organe genitale externe: penis, testicule, scrot
- organe genitale interne: epididim, cai spermatice, funicul spermatic, uretra
- glandele anexe ale sistemului reproducator masculin: veziculele seminale, glande bulbo-uretrale,
prostata.

1. Testiculul este glanda genitala masculina. Acesta este un organ pereche si are doua functii:
- spermatogenetica
- endocrina

2. Epididimul
- este anexat testiculului, are forma unei virgule si i se descriu: capul, corpul si coada epididimului.
3. Cai spermatice

a) Cai spermatice intra-testiculare :

- tubi seminiferi drepti
- retea testiculara

b) Cai spermatice extra-testiculare

- ducte eferente formeaza capul epididimului impreuna cu canalul epididimar.
- duct epididima continua primul canal eferent si la nivelul acestuia se deschid celelalte
canale eferente. Acesta formeaza corpul si coada epididimului.
- duct deferent: are o lungime de aproximativ 50 cm si se intinde de la coada epididimului
pana la fundul vezicii urinare, la nivelul caruia se uneste cu canalul excretor al veziculei
seminale, formand astfel canalul ejaculator. - duct ejaculator. Acesta continua ductul
deferent si are o lungime de 2 cm. Acesta strabate prostata deschizandu-se in uretra
prostatica la nivelul coliculului seminal.
- funicul spermatic: are aproximativ 15 cm si se intinde de la capul epididimului pana la
orificiul inghinal profund. Acesta prezinta un segment scrotal si unul inghinal. Continutul
funiculului spermatic: canal deferent, artera testiculara
- uretra
Uretrei masculine i se descriu trei segmente:
a) uretra prostatica strabate prostata de la baza la varf si prezinta pe peretele posterior o
creasta sagitala numita creasta uretrala
b) uretra membranoasa se intinde intre varful prostatei si corpul spongios al penisului, are
raport anterior cu ligamentul transvers al perineului si cu plexurile venoase vezico-
prostatice.
c) uretra spongioasa prezinta doua dilatatii (una la nivelul penisului si una la nivelul
glandului penisului) .
- uretra are o parte fixa (intre prostata si perineu) si una mobila (la nivelul penisului) .
Veziculele seminale participa prin intermediul produsului lor de secretiei la formarea
lichidului seminal adaugat la lichidul secretat de caile spermatice.
Glande bulbo-uretrale (Cowper)
- sunt situate la nivelul unghiului dintre segmentul membranos al uretrei si bulbul
penisului
- au o culoare albicioasa
- canalele excretoare au o lungime de 3-4 cm
- au raport inferior cu fascia inferioara a diafragmei urogenitale, superior cu fascia
superioara a diafragmei urogenitale si antero-medial cu uretra membranoasa.
Prostata
- este un organ musculo-glandular
- are rol in formarea lichidului spermatic si excretia lichidului prostatic
- are o greutate de aproximativ 20 g si este un organ pelvis-subperitoneal
- este localizat in loja prostatica delimitata astfel: peretele anterior: oasele si simfiza
pubiana, perete posterior: sept recto-vezico-prostatic, peretii laterali: muschii
ridicatori anali, peretele inferior: diafragma urogenitala, peretele superior: ligamentele
pubo-prostatice si fundul vezicii urinare, ductele deferente si veziculele seminale.
Semne si simptome asociate patologiei prostatei
- disurie
- nicturie
- oligo/anurie
Semne si simptome asociate patologiei testiculare
- hipogonadism
- caractere sexuale secundare feminine
Patologia asociata prostatei
- adenom de prostata
- adenocarcinom de prostata
Patologia asociata testiculelor
- criptorhidia (incapacitatea testiculelor de a cobori in scrot)
- sterilitate
- hipogonadism
- tumori testiculare
Culegerea de date:

