Sunteți pe pagina 1din 63

1)notiuni fundamentale de anatomie si fiziologie a aparatului gential.

anatomia si fiziologia vulvei:


-este organul extern al aparatului genital feminine, este poarta de intrare in vagin si locul de deschidere a uretrei.
-elemente anatomice componente: labile mari, mici, clitorisul, bulbii vestibulari., glandele ui Bartolin si Sene.
-vascularizatie arteriale: art rusinoasa interna !ramura a hipogastricei) si art rusinoasa ext ! ramura din femurala).
"elele vulvei conduc sangele spre vena rusinoasa interna si femurala.
-inervatia somatica a1#$ sup este asigurata de plex lombar prin terminatiile nervilor abdomino-genitali, iar 1#$ post
de plex sacrat prin nervul rusinos intern si micul sciatic.
Seminificatii fiziologice:
-poarta de iesire a sg menstrual si a secretii vaginale.
-locul prin care se face mictiunea.
-poarta de intrare in vagin, bogat inervata, cu rol in geneza libidoului.
-rol protector fata de infectii, prin inchiderea introului vulvar de catre labii%
-himenul are o singura semnificatie fiziologica, ruperea lui reprezinta sf etapei virginale.
anatomia si fiziologia vaginului: organul de legatura intre vulva si uter, este destinat actului copulatiei, eliminarii
secretilor uterine si expulzia fatului la nastere.
anatomia: este un conduct cilindric, musculomembranos turtit anteropost cu pereti elastici si lungimel variabila.
&apatul inferior se deschide la nivelul vulvei iar capatul sup, mai larg se insera in 'urul colului uterin, alcatuind
fundurile de sac ale vaginului. (ste in raport ant cu uretra si vezica urinara si post cu rectul.
-vascularizatie arteriala : ramuri cervicovaginale si vezicovaginale al arterelor uterine, de arterele vaginale lungi si
hemoroidale mi'locii.
-venele vaginului foremaza o retea care incon'oara vaginul si comunica cu plexurile venoase vecine. )cestea se
colecteaza in vena iliaca interna.
-inervatia: din plex hipogastric inf si nervul rusinos intern
fiziologie: de scurgere a secretilor uterine si a sangelui menstrual, de copulatie, de trecere a fatului si a anexelor
in timpul sarcinii, de potrectie impotriva infectiilor.
anatomia si fiziologia uterului.
-are forma de trunchi de con sau para%
anatomie: partea inferioara a uterului vizibila prin vagin, are o lungime de *,+-$cm, prezinta un canal cervical si *
orificii unu ext si unu intern. ,a nulipare orificiul extern este rotund iar la multipare este alungit. &oloratie roz palid.
-inervatie: din plexul hipogastric inferior formand plexul uterovaginal.
-vascularizatie: din arterele uterine prin ramurile cervico si vezicovaginale si direct din art hipogastrice prin
ramurile vaginale lungi.
fiziologie: functie menstruala, functie sexuala!paricipa la realizarea orgasm feminin)% functie in fecundatie ! prin
produsul de secretie a glandelor cervicale intervine in ascensiunea si capacitarea spermatozoizilor), functie de
gestatie:
corpul uterin: organ nepereche, orientat median in pelvis, intre vezica urinara si rect. )re pereti grosi -miometru,
iar cavitatea uterina de torma triunghiulara este tapetata de endometru. .iometru este format din $ straturi: ext
longitudinal, mi'lociu plexiform si intern circular. ,a nivelul corpului :ligamente rotunde, largi si utero-ovariene, la
nivelul istmului si colului ligamentele uterosacrate, vezicouterine.
-inervatie: din plex vegetativ hipogastric
-vascularizatie:art uterine, art ovariene, prin ligamentele lomboovariene, de arterele ligamentelor rotunde.
1
fiziologie: functie gestativa!creaza conditiile producerii fecundatiei, permitand spermatozoizilor sa a'unga la
nivelul trompei), functia menstruala!mucoasa uterina este locul de producere a menstruatiei), functie sexuala.
trompele uterine: sunt * conducte musculomembranoase, care pleaca de la coarnele uterine mergand
transversal sper ovare, prin partea superioara a ligamentelor largi.
-vascularizatie: arteriala din arcada tubara formata din anastomoza art tubara interna cu art tubara externa.
-functii: de transport!prin contractiile musculare tubare, miscarile ciliare care permit captarea ovulului), de
fertilizare !datorita lichidului tubar care permite capacitatia si supravietuirea spermatozoizilor.), de nutritie a olului,
de clivare a oului.
ovarul: sunt situate sub nivelul stramtorii superioare, au culoare albicioasa rozata, consistenta ferma, forma
ovoida., prezinta * poli!sup si inferior) si * margini!ant si post)
-vascularizatie: din art ovariana si din art uterina. )cestea se anastomozeaza si pornesc ramuri spre trompa si
ovar.
/unctii: steroidogeneza ovariana., secreta!estrogeni, progesteron, androgeni), gametogeneza ovariana
*
*)exploararea clinica si paraclinica a aparatului genital feminin:
exploararea clinica:
-examenul clinic general%
-examenul ginecologic:
-examinarea sanilor: marime, forma, aspect mamelon, pigmentarea, eventuale formatiuni tumorale,
leziuni, prezenta lactatiei, sangerari la exprimarea mamelonului.
-abdomenul: panicul adipos, conformatie, sensibilitate dureroasa, prezenta de formatiuni tumorale.
-examenul sferei genitale:
-vulva: conformatie normala sau patologica !hipoplazie, lipsa orientalizarii), labiile mici si mari
normale, hipo sau
0iperplazice%
-clitorisul:pozitionare!normala saula distanta de introitul vaginal), marime, consistenta, grad de
dezvoltare.
-himen !prezent sau nu), animalii!firbos, rigid)
-glandele Sene si Bartholin se constata aspecte inflamatorii.
-examenul cu valve: va definii supletea, forma, dezvolatea, malformatii, cicatrici, hipoplazia vaginului,
leziuni inflamatorii, tumorale, prezenta de produse patologice!leucoree, sange, puroi). 1ermite si aprecierea
aspectului colului: mic, hipoplazic, normal, hipertrofiat, culoare, conformatia, lungime.
-tactul vaginal combinat cu palparea abd stabileste morfologia vaginului, colului, uterului, anexe, permite
cercetarea durerii spontane si sau provocate la palpare
exploararea paraclinica:
-exploarari uzuale de lp: ex de urina, hemoleucograma, "S0, uree, glicemie, 234,231, fibrinogen, trombocite,
proteinuri !pt a vedea modificarile generale ale organsmului.)
-exploarari bacteriene:din diferite produse patologice!sange, puroi, secretii vaginale) !pt a vedea etiologia
afectiunilor genitale inflamatorii si infectioase)
-exploarari citologice: examen citologic vaginal, al lichidului peritoneal.
-dozari hormonale: !pt a vedea functionalitatea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian)
-examenul citohormonal vaginal !ofera informatii asupra functiei ovarelor precum si raspunsul receptorului vaginal
la stimulul hormonal.)
-colposcopia-permite diag patologiei inflamatorii, displazice sau neoplazice%
-histeroscopia-permite vizualizarea cavitatuu uterine si implicit a diferitelor aspecte patologice%
-laparoscopia% ex radiologic% ecografia% chiureta' uterin%
-histerometria!masurarea cavitatii uterine)% histerosalpigografia!metoda radiologica de exploarare a cavitatii
uterine si trompe), &2
$
$)sindroame cardinale in ginecologie:
durerea: dureri viscerale!uteroanexiale), peritoneale, vasculare, nevralgii, dureri in terioriu cerebrospinal.
-caile nervoase senzitive urmeaza * traiecte:
-calea principala: reprezentata de nervii hipogastrici, plex hipogastric sup si lanturile simpatice
paravertebrale.
-calea secundara:nervii erigens.
caracterele durerii: colicativa, difuza, arsura, usturime%
intensitatea dureii: supraacute, acute!inflamatii anexiale, uterine), subacute!compresiune prin fibrom sau chist),
cronice
ritmul durerii: permanenta, periodica, axate pe ciclu menstrual:pre- intra si postmenstruale sau intermenstruale.
durata durerii: crampe scurte, durata de ore,
iradiere: la distanta, in hipocondru, epigastru, umeri, coapse, cefalee.
hemoragia
-cantitatea hemoragiei: mare in fibrom, plagi vasculare si mica in inflamatile anexiale sau uterine, in fibrom
-aspectul: sange rosu, proaspat in fibrom, polipi, avort% negru incoagulabil in sarcina extrauterina% spalacit: in
cancer uterin incipient% sange alterat amestecat cu puroi in inflamatii uterine !piometrite)
-manifestari de acompaniament: se va stabilii daca hemoragia este insotita de durere!ca in sarcina extrauterina,
avort, deviatii uterine), de febra !ca in hemoragiile care insotesc inflamatile uteroanexiale sau avort), de stare
generala alterata, soc hemoragic sau septic!avort, pelviperitonite, peritonite generalizate)
-ritmul hemoragiei: deosebim metrogarii !hemoragii in afara menstrelor), menoragii!in cursul menstrelor).
.etroragiile:
-din avort: sange rosu, chiaguri in cantitate mare, resturi ovulare.
-din sarcina extrauterine: apar dupa o perioada de amenoree, reduse cantitativ, cu sange negricios,
dureri anexiale.
-de polipi: spontane, variabil cantitativ, insotite de colici uterine.
-din cancerul de col di corp uterin: mici la inceput cu sange proaspat, cauzate de traumatism, insotit de
leucoree
.enoragiile: produse de tumori sau inflamatii: fibrom submucos, polipi uterini, cancer uterin, metroanexite,
endometrita. 5n aceste afectiuni congestia menstruala produce prelungirea menstruatiei, care ia caracterele unei
hemoragii.
leucoreea: se prezinta sub forma unei secretii vaginale exagerate, de culoare alba cu diferite nuanet, insotita de
tulburari functionale.
-incolore: gleroase!endocervicita), hidroree !fibrom, ademon papilifer endocervical)
-culoare tulbure: alba, galbuie, verzuie, bruna, ciocolatie%
-aspect laptos: branzos, spumos!tricomonas)
-asociat cu 'ena locala, prurit local, durere.
tulb neuroendocrine: se evidentiaza clinic prin modificari ale tonusului psihonervos si hipereflectivitate: semne
de deficienta estrogenica!valuri de caldura, insomnie, cefalee, oboseala, nervozitate, hipoplazie genitale,
oligomenoree, caderea parului) sau semne de hiperestrogenie!menoragii, congestie mamara, mastodinii,
hipersecretie genitala, agitatie, insomnie)
6
modificari morfologice.
+
6)notiuni de endocrinologie ginecologica: fiziologia hipotalamo-hipofizo-ovariana.
-in centrul reglarii functilor gonadice !sexuala, menstruala si reproducere) se afla hipotalamusul, care converteste
impulsurile superioare nervoase in semnale neurohormonale, care actioneaza aspura hipofizei, care elibereaza
hormoni ,0, /S0 de stimulare a glandelro endocrine periferice !ovar), ovarele produc hormoni estrogeni,
progesteron, androgeni cu actiuni generale si specifice pe organele tinta. 1rin hormonii sai steroizi, ovarul trimite
semnale receptorilor nervosi sensibili din sistemul limbic si hipotalamus, precum si hipofizei, creand circuite
cibernetice de reglare prin retrocontrolul !feed-bac)
-principalii steroizi produsi de ovar sunt:
-estrogenii: sinteza lor are loc in foliculii ovarieni si corpii progestativi, si in sincitiul placentar si la nivelul
spurarenalei
7
+)modificari ciclice ale receptorilor genitali ciclu ovarian, ciclul endometrial!fiziologia receptorilor endometriali,
menstruatia), ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar.
ciclu ovarian: functia endocrina a ovarelor este dependenta de hormonii gonadotropi hipofizari:/S0, ,0 si
prolactina.
/S0-ul creste in prima 'umatate a perioadei proliferative a endometrului, apoi scade, crescand brusc preovulator,
scazand apoi din nou.
,0-ul creste regulat in prima parte a ciclului, cu un varf in perioada preovulatorie, apoi scade din nou in partea a
doua a ciclului.
8eceptivitatea ovarelor la gonadotropi hipofizari se face prin membrane celulara sub actiunea prolactinei
ciclul endometrial:
-la femeia adulta endometrul sufera modificari sub actiunea hormonilor ovarieni, realizand ciclul endometrial, iar
descumamarea lunara in lipsa fecundatiei si a ovoimplantatiei provoaca o menstruatia, se succede la *9 zile cu
durata de 6-+ zile. :in punct de vedere fiziologic menstruatia reprezinta eliminarea stratului superficial al
endometrului. &antitatea hemoragiei menstruale : +;-1;; ml . in compozitie se gasesc: sange, apa , mucus
cervical, celule endometriale necrozate, celule vaginale, polinucleare si flora bacteriana. Sangele menstrual este
incoagulabil.
ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar
-reglarea activitatii contractile a miometrului, este dependenta de hormonii ovarieni, estrogenii crescand
proprietatiile contractile, iar progesteronul le scade.
-cantitatea de mucus cervical este redusa pre si postmenstruatie, si maxima innainte de ovulatie
-ciclu tubar : estrogenii cresc cantitatea lichidului tubar si scad activitatea ciliara, progesteronul avand efect
invers.
-ciclul vaginal: estrogenii produc proliferarea celulelor vaginale, si cresc aciditatea in perioada ovulatiei, iar
progesteronul creste descuamarea celulelor vaginale si p0-ului
-ciclul mamar: estrogenii detremina cresterea canalelor galactofore iar progesteronul a acinilor glandulari%
<
7)disfunctii menstruale: sdr premenstrual, sdr intermenstrual, dismenoreea.
sdr premenstrual: simptomele apar cu 6-+ zile inaintea menstruatiei.
-manifestari mamare: creste in volum, durere, intepaturi, turgescenta, noduli diseminati, vascularzatie accentuata.
-manifestari adbominopelviene: senzatie de balonare, dureri difize, greutate in pelvis%
-manifestari neuropsihice: agitatie , nervozitate.
-retentie hidrosalina, cresterea lipidelor.
28: adm de progesteron in perioada a *a a ciclului !ziua 1+-*6)
sdr intermenstrual este o criza dureroasa de intensitate variabila, insotita de o metroragie redusa care apare la
'umatatea ciclului menstrual
dismenoreea: durere pelviana si lombara aparute inaintea menstruatiei.
-primare: se instaleaza de la primele cicluri menstruale%
-secundara: se instaleaza dupa o perioada de cicluri normale nedureroase. )par dupa *+-$; de ani,
avand cauza genitala: distrofii ovariene, stenoze cervical, sinchii uterine, polipi, fibroame endocavitare,
endometrioza, deviatii uterine% cauze extragenitale: infectii.
S12: durere adb inferioara sau lomboabdominala, apare in formele obstructive in preziua menstruatiei si dispare
dupa instalarea acesteia, iar in cele neobstructive durerea apare de la inceput si dureaza pe tot timpul
menstruatiei.
28:antialgice!algocalmin, aspirina), antispastice!scobutil), antiprostaglandinice!indometacin)
9
<)amenorea: def, clasificare%
def: absenta menstruatiei
clasificare:
5)amenoree fiziologica: in copliarie!pana la pubertate), in timpul sarcinii, alaptarii, la menopauza.
55)amenoreea patologica: prin anomalii survenite in lantul functional al aparitiei menstruatiei.
&lasificare etiologica:
1)amenoreile gonoforice !de cauza vulvara, vaginala si uterina) cea primara se intalneste in :imperforatia
himenului si septurile vaginale transversale, aplazia congenitala a vaginului si uterului, sinechia uterina din 2B&
endometriala, iar cea secundara din sinechia uterina!postinflamatoarie sau posttraumatica)
*)amenoree aovariana: disgeneziile gonadice !sdr turner), involutiile ovariene , distrofii ovariene placentare sau
complete !ovar polichistic)
$)amenoreea cu ambiguitate sexuala: disgenezia gonadica de tip femini si turnerian% hermafrodismul adevarat,
pseudohermafrodism
6)amenoreile neuro-hipotalamo-adenohipofizare: hipofizare !prin insuficienta hipofizara primitiva-hipopituitarismul
'uvenil), hipotalamica !tumori, procese infectioase, malformative, degenerative)
+)amenoreile din bilile endocrine: de origine suprarenale !in hipo-hipercorticism) de origine tirodiana!insuficienta
tiroideana)
7)amenoreile de cauze generale: in dz, obezitate, soc psihic, anorexie mentala
=
9)hemoragiile uterine disfunctionale 0>/:
-este o sangerare anormala de la nivelul endometrului, ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al
ciclului menstrual.
S12: sangerarea poate fi: anormala cantitativ!hipo-hipermenoree) ca durata, frecventa!poli sau oligomenoree), ca
moment de aparitie, in timpul menstruatiei !menoragie) sau in afara!metroragie)
/orme clinice:
a)hemoragiile functionale la pubertate: hipotalamusul este lipsit de maturitate functionala in directia secretarii
ciclice a hormonilor eliberatori de gonadotrofine hipofizare, si rezulta dereglari in functia hormonale a ovarelor., un
dezechilibru estroprogestativ, cu predominanta estrogenilor.
b) hemoragiile functionale din timpul vietii genitale active: detreminate de o perturbare a actiunii sinergice
estrogen-progesteron, existand hiperestrogenie necompensata de progesteron. Se mai datoreaza absentei sau
insuficientei corpului galben%
c) hemoragiile disfunctionale in pre si paramenopauza. 1remenopauza este caracterizata prin prezenta ciclurilor
anovulatorii, cu insuficienta ovariana luteala, deci hiperestrogenie.
:iag: ex clinic genital nu constata modificari semnificative la niv org genitale, cu exceptia unei usoare congestii
pelviene.
(xploarari paraclinice: frotiu citohormonal si citooncologic vaginal, histerometrie, histeroscopia,
histerosalpingografia,
28: -medicamentos: uterotonice !ergomet, oxitocin), hemostatice !venostat, vit ?, adrenostazin) antianemice,
transfuzii de sange.
-hormonal: cu progesteron fiind administrat continuu, pana la oprirea hemoragiei, apoi in doza mica pana la data
presupusa a menstruatiei urmatoare.
-chir: in cazul hemoragiilor importante, chiureta'ul uterin hemostatic este cea mai rapida si eficace metoda de
oprire a sangerarii
1;
=)fiziologia si patologia pubertatii:
fiziologie: in aceasta perioada se dezvolta intregul aparat genital: dezvoltarea labilor mici , labiilor mari si a
clitorisului. 4varele cresc in volum, activitatea foliculara ovariana incepe innainte aparitiei menarhei. :e la =-1;
ani estrogenii cresc in urina. )par caracterele sexuale secundare: pilozitatea pubiana si axilara, glande mamare
cresc in volum, distributia grasimii-mai mult pe coapse, pielea se catifeleaza, apare pigmentarea caracteristica
perivulvara, perimamelonara, a liniei albe, a buzelor.. 1liozitatea apare perivulvar si pe muntele lui venus, se
extinde spre regiunile inghinale avand forma triunghiulara. )paritia menarhei inchide ciclul pubertatii.
-sub influenta estrogenilor se dezvolta toate segmentele ap genital si glanda mamara, stimuleaza cresterea in
lungime si a bazinului.
-androgenii stimuleaza aparitia pilozitatii, dezvoltarea clitorisului si a musculaturii.
-corticoizii dezvolta tesutul adipos.
-stimularea suprarenalelor prin )&20 contribuie la dezvoltarea pilozitatii vulvare, pubiene si axilare.
patologia pubertatii: in perioada pubertatii pot survenii o serie de anomalii:
-pubertatea precipitata: consta in aparitia semnelor de pubertate intre 9-1; ani.
-pubertatea precoce: aparitia caracterelor sexule innainte de 9-1; ani.
-pseudopubertatea precoce: dezvoltarea tuturor caracterelor sexuale secundare inainte de 9 ani, gonadele
ramanand imature pana la varsta pubertatii.
-pubertatea intarziata: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare in 'urul varste de 17 ani.
-absenta pubertatii: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare dupa 17-1< ani.
11
1;)menopauza !climacteriul): def, mecanism de producere, etape, clasificare, tratament, patologia menopauzei
def: disparitia completa si definitiva a menstruatilor
mecanism de producere: consta in epuizarea functionala a ovarelor si incapacitatea de a mai raspunde la
actiunea hormonilor gonadotropi. 0ipotalamusul poate fi implicat in determinismul menopauzei prin diminuarea
apoi oprirea functiei de secretie a 3n-80.
etape:
a)premenstruatia: cuprinsa intre 6;-+; ani. 0ormonal se caract prin dezorganizarea hipotalamo-hipofizo-ovariana
cu stricarea echilibrului (#1, prin aparitia ciclurilor disovulatorii, apoi anovulatorii si in consecinta insuficienta
progesteronica si hiperestrogenie relativa.
-in aceasta perioada apar tulb menstruale ma'ore!hemoragii disfunctionale), cicluri scurte alternand cu perioade
de amenoree, urmate de menstruatii abundente. .ai pot aparea: mastoza fibrochistica, adenoame mamare,
insomnii, valuri de caldura, instabilitate neuro psihica.
b)menopauza propriuzisa: oprirea definitiva a menstruatilor. 0ormonal se caracterizeaza prin secretie apropae
absenta de progesteron, iar cea estrogenica continua dar scazuta.
-manifestari clinice: fenomene neurovegetative,osteoporoza, 02), anxietate, nervozitate, insomnie, depresie.
-morfologic apar efectele lipsei de estrogeni: rarirea parului pubian, vaginul isi pierde tonusul si troficitatea se
ingusteaza, mucoasa devine palida, involutia sanilor.
c)postmenopauza: este perioada hipohormonala globala, functia ovarelor este inexistenta, iar senescenta ap
reproducator se manifetst in toate sectoarele!sani, tegumente, vulva, col, uter, ovare)
clasificare: menopauza -naturala: simptomatica#asimptomatica
-artificiala: chirurgicala!aparuta in urma unui procedeu chir), post iradiere.
28: are ca obiectiv corectarea sau atenuarea unei anumite hiperproductii de hormoni ovarieni, hipofizari,
suprarenalieni si tratamentul substitutiv pt hormonii scazuti.
in premenopauza predomina: hiperestrogenia, hipergonadotrofinemia. Se administreaza progestative de sinteza
!medroxiprogesteron). 1t combatere hipergonadotrofinemiei prin extrase de epifiza !epifizam) sau combinatii
progesteron@androgeni%
-pt tratamentul tulb neurovegetative se administreaza anticatecolminice !agozolul). Se mai pot administra
sedative !extraveral, distonocalm) tranchilizante !diazepam)
in menopauza si postmenopauza tardiva:
-in prima parte predomina fenomene neurovegetative, apoi carenta de estrogeni in cea mai mica doza eficienta.
patologia menopauzei: o serie de aspecte patologice:
a)care tin de patologia aparatului genital: vulvovaginite, metroanexite, polip cervical, chisturi ovariene% afectiuni
accentuate de menopauza !fibrom uterin, adenom mamar, prolaps genital), hemoragii disfunctionale,
vulvovaginita atrofica, displazii vulvare si cervicale, tumori secretante de ovar.
b)care nu tin de aparatul genital: bufeuri, osteoporoze, tulb urinare, endocrine, obezitate, diabet, 02)
1*
11)boala inflamatorie pelviana generalitati: etiopatogenie, poarta de intrare, cai de propagare
etiopatogeneza:
-cavitatea vaginala, cu un p0 acid si o biocenoza speciala creaza o bariera de protectie antiinfectioasaa pt
cavitatea uterina. 3lera uterina creaza o bariera imunologica prin secretia de mucus !care contine subst
bactericide ca lizozim, complexe imunologice de tip complement si anticorpi 5g),5g.,5g3)
-cu toate ca prezenta mi'loacelor de aparare antiinfectioasa agresiunea microbiana poate invinge si depasii
aceste bariere si sa determine diferite afectiuni inflamatorii si infectioase,
cauze favorizante:
-factori endogeni: gravidopuerperalitatea, ruperea echilibrului biologic !denutritie) menstruatie !scurgerea
menstruala cu un bogat continut tisular, creaza un mdiu propice pe inmultirea germneilor)
-factori exogeni: infectia veneriana care inoculeza direct germenii in caile geitale, exploarari sau
interventii instrumentale intempestive intrauterine, dispozitive anticonceptionale, tratamente cu cortizon,
cauze determinante: orice germen patogen poate fi agentul cauzal.
poarta de intrare si caile de propagare: poarta de intrare este de cele mai multe ori insusi aparatul genital femini,
iar caile de propagare pot fi multiple:
-calea directa : prin insamantare masiva de germeni in vagin, uter.
-calea canaliculara ascendenta are punct de plecare cervico-vaginal, iar cea descendenta inflamatii tubare.
-calea limfatica favorizeaza propagarea infectiei din caile genitale, la tesutul celulograsos pelvian .
-calea sanghina.
-infectarea prin contiguitate de la o formatiune inflamatorie vecina, a unui alt organ
1$
1*)boala inflam genitala!pelviana):infect genitale 'oase frecv ridicata in per genitala activa scazand in
postmenopauza.aparare!cavitatea vaginala virtuala,cu ph acid si biocenoza speciala,secr de
mucus,lizozim,complexe imunologice de tip complement si ac ig),.,3.contact permanent cu germeni saprofiti ai
tract genital realiz o vaccinare locala iar descuamarea menstruala elim focare
infectioase.favoriz:gravidopuerperalitatea,ruperea echilibr biologic general sau local!denutritie,boli
consumptive,metabolice),menstruatia,maltf sau tulb de statica pelviana,deficiente endocrine,infect veneriana ce
inoculeaza direct,interventii isntrumentale,dispozit anticonceptionale,avorturi empirice1.vulvovaginite ele coexista
avand acelasi tt si etiologie.pot fi bacteriene,micotice,parazitare,vaginita cu
micoplasme,clamidiana,emfizematoasa!etiol necunoscuta)*.vulvovaginita gonococica de neiseria
gonorheae,contam pe cale sexuala,frecv 1;A,incubatie 6-7z.in ac edem vulvar,vagin iritat si congestionat,col
edematiat,leucoree abundenta,dureri,polaiurie si disurie si in cr semnele sunt reduse.se poate complica cu
con'unctivita,faringita,pelviperit,dermatita,septicemie.22 cu penicilina 6-9 mil im +-< z efitard 1.7;;.;;; ui
<z,tetraciclina 1,+g-* +zile si local irigatii vaginale antiseptice.se face si tt partenerului.$.vulvovaginita nespecifica
det de complex aerob-anaerob sau gardnerella vaginalis,secr caract galbena censie,cu bule,aderenta de peretele
vaginal,vulva si vagin ce det prurit si arsura vaginala,ph B+ miros de peste la adaugare de ?40 1;A,clue cells pe
frotiu.tt cu metronidazol 1g#zi6.candidoza vulvovaginala prez levurilor nu e sinon cu boala ele fa parte din
biocenoza normala la *+A din femei si e det de candida albicans mai rar tropicalis.prin contact sexual,fav de
sarcina,diabet,tt )B.spt ca prurit,usturime,secr albicioasa,branzoasa.pt diagn se fol ex extemporaneu al
preparatului,frotiu colorat si examen prin culturi.marea ma'or raman cantonate d evagin necesitand tt local cu
nistatin ovule vaginale $;;.;;;-9;;.;;; de * ori pe zi,clotrimazol,miconazol unguent si fara contact sex in timpul
tt la fel si tt partenerului cu antifungice aplicate local.+.tricomoniaza face parte din bolile cu transm sexuala data
de tricomonas mirosa urina de soarece,edem,usturimi,leucoree.tt cu metronidazol *-*,+ doza unica sau <+; mg
timp de 6-<z la fel si al partenerului.7.vaginita clamidiana trachomatis si psittaci 6*A din vaginite au aceasta
etiologie,spt frustra cu lecoree nespecifica.tt cu doxicilina 1;;mg de * ori pe zi 1; z,eritromicina *g#zi si la
partener<.micoplasme 6 specii mai frecv ureaplasma,urealiticum,m hominis si lipsa peretului le face rezist la )B
betalactamice sunt saprofite si devina ctive la tt cu corticoizi,)B,metronidazol,traumatisme se tt cu tetraciclina
*g#zi <-1;z eritromicina *g 1; z la fel si partener.