Interviul : varsta, ocupatia, motivele internarii, antecedente

heredocolaterale, antecedente fiziologice personale, conditiile
de viata si de munca.
Examenul clinic general: culoarea tegumentelor (paloare in
anemii, galben ca paiul in cancer), aspectul general.
Examenul abdominal prin: inspectie (se poate evidentia o
crestere anormala de volum datorita unor tumori), examenul
cu valve, tact vaginal, tact rectal.
Examenul sanului prin: inspectie, palpare.
Manifestări de dependență (semne si simptome)

Durerea
Apare in afec7uni ginecologice inflamatorii, in sarcina patologica, dismenoree,
dispareunie;
Este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva si vagin, alteori catre
lombe, intensitaea fiind propor7onala cu leziunile gasite;

Hemoragia de diverse cauze: endocrine, dismetabolice, dupa tratamente hormonale,

boli de sange, boli ale organelor genitale interne, in care intereseaza:
- aspectul sangelui difera in func7e de cauza: rosu deschis in avort, fibrom; rosu inchis
negricios in sarcina extrauterina, rosu spalacit fe7d in cancer;
- ritmul: hemoragia este discon7nua in cancer, fibrom, sarcina extrauterina, inflama7i,
tumori de ovar, in hemoragiile intermenstruale, premenenstruale sau postmenstruale;
- este inso7ta de durere cu caracter colica7v in sarcina extrauterina, polipi sau avort in
curs de efectuare; paroxis7ca cu lesin in sarcina ectopica; permanenta in inflama7ile
cronice.
Manifestări de dependență (semne si simptome)

Leucoreea este o scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, can7tatea poate creste
inaine si postmenstrual.
In can7tate redusa este fiziologica, cresterea poate fi rezultatul unor afec7uni
vulvovaginale, ale uterului, trompelor sau dupa interven7ile chirurgicale;

Modificarile ciclului menstrual prin tulburari de:

- Ritm: poli- sau oligomenoree;
- Flux: hiper- sau hipomenoree;
- Absenta: amenoree primara sau secundara.

Tulburari sexuale intalnite in : vaginism, dispareunie, frigiditate.

Alte simptome: prurit, usturimi, jena, alergia la lenjerie sau tampoane locale, pruritul
senil antreneaza leziuni de grataj.
 DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE
(din lista diagnosticelor NANDA-I)
•− Dezechilibru nutrițional în deficit. •− Deficit de spălare/igienă personală. •− Risc pentru alterarea integrității cutanate.
•− Deficit al volumului fluidic. •− Deficit de autoîngrijire privind îmbrăcarea/dezbrăcarea. •− Alterare a integrității tisulare.
•− Risc pentru deficit al volumului fluidic. •− Afectare a capacității de autoîngrijire: hrănirea. •− Risc pentru alterarea temperaturii corporale.
•− Exces al volumului fluidic. •− Afectare a capacității de autoîngrijire: folosirea toaletei. •− Hipotermie.
•− Risc pentru dezechilibru al volumului fluidic. •− Potențial de îmbunătățire a capacitățiii de autoîngrijire. •− Hipertermie.
•− Incontinență intestinală. •− Autoneglijare. •− Durere acută.
•− Constipație. •− Deficit de cunoaștere. •− Durere cronică.
•− Risc pentru constipație. •− Alterare a comunicării verbale. •− Disfuncție sexuală.
•− Incontinență urinară de efort. •− Neajutorare. •− Afectare a sexualității.
•− Deteriorare a schimburilor gazoase. •− Risc pentru neajutorare.
•− Deteriorare a tiparului somnului. •− Descurajare.
•− Deprivare de somn. •− Alterare a imaginii corporale.
•− Deteriorare a mobilității fizice. •− Anxietate.
•− Imobilizare la pat. •− Frică de moarte.
•− Deficiență a activității diversionale. •− Risc pentru infecție.
•− Oboseală. •− Risc pentru lezare.
•− Alterare a toleranței la efort. •− Risc pentru căderi.
•− Risc pentru alterarea toleranței la efort. •− Risc pentru traumatisme.
•− Răspuns ventilator disfuncțional. •− Alterare a integrității cutanate.
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
• − Va afirma reducerea intensității/dispariţia durerii.