16
1$)embriogeneza organelor genitale feminine:
- caile genitle se dezvolta din * perechi de canale prezente la ambele sexe, Colff si .uller
-organogeneza are loc intre a 7a si a 1<a saptamana de gestatie si cuprinde $ faza:
-faza nediferentiata: intre 7-= sapt in care canalele .uller cu cele Colff se dezvolta si progreseaza
caudal pana in cloaca urogenitala. &analele .uller progreseaza spre cloaca in $ etape:
-etapa tubara !in care canalal mulleriene sunt in afara celor Dolfiene si paralele cu acestea. :in ele se formeaza
trompele )
-etapa uterina !are loc incrucisarea canalelro muller si Dolff. :in ele se vor forma coarnele uterului si uterul)
-etapa cervicovaginala, din ele se va forma colul si partea superioara a vaginului. &ele 6 canale se unesc innainte
de a intra in cloaca formand cordonul genital.
-faza de diferentiere: intre 1;-1$ sapt, consta inalipirea canalelor mulleriene in cordonul genital
-faza de definitivare: intre 16-1< sapt. in care are loc resorbtia peretelui despartitor dintre cele * canale
muller alipite rezultand cavitatea uterina, canal cervical si vagin.
-ovarele se formeaza din 1#$ mi'locie a crestei genitale.
1+
16)malformatii congenitale uterine: def, clasificare, etiologie, simptomatologie, diagnostic, tratament:
def: se formeaza prin anomalii ale fazei uterine a organogenezie aparatului genital feminin, sub actiunea unor
factori teratogeni sau genetici.
clasificare:
malformatii cervicoistmice: anomalii de sine statatoare ale colului si istmului, hipertrofia congenitala a colului
uterin, atrezia si aplazia colului uterin.
malformatii uterine clasificate in + clase:
a)aplazii:-aplazia uterina bilaterala completa sau incompleta !sdr 8oitansi -?uster-0auzer)
- aplazia uterina unilaterala completa !uter unicorn) sau incompleta !uter pseudounicorn)
b)familia hemimatricelor: -uter bicorn uni- sau bicervical
c)familia uterelor septate: uter septat total% subtotal% corporeal% cervical
d)familia uterelor comnuicante: -uter septat total comunicant
-uter bicorn bicervical comunicant.
e)hipoplazii uterine.
etiologia: necunoscuta, se incrimineaza factori teratogeni: tulb metabolice, ag bacterieni, virali, toxici, radiatii
care actioneaza in faza de organogeneza a organelor genitale interne in sapt 7-1< de S3
S12: amenoree primare, criptomenoreea, dismenoreea, sterilitatea, avortul, nasterea prematura, distociile de
prezentatie.
28: este de cele mai multe ori chir. :iferite procedee de histeroplastie formand un uter ci o cavitate unica,
extirparea unui corn uterin rudementar!daca prezinta retentie menstruale) plastie de vagin !in sdr 8oitansi -
?uster-0auzer)
-in hipoplaziile uterine tratamentul consta in administrarea de estrogeni pt a favoriza dezvoltarea uterina
17
1+) malformatii congenitale uterine: uter unicorn, pseudounicorn, uter bicorn, uter septat, uter comunicant,
hipoplazia uterina, sdr 8oitansi -?uster-0auzer.
uter unicorn:- face parte din aplaziile asimetrice si apre prin oprirea in dezvoltare a unuia din canalele .uller%
este descoperit in cursul investigatiilor pt sterilitate sau infertilitate !histerosalpiografia arata imagine fusiforma,
deplasata lateral% ecografia evidentiaza un hemiuter cu o anexa normala, anexa opusa poate fi completa sau
incompleta.
pseudounicorn !aplazai unilaterala incomplete)
-prezinta un corn uterin normal dezv iar celalalt incomplet, care nu comunica cu trompa, vaginul sau celalalt corp
uterin
-se formeza prin dezv incompleta a unui canal .uller%
uter bicorn -anomalie simetrica, din familia hemimatricelor si apare datorita lipsei de umplera cu tesut miometrial
a spatiului dintre cele * coarne uterine dupa alipirea canalelor muller.
-03S arata * utere, in cel bicorn bicervical si un singur col cu * coarne, in cel bicorn unicervical
uterul septat sau cloazonat se formeaza prin lipsa de resorbtie sau resorbtia incompleta a septului median
ramas dupa alipirea celor * canale mulleriene.
- uter septat total !de la orificiul cervical ext pana la fundul uterului)% 03S: * hemicanale cervicale si istmice care
se continua fiecare cu cate o cavitate uterina.
-subtotal ! sept pana la zona istmica)% 03S: apare un singur canal cervical si * canale istmice continuate fiecare
cu coarne uterine.
-corporeal !sepr din zona fundica pana deasupra istmului)%
-cervical !sept numai din zona colului)
uterul comunicant: oprirea resorbtiei septului median. Se obtin * cavitati uterine care comunica printr-un orificiu
de dimensiuni variabile.
hipoplazia uterinab : uterul insuficient dezvoltat constatat la femeia adulta, aparuta ca urmare a unor factori
teratogeni sau genetici dar si ca o lipsa de dezvoltare a uterului la pubertate prin lipsa stimulilor estrogenici sau a
receptivitatii uterine scazute la stimuli estrogenici.
-tipul ) cavitatea uterina in forma triunghiulara.
-tipul B cavitatea uterina are fundul arcuit.
-tipul & cavitatea uterina apare alungita, cu coarne uterine putin dezvoltate.
-tipul 2 cavitatea uterina in forma 2
-tipul E cavitatea uterina in forma E
S12: amenoree primara, menarha tardiva, oligo si hipomenoree, setrilitare si infertilitate, dismenoree.
sdr 8oitansi -?uster-0auzer cuprinde atat uterul cat si vaginul. &onsta in aplazie vaginala totala !lipsa
vaginului) si coarne uterine rudimentare.
-survine prin incompleta dezvoltare si fuzionare a canalelor mulleriene. "ulva este de aspect normal, vaginul
absent sau prezent sub forma unei mici infundari in forma de degetar, uter lipseste, echipamente anexiale
normale.
-S12 amenoree primara si dispareunia !imposibilitatea raport sexual)
1<
17)patologia diferentierii sexuale: sdr 2urner, sdr ?linefelter, hermafrodimul adevarat, pseudohermafrodismul%
sdr 2urner: este datorat anomaliei de tip 66)@F4, adica la fete lipseste un GFH. Sexul cromatinian este masculin,
organele genitale externe sunt de tip feminin dar cu aspect hipotrofic. )pare absenta semnalelor sexuale
secundare si amenoreea primara. &onsecinta lipsei cromozom GxH este agenezia ovariana.
2ablou endocrin caract prin hipersecretie gonadotropa!/S0) si carenta estrogenica!lipsesc ovarele)
28:administrarea hormonala exogena care duce la crestere taliei, realizarea morfotipului feminic, dezv vulvei,
vagin, uter. )dm de estrogeni cu progestative.
sdr ?linefelter :66)@FFE, adica baietii au un cromozom F in plus. 4rganele genitale externe sunt de tip
masculin, hipodezvoltate, testiculi mici, bolnavii prezinta ginecomastie. (ndocrin sunt caracterizati prin
hipergonadotrofinemie si nivel scazut de androgeni. )zospermia este intotdeauna prezenta.
28: cu testosteron.
hermafrodimul adevarat: prezenta la acelasi individ a tes ovarian si testicular, cariotipul uman fiind un
mozaic!FE#FF)
-tesutul gonadic femini si masculin poate fi combinat intr-un ovotestis uni sau bilateral, sau a unui ovar de o parte
si un testicol de partea opusa.
-morfotipul variaza de la aspect femini pana la aspect masuclin. 4rg genitale ext prezinta clitoris peniform si
vagindeseori camuflat de coalescenta labiilor, uneori sub forma de scrot.
pseudohermafrodismul feminin - ginandroid.
-in aceste situatii gonadele sunt feminine, sexul este feminin 66@FF si cromatina sexuala feminina, organele
genitale externe sunt de aspect masculin: clitoris peniform, labile lipite sub forma de scrot. 1ubertatea se
caracterizeaza prin dezvoltarea fenotip masculin, accentuarea pilozitatii, cresterea clitorisului care devine erectil.
1oate apare in urmatoarele circumstante:
-administrarea de hormoni virilizati la gravida in primele 7-< sapt ale sarcinii.
-tumori virilizante ovariene ale mamei !arenoblastorm)
-hiperplazie congenitala suprarenala la fat !sdr adrenogenital -consta in abesenta hormonilor glucocorticoizi, care
duc la cresterea exagerata de )&20 care determina o hiperplazie suprarenala cu hipersecretie de androgeni care
produc virilozarea fetala)
-evitarea administrarii tratamentelor hormonale in timpul sarcinii.
pseudohermafrodismul masculin gonandroid.
-se refera la un individ care are gonadele si sexul masculin in timp ce organele genitale sunt feminine. Se descriu
* varietati:
1)nehotarat ambigen, caract prin existenta unui penis nedezvoltat cu hipospadias, scrotul despicat si
testiculele mici ectopice -sdr 8infenstein.
*)caracteristic: cu vagin scurt, vulva cu aspect normal fara uter si ovare, caractere secundare sexuale
normale, cu amenoree primara si prezenta de-a lungul canalului inghinal a unor testicule -sdr de testicul
feminizat.
-incrimineza: deficit sau absenta hormonului antimullerian si sau a proteinei transportatoare de testosteron, sau a
lipsei receptorilor androgenici.
28: completarea dezvoltarii in sens feminin si poi pastrarea fenotipului prin administrare de estroprogestative !de
la 16 ani la +; ani) si extirparea testiculilor inghinali care se malignizeaza.
19
1<)patologia inflamatorie a colului uterin: cervicita cronica, displaziile cervicale.
cervicita cronica:
S12: leucoree abundenta constanta, filanta. Suprainfectia cu candida sau tricomonas modicfica: leucoree
purulenta, iritanta, produce mancarimi si usturimi. &ol marin in volum, cu leziune pe suprafata sa externa.
-forme clinice: exocervicita !cuprinde eroziuni cervicale, ulceratii, ectopie si ectropion)
endocervicita: asociata sau nu cu endocervicita.
-diagnostic: se stabileste dor cu colposcop. .ai sunt necesare: ex citobacteriologic, citooncologic, biopsie de col.
-prin prisma aspect colposcopic:
1)col curat fara leziune, este colorat, omogen roz, cu glera clara.
*)col inflamat: eroziuni, ulceratii, remanieri, ectropiom, ectopie. "olul inflamat mai poate lua aspect de cervicita
foliculara difuza!tricomonas) cervicite hiperemice si hemoragice !micoplasma sichlamidii)
$)col cu atipii epiteliale: leucoplazie, baza de leucoplazie, mozaic, zone de iod negru.
28: diatermocoagularea :2&. Bipolara monoactiva folosind un generator de curenti alternativi de frecventa
inalta, al caror efect caloric duce la coagularea tesuturilor.
displaziile colului uterin.
:isplazieI modificari patologice benigne de arhitectura si de forma a celulelor epiteliu cervical.
clasificare histologica: a)displazii simple#regulate: hiperplazie celulelor bazale, leucoplazia, discarioza.
b)displazii neregulate#agravate
clasicicare anatomo-clinica -diplazii usoare :modificarile celulare intereseaza 1#$ din grosimea epiteliului.
-displazii moderate: *#$ din grosimea epiteliului.
-displazii agravate: cuprind intreaga grosime a epiteliului
S12: evolueaza in general asimptomatic sau cu tulburari minore: leucoree mucoasa, sangerare de contact, dureri
periodice. &olul este hipertrofic, cu rupturi cicatriciale, eroziuni, ulceratii, leucoplazii.
:iagnostic: :examen clinic!tuseu vaginal,si examen cu valve) test ,ugol, colposcopie, frotiu citooncologic vaginal,
si biopsie de col.
28: profilaxia consta in sutura corecta a leziunilor cervicale post partum, tratarea infectiilor genitalee.
-displaziile simple: :2&, iar displaziile vechi prin conizatia colului uterin.
1=
1<)patologia inflamatorie a colului uterin: cervicita cronica, displaziile cervicale.
cervicita cronica:
S12: leucoree abundenta constanta, filanta. Suprainfectia cu candida sau tricomonas modicfica: leucoree
purulenta, iritanta, produce mancarimi si usturimi. &ol marin in volum, cu leziune pe suprafata sa externa.
-forme clinice: exocervicita !cuprinde eroziuni cervicale, ulceratii, ectopie si ectropion)
endocervicita: asociata sau nu cu endocervicita.
-diagnostic: se stabileste dor cu colposcop. .ai sunt necesare: ex citobacteriologic, citooncologic, biopsie de col.
-prin prisma aspect colposcopic:
1)col curat fara leziune, este colorat, omogen roz, cu glera clara.
*)col inflamat: eroziuni, ulceratii, remanieri, ectropiom, ectopie. "olul inflamat mai poate lua aspect de cervicita
foliculara difuza!tricomonas) cervicite hiperemice si hemoragice !micoplasma sichlamidii)
$)col cu atipii epiteliale: leucoplazie, baza de leucoplazie, mozaic, zone de iod negru.
28: diatermocoagularea :2&. Bipolara monoactiva folosind un generator de curenti alternativi de frecventa
inalta, al caror efect caloric duce la coagularea tesuturilor.
displaziile colului uterin.
:isplazieI modificari patologice benigne de arhitectura si de forma a celulelor epiteliu cervical.
clasificare histologica: a)displazii simple#regulate: hiperplazie celulelor bazale, leucoplazia, discarioza.
b)displazii neregulate#agravate
clasicicare anatomo-clinica -diplazii usoare :modificarile celulare intereseaza 1#$ din grosimea epiteliului.
-displazii moderate: *#$ din grosimea epiteliului.
-displazii agravate: cuprind intreaga grosime a epiteliului
S12: evolueaza in general asimptomatic sau cu tulburari minore: leucoree mucoasa, sangerare de contact, dureri
periodice. &olul este hipertrofic, cu rupturi cicatriciale, eroziuni, ulceratii, leucoplazii.
:iagnostic: :examen clinic!tuseu vaginal,si examen cu valve) test ,ugol, colposcopie, frotiu citooncologic vaginal,
si biopsie de col.
28: profilaxia consta in sutura corecta a leziunilor cervicale post partum, tratarea infectiilor genitalee.
-displaziile simple: :2&, iar displaziile vechi prin conizatia colului uterin.
*;
19)patologia inflamatorie uterina:endometrite, miometrite.
endometrite )&>2(:
-clasificare anatomo-clinica: catarala, pseudomembranoasa, purulnenta, puerperala.
S12: stare generala alterata, febra $9-6;, frisoane, stare septica, dureri in eta'ul abdominal inferior, la mobilizare
sau la palpare. 2riada :febra, scurgeri purulente, dureri uterine.
,a ex obiectiv: abd sensibil la palpare in eta'ul inferior, scurgeri uterine purulente caramizii, fetide, uter marit in
volum, moale, dureros, mobil.
&omplicatii: miometrite, abcese uterine, celulite pelviene, anexite, tromboflebite, septicemii, peritonita
generalizata.
:iagnostic: pe spt amintite, ex de pl!"S0 crescut, leucocitoza crescuta), pe baza examen bacteriologic al
scurgerilor uterine.
28: penicilina !ampicilina sau oxacilina) @ metronidazol. Se mai pot adm: cefalosporine: zinacef, fortum.
-reapus la pat, regim igienodietetic, punga cu gheata pe abdomen, antipiretice, anti inflamatoare, imunoterapie
nespecifica!polidin), irigatii vaginale antiseptice.
endometrite &84J5&(:
-clasificare anatomo-clinica: hipertrofica, atrofica, senila, granulomatoasa, limfocitara, purulenta.
-factori: cronicizarea unei endometrite acute, prezenta in cavitatea uterina de tumori, resturi ovulare sau
placentare, polipi, corpi straini !sterilet), sau sunt consecinta propagarii infectiei de la focarele de vecinatate
!anexite, cervicite)
S12: scurgeri purulente, metroragii, marire discreta a uterului, si usoara sensibilitate la palpare.
:iagnostic: se suspicioneaza clinic in prezenta factorilor si spt amintie si prin biopsie: infiltratii limfoplasmocitere
ale corionului citogen.
28: chiureta' uterin
miometrite !infectii ale muschiului uterin)
miometrite )&>2(:
miometrita: este secundara unei endometrite, fiind o extensie a infectiei de la endometru la miometru. S12 este
aceiasi ca si endometrita doar mai grava predominand starea spetica: febra, frisoane, st gen alterata, cu lohii
maronii purulente, uter subinvoluat dureros.
abcesul uterin: colectie purulenta inchistata in muschiul uterin. Se banuieste atunci cand se palpeazaformatiuni
boselate care deformeaza suprafata uterului, cand spt unei metrite se agraveaza si tratamentul nu da rezultate,
sau in cazul deschiderii in cavitatea peritoneala.
infarctul uterin: apare dupa manevre abortive si se carcat prin apartia brutala a: durerii puternica abdomino-
pelvina, urmata de starea de soc, cu temp normala sau subfebrilitati%
gangrena uterina: semnele generale sunt dominate de starea septica instalata de obicei dupa o manevra
abortiva dupa o nastere sau o interventie obstreticala. Sunt prezente semnele socului: icter, coagulopatie de
consum, insuficienta hepatorenala acuta, plaman de soc, metastaze septice. ,ocal plagile vulvovaginale sau
operatorii sunt devitalizate, dureroase, edematiate su secretie maronie fetida, din cavitatea uterina se scurg
secretii brun negricioase fetide.
28 extirparea focarului septic histerectomie totala si drena' abdominal si corectarea dezechilibrelor: )2B,
echilibrare hidroelectrolitica, hematologica.
*1
19)patologia inflamatorie uterina:endometrite, miometrite.
endometrite )&>2(:
-clasificare anatomo-clinica: catarala, pseudomembranoasa, purulnenta, puerperala.
S12: stare generala alterata, febra $9-6;, frisoane, stare septica, dureri in eta'ul abdominal inferior, la mobilizare
sau la palpare. 2riada :febra, scurgeri purulente, dureri uterine.
,a ex obiectiv: abd sensibil la palpare in eta'ul inferior, scurgeri uterine purulente caramizii, fetide, uter marit in
volum, moale, dureros, mobil.
&omplicatii: miometrite, abcese uterine, celulite pelviene, anexite, tromboflebite, septicemii, peritonita
generalizata.
:iagnostic: pe spt amintite, ex de pl!"S0 crescut, leucocitoza crescuta), pe baza examen bacteriologic al
scurgerilor uterine.
28: penicilina !ampicilina sau oxacilina) @ metronidazol. Se mai pot adm: cefalosporine: zinacef, fortum.
-reapus la pat, regim igienodietetic, punga cu gheata pe abdomen, antipiretice, anti inflamatoare, imunoterapie
nespecifica!polidin), irigatii vaginale antiseptice.
endometrite &84J5&(:
-clasificare anatomo-clinica: hipertrofica, atrofica, senila, granulomatoasa, limfocitara, purulenta.
-factori: cronicizarea unei endometrite acute, prezenta in cavitatea uterina de tumori, resturi ovulare sau
placentare, polipi, corpi straini !sterilet), sau sunt consecinta propagarii infectiei de la focarele de vecinatate
!anexite, cervicite)
S12: scurgeri purulente, metroragii, marire discreta a uterului, si usoara sensibilitate la palpare.
:iagnostic: se suspicioneaza clinic in prezenta factorilor si spt amintie si prin biopsie: infiltratii limfoplasmocitere
ale corionului citogen.
28: chiureta' uterin
miometrite !infectii ale muschiului uterin)
miometrite )&>2(:
miometrita: este secundara unei endometrite, fiind o extensie a infectiei de la endometru la miometru. S12 este
aceiasi ca si endometrita doar mai grava predominand starea spetica: febra, frisoane, st gen alterata, cu lohii
maronii purulente, uter subinvoluat dureros.
abcesul uterin: colectie purulenta inchistata in muschiul uterin. Se banuieste atunci cand se palpeazaformatiuni
boselate care deformeaza suprafata uterului, cand spt unei metrite se agraveaza si tratamentul nu da rezultate,
sau in cazul deschiderii in cavitatea peritoneala.
infarctul uterin: apare dupa manevre abortive si se carcat prin apartia brutala a: durerii puternica abdomino-
pelvina, urmata de starea de soc, cu temp normala sau subfebrilitati%
gangrena uterina: semnele generale sunt dominate de starea septica instalata de obicei dupa o manevra
abortiva dupa o nastere sau o interventie obstreticala. Sunt prezente semnele socului: icter, coagulopatie de
consum, insuficienta hepatorenala acuta, plaman de soc, metastaze septice. ,ocal plagile vulvovaginale sau
operatorii sunt devitalizate, dureroase, edematiate su secretie maronie fetida, din cavitatea uterina se scurg
secretii brun negricioase fetide.
28 extirparea focarului septic histerectomie totala si drena' abdominal si corectarea dezechilibrelor: )2B,
echilibrare hidroelectrolitica, hematologica.
**
1=)patologia inflamatorie anexiala: anexitele acute si cronice:
anexitele acute
etiopatogenie: gonococ, streptococ, stafilococ, cocobacil, proteus, enterococ, clamidiile, micoplasme.
-cai de propagare: ascendenta, canaliculara, limfatica, hematogena.
-forme anatomo-clinice:
anexita catarala: este o forma initiala a oricarei inflamatii anexiale, trompa tumefiata, turgescenta, cu fran'urile
edematiate, prin ostium tubar se scurge un lichid seromucos. .ucoasa este ingroasata. .icroscopic epiteliul este
descuamat, stratul muscular edematiat, hiperemiate cu infiltrat polimorfonuclear. 4var marit de volum, edematos,
moale, iar microscopic se constata hiperemie, edem, infiltrat leucocitar.
-anexita purulenta: trompa are volumul marit, congestionata, cu aderente la organele vecine, lumenul contine
puroi. /ran'urile se aglutineaza, ostiumul abd se obstrueaza se acumuleaa in interior puroi putand determina un
piosalpinx. .ucoasa este ingrosata, hiperemiata cu subfuziuni hemoragice. .icroscopic pe suprafata mucoasei
se gaseste un exudat purulent si infiltrat leucocitar, ovar marit, edematiat, transformat intr-un abces pioovar.
S12: se instaleaza brutal, durere localizata in abd inferior in fosele iliace, este intensa, exacerbat de miscari,
cntinua sau intermitenta, accentuata la efort, palpare. >neori apare si semne de iritatie peritoneala !greturi,
varsaturi, diaree) semne urinare !polachiurie, disurie)
-febra mare, frisoane si stare generala alterata, metroragie, leucoree.
:iag: durere pelviana acuta, febra, impastare sau formatiune anexiala sensibila, metroragie, para clinic
leucocitoza si "S0 crescut.
:iag diferential: apendicita acuta, sigmoidita supurata, infectii urinar, colica renala,ocluzie intestinala, sarcina
tubara, torsiune de ovar.
28:-adm de )2B si a antiinflamatorii.
-repaus la pat obligatoriu, punga cu gheta pe abdomen.
-)2B din gupul -betalactaminelor!penicilina, meticilina, oxacilina, aplicilina, precum si cefalosporine: zinacef,
fortum, cefalexima)
-aminozidelor !anamicina, tiamfenicolul)
-tetracicline !tetraciclina, oxitetraciclina)
-macrolide: eritromicina, spiromicina, lincomicina.
-metronidazol este activ pe germeni anaerobi.
-anitinflamatoare nesteroidiene: fenibutazona, diclofenac, indometacin, sau steroidiene. &orticoterapie: prednison.
-este utila administrarea antipireticelor, antialgicelor, a imunoterapiei nespecifice!polidin)
anexitele cronice:
))salpingitele cronice:
a)forme microlezionale: -salpingita parenchimatoasa hipertrofica
-salpingita nodulara sau moniliforma
-salpingita scleroatrofica
-salpingita granulomatoasa.
b)forme macrolezionale: -anexita chistica% -hidrosalpinxul. -piosalpinxul.-hematosalpinxul
B)ovaritele cronice: ovarita parenchimatoasa hipertrofica, scleroasa, sclerochistica.
*$
S12: este polimorfa, durerea cu sediu pelvin, in fosele iliace cu iradiere inspre coapse, spontana sau provocata
de eforturi, frig, umezeala.
-pot aparea descarcari vaginale mucoase, mucopurulente sau apoase, tulburari menstruale menometroragii
-alte tulb : disurie, polaiurie, dismenoree, sterilitate,
-tuseu vaginal: sensibilitate la palpare, masa tumorala, anexiala cu dimensiuni variate, scurtarea fundurilor de sac
vaginale, impastare perianexiala.
:iag se pune pe antecedente !nasteri, avorturi, trecut inflamator anexial), pe spt amintite, pe baza modificarilor
anexiale constatate prin tuseu vaginal si pe exploarari paraclinic! leucocitoza, "S0 crescute)
:iag diferential: distrofii ovariene neinflamatorii, tumori ovariene, fibrom uterin subseros sau intraligamentar,
sarcina extrauterina tubara, hematocel pelvian, endometrioza% afectiuni negenitale: rinichi ectopic pelvian, tumori
rectosigmoidiene, apendicita cronica.
28: repaus fizic, evitarea oboselii, a eforturilor fizice mari, a ortostatismului prelungit, evitarea frigului si a
umezelii.
-tratament antiinflamator!corticoterapie, fenilbutazona, diclofenac, indometacin)
-hormonterapia este indicata in cazurile cu tulburari ale ciclului menstrual. Se adm preparate de progesteron, in a
doua parte a ciclului in cazul sangerariilor prelungite.
-mi'loace balneofizeoterapeutice.
-inetoterapia cuprinde gimnastica abd-pelviana si masa'ul ginecologic.
-tratam chir este indicat in formele hemoragice, consta in extirparea organului bolnav: salpingectomie,
anexectomie, cu sau fara histerectomie
*6
1=)patologia inflamatorie anexiala: anexitele acute si cronice:
anexitele acute
etiopatogenie: gonococ, streptococ, stafilococ, cocobacil, proteus, enterococ, clamidiile, micoplasme.
-cai de propagare: ascendenta, canaliculara, limfatica, hematogena.
-forme anatomo-clinice:
anexita catarala: este o forma initiala a oricarei inflamatii anexiale, trompa tumefiata, turgescenta, cu fran'urile
edematiate, prin ostium tubar se scurge un lichid seromucos. .ucoasa este ingroasata. .icroscopic epiteliul este
descuamat, stratul muscular edematiat, hiperemiate cu infiltrat polimorfonuclear. 4var marit de volum, edematos,
moale, iar microscopic se constata hiperemie, edem, infiltrat leucocitar.