• − Va avea temperatura în limite normale.

• − Va fi stabilă hemodinamic.
• − Va comunica cu echipa medicală.

• − Se va alimenta conform recomandărilor.

• − Va avea eliminări normale de urină.

• − Va avea eliminări normale ale scaunului.

• − Va accepta ajutorul altor persoane pentru asigurarea igienei corporale și a îmbrăcării sau dezbrăcării.
• − Nu va dezvolta complicații ale imobilizării.

• − Va fi ferită de infecție.
• − Va exprima senzația de odihnă după somn.

• − Va descrie aspectele pozitive ale noii situații.

• − Va demonstra o reducere a anxietății.
• − Va prezenta tegumente intacte.

• − Va avea o activitate sexuală satisfăcătoare.

• − Va deține cunoştinţe suficiente despre boală.
INTERVENȚIILE PROPRII ȘI DELEGATE ALE ASISTENTULUI MEDICAL

•− Comunicare: informare, explicaţii oferite în legătură cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluţie, importanţa tratamentului atât pentru ea cât
şi pentru partener, administrarea medicamentelor, restricţii impuse de boală.
•− Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative de două ori pe zi: TA, puls, T, respiraţie, diureză, scaun.
•− Asigurarea condiţiilor de mediu.
•− Asigurarea igienei.
•− Alimentarea.
•− Hidratarea.
•− Asigurarea poziţiilor.
•− Mobilizarea.
•− Prevenirea complicaţiilor.
•− Administrarea tratamentului medicamentos.
•− Pregătirea pacientei pentru investigaţii şi intervenţii ginecologice.
•− Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii.
•− Educaţia pentru sănătate: importanţa igienei genitale, importanţa recoltării secreţiilor vaginale, respectarea recomandărilor medicale.
PLAN DE NURSING
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII

Risc de dezechilibru - să fie echilibrată hidroelectrolitic; - Montează perfuzia la indicaţia

hidric datorită hemoragiei - să înţeleagă necesitatea hidratării pre şi
postoperator;
- să înţeleagă necesitatea montării
perfuziei;
- să se hidrateze suficient.
medicului şi o supraveghează.
- Monitorizează și notează diureza.
- Informează pacienta asupra
importanţei hidratării pentru a
favoriza o diureză normală şi o
sfătuieşte în legătură cu lichidele
pe care le poate ingera în
postoperator.

Dureri lombo-abdominale - să nu prezinte durere; - Linişteşte pacienta explicându-i

datorită Intervenţiei - să înţeleagă cauza durerii; că durerea este normală în situaţia
chirurgicale - să înţeleagă necesitatea efectuării dată.
operaţiei; - Administrează, la indicaţia
- să nu prezinte durere. medicului, medicaţia analgezică,
cu respectarea dozei şi a ritmului.
DIAGNOSTIC OBIECTIVE
Anxietate - să nu prezinte anxietate.
Alterarea confortului fizic - să prezinte o stare de confort pe
toată perioada spitalizării;
- să fie liniştită şi convinsă de
prezenţa personalului de îngrijire şi
a persoanelor semnificative din
familie, pe toată perioada
spitalizării.
INTERVENȚII
- Linişteşte pacienta explicându-i că
asemenea temeri sunt normale în situaţia
dată.
- Sfătuieşte şi încurajează pacienta să
comunice cât mai mult posibil.
- Informează pacienta în permanenţă
asupra manevrelor chirurgicale.
- Informează pacienta asupra tehnicii
anesteziei generale.
- Realizează un climat de linişte, calm,
asigurând pacienta de întreaga
disponibilitate în acordarea îngrijirilor.
- Se adresează calm pacientei, asigurând-o
că echipa de îngrijire va face tot posibilul
pentru o evoluţie bună.
- Creează condiţii optime în salon, de
confort şi intimitate, permiţând accesul
persoanelor strict necesare acordării
îngrijirilor.
- Mângâie pacienta şi o asigură de
prezenţa ei în momentele dificile.
DIAGNOSTIC OBIECTIVE
Risc de infecţie datorită - să nu contacteze nicio infecţie
puncţiei venoase şi asociată asistenței medicale;
manevrelor chirurgicale - să înţeleagă necesitatea recoltării
produselor biologice pentru
analize de laborator şi montării
perfuziei;
- să înţeleagă necesitatea
tratamentului.
INTERVENȚII
- Informează pacienta asupra necesităţii
recoltării produselor biologice pentru
analize de laborator şi montării perfuziei şi
respectă măsurile de asepsie şi antisepsie la
recoltarea acestora şi la montarea perfuziei.
- Pregăteşte şi asigură materialele şi
instrumentele curate şi sterile necesare şi
ajută medicul în efectuarea diferitelor tehnici
şi intervenţii chirurgicale, cu respectarea
măsurilor de asepsie şi antisepsie şi a
circuitelor funcţionale.
- Efectuează, la indicaţia medicului,
tratamentul, cu respectarea dozei şi a
ritmului de administrare, a măsurilor de
asepsie şi antisepsie necesare.
- Respectă măsurile de asepsie şi antisepsie
necesare la efectuarea tuşeului vaginal şi a
manevrelor chirurgicale.