-anexita purulenta: trompa are volumul marit, congestionata, cu aderente la organele vecine, lumenul contine
puroi. /ran'urile se aglutineaza, ostiumul abd se obstrueaza se acumuleaa in interior puroi putand determina un
piosalpinx. .ucoasa este ingrosata, hiperemiata cu subfuziuni hemoragice. .icroscopic pe suprafata mucoasei
se gaseste un exudat purulent si infiltrat leucocitar, ovar marit, edematiat, transformat intr-un abces pioovar.
S12: se instaleaza brutal, durere localizata in abd inferior in fosele iliace, este intensa, exacerbat de miscari,
cntinua sau intermitenta, accentuata la efort, palpare. >neori apare si semne de iritatie peritoneala !greturi,
varsaturi, diaree) semne urinare !polachiurie, disurie)
-febra mare, frisoane si stare generala alterata, metroragie, leucoree.
:iag: durere pelviana acuta, febra, impastare sau formatiune anexiala sensibila, metroragie, para clinic
leucocitoza si "S0 crescut.
:iag diferential: apendicita acuta, sigmoidita supurata, infectii urinar, colica renala,ocluzie intestinala, sarcina
tubara, torsiune de ovar.
28:-adm de )2B si a antiinflamatorii.
-repaus la pat obligatoriu, punga cu gheta pe abdomen.
-)2B din gupul -betalactaminelor!penicilina, meticilina, oxacilina, aplicilina, precum si cefalosporine: zinacef,
fortum, cefalexima)
-aminozidelor !anamicina, tiamfenicolul)
-tetracicline !tetraciclina, oxitetraciclina)
-macrolide: eritromicina, spiromicina, lincomicina.
-metronidazol este activ pe germeni anaerobi.
-anitinflamatoare nesteroidiene: fenibutazona, diclofenac, indometacin, sau steroidiene. &orticoterapie: prednison.
-este utila administrarea antipireticelor, antialgicelor, a imunoterapiei nespecifice!polidin)
anexitele cronice:
))salpingitele cronice:
a)forme microlezionale: -salpingita parenchimatoasa hipertrofica
-salpingita nodulara sau moniliforma
-salpingita scleroatrofica
-salpingita granulomatoasa.
b)forme macrolezionale: -anexita chistica% -hidrosalpinxul. -piosalpinxul.-hematosalpinxul
B)ovaritele cronice: ovarita parenchimatoasa hipertrofica, scleroasa, sclerochistica.
*+
S12: este polimorfa, durerea cu sediu pelvin, in fosele iliace cu iradiere inspre coapse, spontana sau provocata
de eforturi, frig, umezeala.
-pot aparea descarcari vaginale mucoase, mucopurulente sau apoase, tulburari menstruale menometroragii
-alte tulb : disurie, polaiurie, dismenoree, sterilitate,
-tuseu vaginal: sensibilitate la palpare, masa tumorala, anexiala cu dimensiuni variate, scurtarea fundurilor de sac
vaginale, impastare perianexiala.
:iag se pune pe antecedente !nasteri, avorturi, trecut inflamator anexial), pe spt amintite, pe baza modificarilor
anexiale constatate prin tuseu vaginal si pe exploarari paraclinic! leucocitoza, "S0 crescute)
:iag diferential: distrofii ovariene neinflamatorii, tumori ovariene, fibrom uterin subseros sau intraligamentar,
sarcina extrauterina tubara, hematocel pelvian, endometrioza% afectiuni negenitale: rinichi ectopic pelvian, tumori
rectosigmoidiene, apendicita cronica.
28: repaus fizic, evitarea oboselii, a eforturilor fizice mari, a ortostatismului prelungit, evitarea frigului si a
umezelii.
-tratament antiinflamator!corticoterapie, fenilbutazona, diclofenac, indometacin)
-hormonterapia este indicata in cazurile cu tulburari ale ciclului menstrual. Se adm preparate de progesteron, in a
doua parte a ciclului in cazul sangerariilor prelungite.
-mi'loace balneofizeoterapeutice.
-inetoterapia cuprinde gimnastica abd-pelviana si masa'ul ginecologic.
-tratam chir este indicat in formele hemoragice, consta in extirparea organului bolnav: salpingectomie,
anexectomie, cu sau fara histerectomie
*7
*;)inflamatile peritoneului pelvian:pelviperitonitele:
-inflamatiile peritoneului pelvian succed de obicei infectiei uterine sau anexiale, dar pot as survina si prin inoculari
directe!instrumente, histerosalpingografii, hidrotubatii)
clasificare anatomo-clinica:
))pelviperitonite acute:
-seroasa !prezinta seroasa peritoneala congestionata, cu exudat seros localizat in 'urul organelor
infectate!periuterin-periaxial) apoi acumulanduse in :uoglas.
-purulenta: deriva din precendenta, exudatul transformandu-se in puroi, infectia fiind limitata spre marea cavitate
peritoneala de aderente fibrinoase care conglomereaza ansele intestinale si epiplonul la peretele abdomino-
pelvian, sub care se dezvolta o colectie purulenta.
-abcesul douglasului este acumularea unei colectii purulente in zona cea mai decliva a cavitatii peritoneale.
Survine dupa o pelviperitonita purulenta, sau supuratii anexiale fistulizate in cavitatea peritoneala, sau apendicita
perforata.
B)pelviperitonite cronice: poate fi consecinta unei pelviperitonite acute sau poate fi generata de procese
inflamatorii cronice persistente, care determina reactii exudative peritoneale.
clasificare anatomo-clinica:
-plasitca: masa fibroasa cu aglutinare viscerala si epiplooica, cu aderente si false membrane care pot ingloba
microcolectii seroase.
-fibroza peritoneala cronica: peritoneul pelvian este congestionat, cu vascozitati, cu scleroza difuza si infiltrat
inflamator limfoid.
-microchisturi peritoneale:chisturi uniloculare, translucid, sau opace, unice sau multiple localizate pe
mezosalpinge.
-pelviperitonita miliara: se intalneste in endometrioze, in cazul granulatiilor hipofazice, a talcoamelor.
S12: -pelviperitonita acuta este de obicei secundara proceselor inflamatorii metroanexiale si uneori propagata de
la org vecine!apendice, rect, sigma)
-durere abd se accentueaza, este vie si localizata in eta'ul abd inferior, febra ridicata, de tip septic, tahicardie,
stare generala alterata, semne de iritatie peritoneala! grata, varsaturi, diaree, tenesme rectale), disurie, polaiurie.
-la ex fizic abd se constata durere la palparea abd inferior, cu aparare musculara voluntara#involuntara.
-tactul vaginal este dureros, fundurile de sac sunt impastate, dureroase, douglasul bombeaza si este foarte
sensibil
-in pelviperitonitele cronice, care este o peritonita plastica, cu aderente intre organele pelviene, pe care le
inglobeaza intr-o masa tumorala cu consistenta inegala, dureroasa, fixa, in care se delimiteaza greu org genitale
interne, 2& este dominat de durere abd, 'oasa, predominand simptomatologia infectiilor cronice uteroanexiale
care a generat-o
(volutie:sau tratament corespunzator evolueaza spre vindecare%
-sub tratament incorect sau fara tratament evolueaza spre complicatii: peritonita generalizata,
septicemii,septicopiemii, abcedari in org vecine, sau spre cronicizare cu impastare pelviana, pseudotumorala.
:iag: pelviperitonitei acute este in special clinic. Spt sunt localizate in eta'ul abd inferior stare generala moderat
alterata, lipsa stazei gastrice si a imaginilor radiologice hidriaerice.
:iag dif: cu salpingoovarita ac, piosalpinx, tumori pelvine infectate, flebite, apendicita acuta, torsiune de tumora
sau org genital, hematocel.
28: pelviperitonita acuta catarala poate sa raspunda la tratamentul antiinflamator, imunoterapiei nespcifice si
)2B.
*<
-tratamentul formelor supurate care nu rasp la tramentul medicamentos este chir: laparotomie, drena'ul colectiilor
purulente,extirparea focare septice anexiale
-pre si postoperator , )2B masiva si corectarea tuturor dezechilibrelor
*9
*1)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancer vulvar%
:ef:cancerul vulvar cuprinde toate leziunile ulcerative si sau tumorale, cu localizare vulvara si evolutie maligna.
/recventa: 1-*A din tumorile maligne genitale.
(tiopatogeneza: frecventa maxima este dupa menopauza, perioada in care mucoasa vulvara sufera modificari
accentuate involutive detreminate de carenta hormonala. &a factori predispozanti: diferite dermatoze pruriginoase
!factori iritativi locali) cicatrici obstreticale, ulceratii cronice, vegetatii veneriene.
)natomie patologica: cancerul vulvar poate aparea ca:ulceratie, eritroplazie, tumoare solida sau papilom. /orma
histologica: ma'oritatea cancerol vulvare sunt: epitelioame !spinocelular si bazocelular), adenocarcinoame !cu
origine glandulara)
(piteliomul spinocelular: cel mai frecvent 9+A din cazuri% iar in patogeneza lui este incriminata posibilitatea unei
etiologii virale !herpes simplex de tip 55). Stadiul preinvaziv este asociat cu o leziune displazica vulvara !boala
paget, boala boDen)
-evolutie: se extinde treptat urmand caile limfatice, initial cele superficiale!ggl inghinali) apoi cele profunde !ggl
pelvieni)
-in evolutia sa se pot descrie * stadii: carcinom intraepitelial !imbarca 6 forme histologice: epidermoid
intraepitelial, boala 1aget, boala BroDn, eritroplazia Kuerat) si carcinom invaziv%
S12: este saraca, apare prurit, sangerare, scurgeri fetide, durere doar in formele infectate si cancere avansate.
-obiectiv: prezenta ulceratiei, leucoree abundenta sau secretie purulenta, sau scurgeri sanghinolente.
-diag de certitudine prin biopsie.
-diag dif: goma luetica, 2B& vulvar, ulcer cronic, sancrul moale.
stadializare dupa /igo
2 - 2umora primara. 2is - carcinom neinziv !carcinom in situ).
21 - tumora limitata la vulva cu diametrul de sub * cm.
2* - tumora limitata la vulva mai mare de * cm.
2$ - tumora de orice dimensiune invadata in uretrea, vagin sau anusului.
26 - tumora de orice dimensiune estinsa la uretra superioara, vezica urinara, rect, sau fixate de
peretele pelvian sau cu metastaze la distanta.
J - ganglioni limfatici regionali. Jo - fara adenopatie palpabila.
J1 - invazie ganglionara unilaterala cu ganglionii mobili.
J* - invazie ganglionara bilaterala cu ganglionii mobili.
. J$ - adenopatie palpabila cu ganglioni fixati.
. - metastaze la distanta .4 - fara metastaze la distanta
.1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul ;: -2oJo.o
Stadiul 5: 21J;.; 2umora limitata la vul sau#si perineu, L * cm, fara metastaze gg.
Stadiul 55: 2*J;.; 2umora limitata la vul sau#si perineu, B * cm, fara metastaze gg.
*=
Stadiul 555: 2$J;.; sau 212*2$, J1J*, .o
Stadiul 5") 26J;,1,* .;
Stadiul 5"B: orice 2, orice J, .1, orice metastaza la distanta inclusiv gg. limfatici pelvini.
28: - in stadiul de carcinom intraepitelial, tratam este chir, constand in ablatia completa a tegum vulvar.
-in carcinomul invaziv, tratam initial chir- vulvectomie totala cu fimfadenectomie regionala,
- radioterapia in stadiile 5 si 55 cand ggl limfatici, inghinali sau pelvieni saut invadati, sau in stadiile inopeabile. Se
foloseste radioterapie post operatorie pe camp extins sau telecobaltoterapia dupa $ sapt post op.
-chimioterapie:infiltratii locale cu +-fluorouracil.
$;
**)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancerul vaginului.
-cancerul primitv reprezinta 1-*A dintumorile genitale maligne feminine, poate fi depistat precoce, datorita
accesibilitatii dar evolutia si prognosticul raman nefavorabile datorita extensiei la ggl regionali si org vecine.
(tiopatogeneza: incidenta intre 6+-7; ani, cand mucoasa vaginului sufera modificari trofice si displazice !prin lipsa
hormoni)
)nato patologica: in stadiul incipient macroscopi poate fi o ulceratie bine delimitata, indurata, care sangereaza
usor la atingere. 5n forme avansate cuprin in totalitate vaginul si org vecine.
&lasificare histologica: =;A sunt epitelioame, 1; A adenocarcinoame,
S12: nespecifica fiind caracterizata prin prezenta ulceratiei sau a formatiunii tumorale, sangerare sau scurgeri
hemopurulente sau leucoree. 5n forme avansate: durere si tulb vezicale sau rectale.
(volutie: estensiune prin invadarea organelor vecine, vulva, col, uretra, vezica, rect.
:iag: diag de certitudine se stabileste prin biopsie.
Stadializare 2J. pt carcinomul primitiv epidemoid
tumora primara 2
-2is fara semn de tumora primara, epiteliom preinvaziv
-2; fara semn de tumoare primara
-21tumoare limitata la peretele vaginal
-2* tumoare depasind peretele vaginal, dar fara sa a'unga la peretele pelvian
-2$ tumora dezvolta pana la peretele pelvian
-26 tumora cu invazia peretelui vezical, rectal, sau depasind micul bazin
-26@.1 diseminare la distanta
ggl limfatici regionali
-J; fara semne de invazie a ggl limfatici regionali
-J1 semne de invazie unilaterala a ggl limfatici regionali mobili
-J* semne de invaziebilaterala a ggl limfatici regionali mobili
-J$ semne de invazie a ggl limfatici regionali fixati.
metastaze la distanta .4 - fara metastaze la distanta
.1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul ; !2is) 2;J;.;
Stadiul 5 - 21 J; .;
Stadiul 55 - 2* J; .;
Stadiul 555 - 2$ J; .; sau 21, 2*, 2$ J1 .;
Stadiul 5" orice 2 orice J .1
28: radiochirurgical si chimioterapic.
-in stadiul pre invaziv: pot fi aplicata pomezi topice su +-fluorouracil.
-in stadiul 5 la bolnavele tinere se efectueaza exereza radicala a vaginului !colpectomie totala) cu grefa imediata
de piele despicata sau vaginoplastie cu ansa intestinala, apoi se completeaza cu limfadenectomie totala,
-in stadiile avansate: se indica radioterapia externa cu energii inalte, combinalta cu iradiere intravaginala.
5radierea este urmata de histerocolpectomie totala cu limfadenectomie regionala,)
-in stadiile 555 si 5" tr principal este cel radiologic si sec cel chir: exenteratie pelviana partiala sau totala)
$1
-chimioterapia este indicata in cazurile cu desiminari la distanta.
$*
**)patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: def, frecvnta, etiopatogenie, anatomie
patologica, forme anatomo-patologice, simptomatologie:
def: este o tumoare benigna uterina, constituita din elemente analoage ale muschiului uterin.
etiopatogenie: apare mai frecvent dupa $+ ani. 5n patogeneza lui sunt incriminatimai multi factori: -paritatea
!nulipare fac mai frecvente fibromiom), factorul rasial! rasa neagra), factorul hormonal !estrogenii au rol
favorizant) factorul familiar !luat in discutie ca mostenire)
anatomie patologica: aspectul macroscopic este de tumor dura, regulata, rotunda sau ovalara, unica sau
multipla, localizata mai frecvent la corpul uterin si mai rar la istm si col. (ste binedelimitat, incapsulat, dur.
-microscopic fibrele musculare netde sunt dispuse concentric in varte'uri, separate de tesut fibros alb sidefiu si
este incon'urat de o bogata retea vasculara.
forme anatomoclinice:
a)fibroleiomiomul intramural#interstitial cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune uniforma a
miometrului din 'urul tumorii. 4data cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia subseroasa sau
submucoasa.
b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in cavitatea
uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.
c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa ia pozitia
subseroasa,
d)fibroleiomielomul cervical: este unic, are dezv intramurala sau sub mucoasa!polip fibromatos cervical)
simptomatologia fibromioamelor necomplicate:
-tulburari menstruale, menoragii, hipermenoree, metroragii
-hemoragii uterine se ma nifeta ca menoragii, menometroragii si metroragii. .enstrele pot fi : hipermenoree,
polimenoree
-leucoree este trenanta, mai abundenta premenstrual, sau forma de hidroree sau glere filante abundente.
-piometria este rara poate fi intalnita in polipii endocervicali sau cavitari suprainfecatati.
-durerea: este in special apana'ul complicatiilor, bolnavele au o senzatie de greutate in pelvis sau apasare,
accentuate premenstrual.
-tulb urinare !polachiurie, disurie, retentie urinara prin compresiune uretrei de catre fibroame), tulb digestive
! constipatie), sterilitate si infertilitate, congestie mamara premenstruala.
simptomatologia fibromioamelor complicate: pe langa spt amintite, au o dezvolatre rapida. "olumul uterului
creste rapid,apar menometroragie, leucoree si durere .
$$
patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: diagnostic si complicatii.
diagnostic:
-examenul obiectiv- general: furnizeaza date despre sdr hiperestrogenic, complicatiile generale, sau la dustanta
posibile.
-ex genital pune in evidenta modificarile morfologice uterine. (x cu valve poate vizualiza fibroamele cervicale
!colul avand volumul marit cu aspect de butoias), polipi endocervicali, tumori acusate in vagin.
-in cazul fibromioamelor voluminoase palpabile transabdominal se poate aprecia prin palpare: volumul, forma,
consistenta, mobilitatea si sensibilitatea tumorii.
-ex prin tact vaginal cauta sa precizeze caracterele fizice ale tumori: volum !variabil), forma ! regulata in
fibromatoza difuza si neregulata in polifibromatoza), consistenta ! dura), mobilitate este in general pastrata,
sensibiliatate !fibroamele necomplicate sunt nedureroase, iar cele complicate sunt dureroase).
(xploarari paraclinice:
-histerometrie: -releva lungimea cavitatii uterine.
-histerosalpingografie: poate arata deformarea cavitatii uterine, alungirea ei
-examenul citohormonal vaginal si dozarile hormonale: pot videntia hiperestrogenie%
-chiureta'ul uterin: se face in scop terapeutic, biopsic si explorator si fornizeaza date despre marimea cavitatii,
localizarea nodulilor fibromatosi.
-ex citooncologic, tesul ,hamm-schiller, colposcopia, biopsia cervicala.
-ecografia, evidentiaza modificarile morfologice uterine, permite localizarea nodulilor fibromatosi voluminosi,
precum si masurarea dimensiunilor lor
-ex de ,1: examen de urina, hemoleucograma, "S0, ureea, creatinina, 234,231, trstarea coagularii, fibrinogen,
trombocite, timp de sangerare si coagulare, 2K 20, proteinemia.
diagnosticul diferential: cu sarcina normala sau complicat, cu tumori maligne uterine, anexiale, sarcina
extrauterina, cu avort in curs sau incomplet.
complicatii locale
a)hemoragice: devine o complicatie atunci cand prim importanta sau persistenta eu induce o stare de anemie.
b)infectioase: endometrite, inflamatii anexiale !salpingite, poisalpinx, metroanexite acute sau subacute),
necrobioza septica.
c)complicatii mecanice: date de compresiunea exercitata de fibromiom asupra elementelor anatomice vecine.
/ibroamele cu dezvoltare abd sunt mari dar nu prea dau fenomene compesive. /ibroamele cu dezvolatre
pelviana chiar daca sunt cu dimensiuni reduse dau frecvent complicatii compresive. /ibroamele cu dezvoltare in
ligamentul larg sunt adesea compresive.
-torsiune este o alta complicatie mecanica. /ibroamele pediculate se pot torsiona, apare alterarea starii generale,
durere pelviana accentuata, stare de soc, adb acut.
d)complicatii vasculare: apar prin alterarea vascularizatiei tumorii. : degenerescenta edematoasa !alterarea circ
limfatice), necrobioza aseptice! apare prin alterarea circulatiei sanghine)
complicatii generale: obezitate, tulb cardiovasculare, hipertensiune si terenuri tromboflebitice.
complicatii obstreticale -sunt in legatura cu influenta fibromiomului asupra evolutiei sarcinii.
$6
complicatii chirurigicale: anestezice, intraoperatorii:lezarea org vecine, hemoragii, sau post operatorii: hemoragii
$+
*+) fibromiom uterin: forme anatomoclinice si tratament:
forme anatomoclinice:
a)fibroleiomiomul intramural cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune uniforma a miometrului
din 'urul tumorii. 4data cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia subseroasa sau submucoasa.
b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in cavitatea
uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.
c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa ia pozitia
subseroasa,
d)fibroleiomielomul cervical: este unic, are dezv intramurala sau sub mucoasa!polip fibromatos cervical)
tratament: este doar chirurgical: miomectomie !extirparea prin enucleere a nodulilor fibromatosi si sutura
uterului), miometrectomie ! extirparea nodulilor fibromatosi impreuna cu o parte a miometrului incon'urator) sau
histerectomie fundica !la bolnave cu noduli fibromatosi localizati in zona fundica) si histerectomia segmentara
subcorporeala cu implantarea uter in vagin.
-tr chir radical: histerectomie totala sau subtotala cu sau fara anexectomie.
-in raport cu varsta femeii: sub $+-6; ani se prefera procedeele operatorii conservatoare !miomectomie,
miometrectomie cu pastrarea anexelor). :upa 6;-6+ ani se prefera histerectomie totala cu anexectomie
bilaterale.
-in raport cu dimensiunile fibromului: cele mari au indicatie operatorie. &ele reduse, fara spt impun expectatia si
supravegherea.
-in raport cu localizarea si evolutia: cele cu dezvoltare abd: se vor opera datorita volumului mare. /ibroamele cu
dezvoltare pelvina, care se manifetsa prin durere se vor opera, durerea fiind indicatorul spr necrobioza, inclavare,
sau evolutie intraligamentara.
-tratament medicamentos: urmareste oprirea unei hemoragii si prevenirea recidivelor. 4prirea hemoragiei se
realizeaza prin adm de septice !oxitocin), hemostatice si coagulante !venosat, adrenostazin). 8ezultatele sunt
nesatisfacatoare iar oprirea hemoragiei se face prin chiureta' uterin.
$7
$<
*7)cancerul de col uterin: def, frecventa, etiopatologie, factori de risc de imbolnavire, histiogeneza, anato-
patologica: forme histologice.
def: reprezinta proliferarea maligna a epiteliului cervical, de unde si denumirea de epiteliom
frecventa din totalul cancerelor 9;-=;A sunt localizate la col, poate fin intalnit la toate varstele, frecventa cea
mai mare intre 6;-7; ani. 5ncidenta in tare noastra: **-$7;#;;;
etiopatologie: etiologia nu este cunoscuta. Sa observat ca incidenta este mica la femeile lipsite de viata sexuala
si aproape absenta la virgine. 5ncidenta crescuta la femei cu viata sexuala agitata, cu debut precoce, cu parteneri
sexuali multipli
factori de risc de imbolnavire
-factori intrinseci: varsta intre $+-7+ ani se grupeaza ma'oritatea cazurilor
-statusul endocrin: rolul estrogenilor si progesteronului nu este stabilit, unii autori spun ca are rol favorizant, dupa
altii protector. )nticonceptionale hormonale, ar avea dupa unii rol protector, dupa altii rol favorizant.
-factori extrinseci: factori de mediu- in ultimleel studii efectuate nu se mai constata o mare diferenta intre mediu
urban si cel rural.
-rolulsexualitatii in carcinogeneza cervicala neoplazie cervicala apare doar la femeia sexual activa ceea ce a
generat ideea transmiterii prin contact sexual a unui agent carcinogen la femeia receptiva. >nii autori
incrimineaza virusul herpetic genital tip 55. )ctul sexual reprezinta elementul pivot in carconomatoza cervicala,
numerosi parametrii se refera la acest factor: debut precoce al vietii sexuale, parteneri sexuali multiplii, practici
anticonceptionale cu diferite substante, numarul nasterilor si al avorturilor.
histiogeneza: mucoasa cervicala este formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos la nivelul exocolului, care
se continua cu un epiteliu cilindric glandular, unistratificat la nivelul endocolului, iar zona de trecere dintre cele *
epitelii: H 'onctiunea scuamo-cilindricaH si ste locul unde se initeaza de regula procesul carcinogenetic.
anato-patologica: forme histologice.: 97A din neoplaziile cervicale sunt carcinoame pavimentoase, <-9A sunt
forme mixte, si +A adenocarcinoame.
-dpdv histo-morfologic pot imbraca $ stadii succesive: &5(, carcinom microinvaziv, carcinom invaziv.
carcinomul intraepitelial &5( se defineste ca forma incipienta a carcinomului in care epiteliul in toata grosimea lui
prezinta celule nediferentiate, fara stratificare, dar la care leziunea nu depaseste membrana bazala.
carcinom microinvaziv repreznita o forma intermediara subclinica, de trecere spre carcinomul franc invaziv.
&uprinde in ordinea leziunii: cancerul microinvaziv !invazie sud +mm a corionului), microcancerul mestDerdt
!invazie de pana la +mm in profunzimea corionului) carcinomul invaziv ocult !invazie neta dar aspectul leziunii se
mentine sub limita perceptiei clinice)
carcinomul invaziv : apare la inceput ca o usoara inmugurire in 'urul 4&(, de culoare rosie, bine circumscrisa,
friabila, sangereaza usor la atingere. 5ntro faza mai avansata tumoarea creste putand lua formele anatomice
descrise:
-forma vegetanta :conopidiforma, friabila, sangeranda.
-forma ulcero-vegetanta:M apare sub forma unei ulceratii adanci%
-forma infiltrativa: zona afectata apare indurata, dura , culoare roz palid.
-microscopic canverul invaziv imbraca $ forme histologice: carcinom nediferentiat, spinocelular, spinocelular cu
fenomene de cheratizare.
)lte forme histologide de neoplazie cervicala:
-adenocarcinomul: adenom malign, adenoacantom, adenocarcinom cu celule clare.
$9
-sarcoame cervicale: botriosarcom, fibrosarcom, limfosarcom.
-teratoame maligne, melanoame maligne.
$=
*<)cancerul de col uterin: simptomatologie, stadializare, diagnostic:
simptomatologie:
-carcinomul preinvaziv este asimptomatic cand apare pe un col indemn, macroscopic. &and apare pe fondul unei
leziuni cervicale !displazie), spt sunt aceleasi, constand in leucoree mai abundenta si metroragie..
-la ex cu valve se pot observa: eroziuni, ulceratii, leucoplazie, placi anginomatoase, care sangereaza usor la
atingere.
-in carcinomul invaziv spt cuprinde: metroragii constante, spontane sau la atingere, leucoree cu fetiditate
caracteristica, durerea apare tardiv in formele avansate.
-spt generale apar tardiv: scadere ponderala, inapetenta, facies cu paloare caracteristica, febra oscilanta.
-tuseul vaginal apreciaza volumul, neregularitatea, duritatea colului uterin,
diagnostic:
-ex clinic: nu este concludent, spt hemoragie, leucoree, durerea nu sunt caracteristice.
-ex colposcopic: indica unde, cand si cum trebuie efectuata biopsia, evidentiand zonele cu modificari morfologice,
-testul ,ham Schiller se efectueaza innaintea colposcopiei si se bazeaz pe afinitatea tinctoriala a glicogenului din
celulele epiteliului pavimentos normal, fata de iod. ,ipsa de incarcare du glicogen a epiteliului pavimentos
determina o zona lacunara necolorata.