DIAGNOSTIC
Alterarea confortului
datorata durerii si
scurgerilor vaginale;
Teama de operatie
mutilanta, de sterilitate, de
evolutia post operatorie
grava, de reactia
partenerului;
Déficit de cunostinte;
Déficit de autoingrijire
perineala;
Perturbarea stimei de sine;
PLAN DE NURSING
OBIECTIVE
Pacienta să nu prezinte durere si să se
poata odihni ;
Pacienta sa-si exprime temerile sau
mâhnirea, sa vorbeasca
deschis despre operatie si limitarile
impuse ;
Pacienta sa cunoasca simptomele
cancerului;
Pacienta sacunoasca bolile cu
transmitere sexuala si simptomele
acestora ;
INTERVENȚII
As. med. asigura linistea si confortul
pacientei prin calmarea durerilor cu
medicatia prescrisa de medic ;
As. med. Informeaza pacienta despre:
modificarile care pot sa apara in
organism, starea de disconfort, modul
de prevenire a infectiilor secundare ;
As. med. Instruieste pacienta in ce
priveste semnele si simptomele
cancerului ;
As. med. explica pacientei modul de
transmitere a bolilor pe cale sexuala si
manifestarile acestora ;

DIAGNOSTIC
Disfunctie sexuala;
Alterarea starii de nutritive (in
deficit);
Lezarea integritatii tegumentelor
in legatura cu pruritul, gratajul,
scurgerile vaginale;
Alterarea eliminarilor de urina si
fecale (constipatie, polakiurie,
incontinenta).
PLAN DE NURSING
OBIECTIVE
Pacienta sa-si mentina curate
regiunea perineala;
Pacienta sa aiba o stare de nutriție
adecvată ;
Pacienta sa discute despre
imaginea ei corporală;
Pacienta sa-si accepte modificarile
functiei sexuale ;
INTERVENȚII
As. med. Va explica pacientei
metodele contraceptive si
mijloacele de protectie sexuala;
As. med. explica importanta
alimentarii si hidratarii pentru
organism, asigurandu-i necesarul
zilnic pentru mentinerea greutatii
in limitele normale;
As. med. combate cauzele ce
determina tulburarile in emisia de
urina si fecale;
 • As. med. incurajeaza pacienta cu privire la evolutia
bolii si o ajuta sa accepte limitele impuse de boala;

• As. med. combate teama legata de investigatii sau

de o eventuala interventie chirurgicala;

Alte intervenții:
• As. med. observa si noteaza sangerarea (cantitate,
aspect, ritm);

• As. med. masoara si noteaza in F.T. functiile vitale

ale pacientei;

• As. med. supravegheaza vindecarea unor leziuni.