-testul oncoligic: poate surprinde neoplazia intro forma incipienta. 5nitial testul citologic Babes 1apanicolau a
evidentiat + categorii:
-& 5 celule normale fara atipii
-& 55 celule cu unele atipii, fara suspiciune de malignitate.
-& 555 celule cu atipii avand unele suspiciuni, fara sa se poata afirma malignitatea
-& 5" celule izolate cu atipii sugerand cert malignitatea
-& " celule maligne in placarde
-ex histopatologic: se poate efectua biopsia cervicala: poate fi diri'ata prin testul ,ugol, sau tintita prin
colposcopie.
-date de lp: indica amenia, hiperleucocitoza, "S0 crescut.
stadializare:
estensie tumorala 2: - 21s -cancer preinvaziv,
- 21 - cancer limitat la colul uterin,
- 21a -cancer invaziv preclinic !diag histopatologic),
- 21b -cancer invaziv clinic,
- 2* -cancerul
depaseste colul spre vagin si invadeaza perimetrele, -
2*a -cancerul invadeaza vaginul !nu atinge 1#$inf),
- 2*b -cancerul invadeaza parametrele !nu atinge peretele pelvian),
- 2$ -cancerul invadeaza vaginul pana la 1#$ inferioara si parametrele pana la
peretele pelvian, - 26 -cancerul invadeaza vezica si rectul sau organele extrapelviene,
- 26a -invazia vezicii si sau a rectului,
-26b extinderea cancerului in afara
pelvisului sau metastaze la distanta.
6;
invazia ggl : J;- evidentierea ggl nu este posibila prin metode clinice si paraclinice,
J1 -ggl limfatici regionali evidentiabili clinic si sau limfografic,
J* -ggl se palpeaza ca o masa tumorala imobila pe peretele
pelvian, separati de tumoarea primitiva.
metastaze la distanta .4 - fara metastaze la distanta
.1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul ; !2is) 2;J;.;
Stadiul 5 - 5a -21a J; .;
- 5b - 21b J; .;
Stadiul 55 - 55a -2*a J; .;
- 55b -2*b J; .;
Stadiul 555 - 2$
J; .; sau 21b-*a,*b J1-* .;
Stadiul 5" - 5"a -26 J; .; sau 26J1-* .;
- 5"b orice 2, ori ce J@.1
61
*9)cancerul de col uterin: evolutie preopagare, tratament.
evolutie propagare: este progresiva, invadand tesuturile si organele invecinate, sau metastazand la distanta.
-se propaga: din aproape in aproape, pe cale limfatica, dea lungul nervilor si vaselor sanghine, prim embolie
limfatica!drirect in ggl sateliti) sau prin invadarea vaselor sanghine.
-caile limfatice de propagare sunt in nr de $:- canalul limfatic anterior !a'unge la ggl paracervicali, obturatori si
iliaci ext) -canalul limfatic posterior !se termina in ggl hipogastrici)
-canalul limfatic scurt !se terimina in ggl
sacrati si promontorieni)
-grupurile ggl pot fi impartite in:
-prima statie ggl: ggl ureterali sau paracervicali, obturatori, iliaci ext si int, ggl sacrati.
-a doua statie ggl: ggl iliaci comuni aortici si inghinali.
-metastazele hepatice, pulmonare si osoase sunt rare.
-in procesul infiltrativ acesta se poate extinde la peretii pelvieni, prinzand vezica si rectul. >retrele sunt
respectate, dar procesul tumoral duce la stenozarea lor prin compresiune, det hidronefroza.
tratament.
a)chirurgical: primul principiu este radicalitatea oncologica, actul chir urmareste extirparea in totalitate a leziunii
primare si extensiunile ei, impreuna cu ggl limfatici locoregionali.
-in raport cu gradul de extensie sau propus urmatoarele tipuri de interventie:
-pt leziunile intraepiteliale: cauterizarea, conizatia, amputatia colului, histerectomie totala simpla.
-pt leziunile invazive interventia este limfadeno-colpo-histerectomie totala largita pe cale abd.%
- un alt principiu este necesitatea tratamentului asociat radiochirurgical.
b)tr radiologic: obiectivul iradierii este sterilitatea oncologica a tumori primare si a extensilor sale regionale. 1oate
fi realizat prin curieterapia intracavitara si irdaierea externa, transcutanata.
-in cancerul cervical exista * grupuri de tesuturi ce trebuie iradiate:
-unul centaral: colul, corpul uterin, 1#$sup a vaginului, zonele adiacente ale parametrelor.
-unul periferic: portiunea distala a parametrelor si grupele ggl din apropierea peretilor pelvieni.
c)chimioterapia: se adm la bolnave la care tumoarea a fostextirpata chir dar au ramas adenopatii extrapelviene.
-stadiul ;: tratament chir:conizatie, amputatie, hisperectomie totala simpla. &urieterapie intracavitara si
uterovaginala.
-stadiul 5 si 55: -curieterapie intracavitara uterovaginala urmata de limfadeno-colpo-histerectomie totala largita,
urmata de iradiere ext transcutanata postoperatorie.
-stadiul 555 si 5": - iradiere externa cu intentie curativa !dz maxime) sau paleativa si in functie de raspunsul la
tratament se va continua cu: curieterapie intracavitara cu dz completare, sau interventie chir cu scop curativ
6*
*=)cancerul corpului uterin: def, frecventa, etiopatogeneza, factori de risc de imbolnavire, histogeneza, anato-
patologica.
def: sau cancerul endometrial este o tumora maligna epiteliala avand ca punct de plecare mucoasa uterina,
forma histologica fiind de adenocarcinom.
frecventa: este in ascensiune, 1;-17,9Aooo, ocupa locul al treilea intre cancerele genitale, apare mai ales dupa
menopauza, in 'urul varstei de 7; ani.
etiopatogeneza: nu este cunoscuta.
factori de risc de imbolnavire :factori favorizanti:
-varsta: dupa menopauza in 'urul varstei de 7; ani
-obezitatea : se apreciaza ca un exces ponderal de 1;-**g creste de $ ori riscul de imbolnavire. 4bezitatea
intervine prin conversia in tesut grasos a steroizilor de origine suprarenala in estrona.
-:N: intervine prin cicierea metabolismului hormonilor steroizi, precum si prin dezechilibrele metabolice generate.
-02): nu se cunoaste mecanismul prin care intervine in patogeneza.
-menopauza tardiva: este mai frecvent la bolnave cu menopauza tardiva.
-starea maritala si paritatea: apare mai frecvent la nulipare si femei necasatorite.
-factorul alimntar: intervine prin numeroase implicatii uterine si metabolice si prin generarea obezitatii.
-starea socio-economica si mediul: este mai frecventa in mediul urban !factori poluanti si stres)
-statusul hormonal: stimulul estrogenic excesiv, netamponat de progesteron, prin generarea hiperplaziei
endometriale.
-utilizarea anticonceptionalelor.
histogeneza: exista o continuitate a procesului proliferativ care incepe cu hiperplazia simpla, continua cu
hiperplazia glandulochistica, adenomatoasa, &5( si se termina cu carcinomul invaziv.
anato-patologica:
-macroscopic: forma circumscrisa !localizata in zona fundica sau coarne), vegetanta sau uncero-vegetanta,
neregulata, friabila, implantata inuter pe o suprafata larga, si o forma difuza.
-microscopic:in7<A din cazuri se intalneste adenocarcinomul, urmat de adenocantomul si carcinomul mixt
6$
$;)cancerul corpului uterin: simptomatologie, evolutie si propagare, stadializare.
simptomatologie: spt principal este metroragia in special la postmenopauza. (ste spontana, de obicei redusa,
cu sange proaspat sau modificat. ,eucoree sau hidroree este adesea fetida, purulente. :urerea apare in fazele
avansate.
evolutie si propagare:- netratat invadeaza org din 'ur, si duce la deces in final.
-patrunde in miometru de unde poate metastaza la distanta prin limfatice si pe cale sanghina, prin extensie poate
a'unge la seroasa peritoneala si apoi in cavitatea peritoneala sau progreseaza in 'os spre col si vagin.
-evolutie lenta, mult timp local, endocavitar.
-extinderea ggl este frecventa. ,imfaticele corpului uterin dreneaza spre pediculul lomboovarian !zona fundica)
!duce la metastaze in ggl lomboaortici) sau in directia vaselor uterine !zona istmica)! in ggl obturatori, iliaci int si
ext)
- metastazele la distanta: in ficat, plamani, vagin, ggl mediastinali.
stadializare.
2 tumoarea primara: 2is - carcionm preinvaziv%
2; - tumoare primara neevidentiabila%
21 - tumoare limitata la corpul uterin% 21a - caviatea
uterina cu lungime mai mica de 9 cm%
21b - cavitate uterina mai mare de 9 cm% 2* - tumoarea
intereseaza colul, dar nu se extinde in afara uterului% 2$ -
tumoarea se extinde in afara uterului, dar ramane in pelvis%
26 - 26a - carcinomul infiltreaza mucoasa vezicii sau a rectului si sau se extinde in afara
pelvisului - 26b - orice extensie locala si diseminare la distanta%
2x - nu sunt indeplinite conditiile minime pt aprecierea
extensiei tumorale
J ggl limfatici regionali: J; - nu se constata interesarea ggl regionali%
J1 - interesarea ggl regionali%
Jx - nu sunt indeplinite conditiile aprecierii invaziei ggl.
. metastaza la distanta: .; - nu se constata metastaze la distanta%
.1 - metastaze la distanta prezente%
.x - nu sunt intrunite conditile de apreciere a
existentei metastazelor
Stadiul ; - 2is J; .;%
Stadiul 5a - 21a J; .;%
Stadiul 5b - 21b J; .;%
Stadiul 55 - 2* J; .;%
Stadiul 555 - 2$ J; .; sau 21-$ J;-1 .;%
Stadiul 5"a - 26 J; J1
.;% Stadiul 5"b -
orice t, orice J, .1
66
cancerul corpului uterin: diagnostic, tratament.
diagnostic: se stabileste cu certitudine pe baza ex histologic efecuat din tesutul tumorale extrase prin chiureta'.
-ex renerala si anamneza orienteaza atentia spre grupul de risc.
-ex genital colul este fara leziuni, uter are voulm normal sau marit, cu consistenta morale.
-ex paraclinice: -ex oncologic: al lichidului de lava' al cavitatii uterine poate fi relevant.
-histerometrie: poate fi normala in leziunile mici, sau poate arata o cavitate marita in faza avansate.
-chiureta'ul biopsic: stabileste diagnosticul.
diag dif: fibromiom uterin, polip endometrial, metrita senila, hemoragii dupa tratamente hormonale, tumori ovariee
estrogenosecretante.
28:
-tratamentul profilactic: consta in depistarea femeilor cu risc crescut si tratarea din timp a unro afectiuni cu
potential evolutiv spre malignizare !obezitate, diabte, infertilitate, ciclurianevolatorii, dezevhilibre
estroprogestative)
- tratam este de cele mai multe ori radio chir. 5n raport cu stadializarea clinica, localizare si histologic tratamentul
poate fi:
-carcinom in situ: histerectomie tottala cu anexectomie bilaterala.
-cancerul invaziv: tr radiochir, @ hormono si chimioterapia.
-tratamentul chirurgical: pt leziunile mici localizate spre fundul uterului si care sunt diferentiate, histerectomia
totala simpla% pentru leziunile in stadiul 55 localizare istmica, nediferentiate histologic :limfadeno-colpo-
histerectomie totala largita.
-tratam radio: utilizarea radiului si cobalt.
-preoperatao: se prefera radiumterapia intrauterina, sau curietarapia endocavitara.
-radio terapia externa !transcutatata) : cobaltoterapia distruge masa tumorala endouterina, dar nu poate steriliza
in totalitate infiltratia canceroasa a miometrului, acesta putand fi distrusa prin sursele de radiu introduse in
cavitatea uterina.
-hormonoterapia: se bazeaza pe actiunea progestativelor asupra adenocarcinomului endometrial, inducand
diferentierea, maturarea, atrofia uneori si disparitia tumorii maligne.
-in stadiul 5 si uneori 55: in cancerul mic, cu localizare fundica, bine diferentiat: histerectomie totala cu anexectomie
bilaterala si extirparea 1#$ sup a vaginului, iar post operator se aplica endovaginal radium in transa.
-in cel slab diferentiat cu localizare istmica : limfadeno-colpo-histerectomie totala largita
5n stadiile 555 si 5": radium terapia uterovaginala sau cobaltoterapia, apoi se opereaza si apoi cobaltoterapie post
op.
-tratam hormonal doar in cazurile neoperabile.
6+
$*)tumorile ovariene benigne: generalitati, clasificare,, etiopatogeneze, simptomatologie, diagnostic, complicatii,
evolutie, tratament, forme clinice.
generalitati : in cazul tumorilor cu origine in epiteliul de acoperire al ovarului, evaluarea gradului de malignitate
se face prin aprecierea a doua aspecte microscopice esentiale:
-amploarea atipiilor celulare !anaplazia) si activitatea mitotica.
-prezenta sau absenta invaziei stromei de catre elementele epiteliale.
clasificare:
))tumori ovariene primare:
5) tumori epiteliale: -benigne: chist seros simplu, chist papilar, chist mucinos%
-maligne: adenocarcinoamele.
55) tumori con'unctive: -benigne: fibrom, fibroadenom, hemangiom, limfangiom.
-maligne: sarcom, fibroadenocarcinom, limfoasrcom.
555) teratoame: -benigne:chist dermiod, gusa ovariana.
-maligne: teratom solid, coriocarcinom.
5") tumori cu morfologie si functie speciala:
-tumori feminizante: tecomul, tumorea cu celule granuloase.
-tumori masculinizante: aenoblastomul, adenomul de tip suprarenala.
-tumori mixte: ginandroblastomul
-tumoarea Brenner.
B)tumori ovariene secundare: provin de la cancere primare situate in stomac, colon, sani, trompa, ovar opus.
etiopatogeneze: sunt incriminati factori endocrini !disfunctie hipotalamo-hipofizo-ovariana sau tulb de
receptivitate ovariana la stimuli hormonali) factori inflamatori infectiosi, tulb circulatorii.
S12: tulburarile menstruale, menoragiile, hipermenoree, poilmenoree ! prin hiperplazie in tumorile secretante de
estrogeni), reaparitia ciclurilor menstruale la menopauza !tumori ovariene functionale), amenoree
secundara!tumori masculinizante)
-durerile abd-pelviene sunt necaracteristice, apar mai mult ca o senzatie de apasare% dureri vionelnte sunt in
tumori torsionate.
-tulb vezicale sunt proeduce prin compresiune.
diag: se pune pe spt, pe modificarile constatate la ex obiectiv!abd marit in volum, se palpeaza o formatiune
tumorala, de diferite dimensiuni, in general nedureroasa) si pe exploarari paraclinice. (cografiaIprincipala
metoda de diagnostic.
-diag dif: -in faza pelvina: tumori uterine, distrofii chistice ovariene, hidrosalpinxul, tumori ligamentului larg, sarcina
ectopica.
-in faza abd: ascita, tumori mezenterice, cu chist hidatic, cu hidronefroza, cu sarcina.
67
complicatii: in torsionare !in tum pediculare), hemoragia intrachistica, ruperea chistului !cu sau fara hemoragie
intraperitoneala), infectarea, transformarea maligna.
evolutie: au o evolutie lenta, uneori sunt asimptomatice si sunt descoperite intamplator, alteori evolieaza spre
complicatii.
28: este chir prin rezectie partiala a ovarului !cu extirparea numai a chistului), anexectomie sau histerectomie
totala anexectomie bilaterala
))tumori ovariene primare:
5) tumori epiteliale benigne:
chist seros simplu: cea mai frecventa, nu are caractere clinice particulare, diag stabilinidu-se dupa extirapare.
/ormatiune neteda, cu peretisubtiri translucizi prin care se vede continutul serocitrin
-28:chir, excizia partiala a ovarului, cu enucleerea chistului si conservarea tesutului ovarian sanatos.
chist papilar sau vegetant este caracterizat prin prezenta de vegetatii papilomatoase pe suprafata interna a
chistului. &avitatea chistului este multicolora cu continut seros galben citrin.
chist mucinos este o tumora de dimensiuni relativ mari!1+cm) si apare la +;Adin cazuri dupa menopauza.
2umora este multiloculata, lobulata, cu continut gelatinos, compus din mucina. ,a femei tinere: anexectomie iar la
femei in menopauza: histerectomie.
55) tumori con'unctive benigne: fibrom ovarian este o tumora solida benigna , are origine in celulele inactive
hormonal ale stromei corticale. .acroscopic: tumora solida pediculata, marime variabila, cu supafata neteda. 2&
este al unei tumori pelvine solide. &and se asociaza cu ascita si hidrotoracele constituie sdr :emons-.eigs.
/ibroamele mai mari de 7 cm pot evolua numai cu ascita, lichidul ascitic fiind un transudat tumoral.
555) teratoame benigne: chist dermiod este o tumora disembrioplazica, fiind frecventa in copliarie, este unilaterala,
mobila, moale, pastoasa,care contine o substanta grasa fluida, amestecata cu par, dinti, unghii. :iag : se stab
clinic si paraclinic:eco si celioscopie
5") tumori cu morfologie si functie speciala:
-tumori feminizante:
tecomul: tumora solida, de culoare galbuie, unilaterala, apare mai ales dupa menopauza. 28 chir.
tumorea cu celule granuloase: ca urmare a activitatii celulare secretoare tumorale se instaleaza un
hiperestrogenism care determina modificari de tip proliferativ in tesuturile receptoare.
-S12: innainte de pubertate determina pubertate precoce. ,a adult :amenoree, anovulatie, hiperplazie
glandulochistica sau ademomatoasa a endometrului, mastodiene, hipermastia si adenoza mamara. >ter marit in
volum. 5n menopauza apar metroragii, mastodinie, angor'area sanilor,
-:iag:in copliarie sau climax prin aparitia semnelor de impregnare estrogenica!pubertate precoce, reaparitia
menstruatilor). (xp paraclinice : impregnare estrogenica crescuta !dozari hormonale arata valori crscute ale
estrogenilor urinari si sanghini) frotiu citohormonal arata indici crescuti acidofili si cariopignotici, iar biopsia de
endometru :hiperplazie granulomatoasa%
-tumori incapsulate, rotunde, netede, galben portocalii, rareori lobulate, cu dimensiuni variabile.
-28: chir, la bolnave tinere cu tumora strict limitata la ovar se va face anexectomie unilaterala, la bolnave peste
6; ani, sau daca tumora este bilaterala se face histerctomie.
B)tumori ovariene secundare
6<
$$) :istrofiile ovariene
:efinite. :istrofiile ovariene sunt leziuni regresive sau proliferative ovariene,. de natura benigna, cu etiologie
variata !congenitalitatea, tulburari hipotalamo-hiporizo-ovariene, tulburari circulatorii, inflamatia, cauze iatrogene)
si careOnu satisfac criteriile de clasificare in randul tumorilor ovarieneOorganice.
&lasificare. 5n functie de modul de instalare pot fi primitive sau de tip 5 si secundare sau de. tip55. 5n raport cu
aspectulOlezional pot fi: distrofii chistice,polichistice,proliferative stromale si distrofii regresive !hipoplazii
ovariene).
(tiopatogenia distrofiilor primitive, este incomplet cunoscuta.2oate distrofiile primitive s-ar putea explica printr-o
disfunctie hipotalamo- hipofizara sau printr-o afectare a receptivitatii tesutului ovarian la secretia gonadotrofinica
hipofizara
(tiopatogenia distrofiilor secundare. :istrofiile ovariene secundare au cauze P multiple:inflamatorii, circulatorii,
tulburari de statica uterine, fibromomul uterin. /actorii inflamatori produc distrofii ovariene Qprin procesele de
scleroza fibroasa postinflamatorie !reactie in cadrull procesului de vindecare), tulburarile de statica uterina si
fibromiomul produc o congestie pelviana permanenta, cu repercusiuni asupra ovarelor, tratamentele hormonale
inadecvate au repercursiuni directe asupra ovarelor.
).:istrofii proliferative 1):istrofii proliferative chistice-.aturizarea foliculului ovarian se face printr-un proces
fiziologic de chistizare, cuOruperea foliculului in momentul ovulatiei, constituirea si evolutia corpului galben..apoi
transformarea lui in corp albicans printr-un procesde fibrozare.&lasificarea cuprinde: chisturi foliculare!foliculul
persistent, foliculul chistic siOchist folicular mare), luteale!corp galben hemoragic,corp galben regresiv persistent,
luteom)si forme polichistice.
2ratamentul consta in bloca' hipotalamo-hipofizar!estroprogestative sau numai progestative de sinteza) sau
chirurgical in cazul complicatiilor.*):istrofii proliferative stromale-0iperplazia stromei corticale ovariene si
instaleaza in 'urul varstei de 6;ani- se intalnesc asociate cu cancerulOde endometru.
B. :istrofii regresive !hipoplazii ovariene)-:efinesc ovarele mici,nedezvoltate,cu stroma corticala alc din
bandelete de tes fibroblastic si elemente foliculare -&lasificare primitive !congenitale) si secundare!prin lipsa
stimularii gonadotrope).
2rgtamentul:paleativ,crearea ciclurilor menstruale artificiale.
&. :istrofii ovariene polichistice: ovarul polichistic si sindromul Stein-,eventhal. 4varul polichistic-Se
intalneste mai frecvent la pubertate si premenopauza-2ratam:cond de igiena,dieta,de mediu,analgezice,sedative
pt calmarea dismenoreei.2ratam hormonal:progesterone *+ mg,$-+ fiole la *-$zile./izioterapia aduce ameliorari
prin imbunatatirea circulatiei ovariene !vasodilatatie).2ratamentul chirurgical este mai putin indicat !rezectia
partiala a ovarelor)
Sindromul Stein- ,eventhal-(ste o afectiune rara intalnita la femei tinere, cu sterilitate, care au ambele ovare,
mari, netede,cu multiple chisturi de dimensiuni mici situate.sub un invelis fibros,insotite de spaniomenoree
progresiva spre amenoree, tendinta la obezitate si hirsutism.4varului evolueaza spre scleroza si atrofie,
menopauza se instaleaza
precoce. !*+-$; ani) uneori normal.2ratam:8ezultate bune se obtin prin tratament chirurgical, rezectia partiala
cuneiforma a ovarelor, procedeul putand fi efectuat si celioscopic.5n tratamentul sterilitatii%administrare de
inductori ai ovulatiei !clomifen,tamoxifen).)socierea tratamentului chirurgicai cu inductori ai ovulatiei constituie o
masura terapeutica cu rezultate bune.
69
$6)tumori ovariene maligne: carcinomul ovarian: def, frecventa, factori de risc de imbolnavire, histogeneza,
evolutie si cai de propagare.
def: sunt tumori de tip glandular deci adenocarcinoame, pot fi chistice sau colidem mixtem simple sau vegetante.
frecventa: pt tara noastra se apreciaza <-9A;;;
factori de risc de imbolnavire:
-varsta intre 6;-7= cu un varf intre +;-+=%
-antecedente heredocolaterala de cancer ovarian mamar sau endometru.
-antecedente personale cu tulb de ciclu.
-tendinta la sterilitate
-expunere tardiva la bolile infecti-contagioase la bolile copilariei,
-expuneir la noxe exogene: pulberi de azbest, talc, iradiere repetata pe pelvis.
-apartenenta la grupa )55
histogeneza: ovulatia poate fi un factor declansator al uinui proces carcinogenetic
evolutie si cai de propagare.
a)calea peritoneala: urmeaza caile pe care lichidul peritoneal se dreneaza: in sens cranial prin spatiul parietocolic
drept, catre fata inferioara a hemidiafragmului drept. "ecinatatea cu marele epiplon, a cecului, si ileonului terminal
in drepata, a colonului sigmoidean in stanga, fac ac peritoneul acestor organe sa fie sediul unor diseminari
secundare.
-evolutia naturala a bolii realizeaza un bloc tumoral fixat in pelvis, care cuprinde uterul, anexe, segmente ale
tubului digestic, care determina compresii pe org vecine, putand duce la sdr ocluziv.
b)calea limfatica:
-calea ligamentelor lomboovariene:
-calea mezoului si a ligamentelor largi dreneaza limfa spre ggl pelvieni iar pe calea ligam rotunde: ggl
inghinali
-calea transdiafragmatica este principala cale de diseminare. /luidul peritonealse dreneaza prin
capilarele limfatice spre ggl mediastinali ant, canalul toracic si vena subclaviculara dr.
2ipic pt cancerele avariene este formarea ascitei: cresterea permeabiliatii capilarelor peritoneale, cresterea
tensiunii portale, scaderea procesului de drena' limfatic transdiafragmatic ca urmare a obstructiei limfatice prin
trombi tumorali.
c)calea sanghina prin metastaze la distanta !cerebrale, pulmonare, intrahepatice)
6=
$+)tumori ovariene maligne: carcinomul ovarian:simptomatologie,diagnostic, stadializare.
simptomatologie: responsabilitatea depistarii cancerului ovarian in stadii incipiente continua sa cada in sarcina
examenului clinic. &ancerele ovariene nu au o simptomatologie care sa permita un diagnostic precoce. &hiar si
semnele clinice tardive, care aduc bolnava la spital nu sunt caracteristice, ele constau: discomfort abd,
balonaripostprandiale, cresterea in volum a abd prin aparitia ascitei..
diagnostic: cancerul ovarian este asimptomatic.
-pt depistarea cancerului ovarian ginecologul tb sa se gandeasca la posibilitatea unui cancer ovarian, la o bolnava
peste 6; ani cu o simptomatologie pufoasa, necaracteristica, in care predomina simptomele digestive.
-sa evalueze cu multa atentie datele anamnestice, sa se recunoasca si sa se evalueze orice masa tumorala
anexiala sau pelviana.
-in momentul afirmarii prezumtiei de tumoare ovariana pt diagnosticul de cancer ovarian pledeaza urmatoarele
modificari: prezenta masei tumorale ovariene, reducerea mobilitatii, suprefata neregulata, consistenta inegale,
palparea unro formatiuni in douglas !senztia de sac de nuci), bilateralitate, masa omentala, hepatomegalie
nodulara, ascita.
-ex clinic permite doar suspicionarea, diag definitiv este cel histologic, ceea ce implica efectuare laparotomiei.
-o formatiune tumorala poate fi suspicionata macroscopic de malignitate daca: este bilaterala, aderente la org
vecine, suprafata cu excerscente, ascita przenta mai ales hemoragica, arii tumorala de hemoragie necroza,
aspect solid sau semisolid, vegetatii intrachistice.
-ex paraclinice:rectoscopie, cistoscopie, pielografie intravenoasa, irigografie.
-ultrasonografia !localizeaza masa tumorala, evidentiaza caracteristicile sonice tumorale lichidiana, solida, mixta,
evidentiaza ascita) % &2 permite evidentierea tumorii pelvine% angiografia pelvina!contribuie la evaluarea din punct
de vedere vascular), laparoscopia, ex histologic, ex citologic al lichidului peritoneal!pune in evidenta celule
tumorale)
stadializare propusa de figo:
Stadiul 5 - tumorea este limitata la ovare:
- 5) - tumoarea limitata la un ovar fara ascita
- 5)i - fara excerecente externe, capusla intacta.
- 5)ii - cu excrescente pe suprafata ext si sau capsula rupta
-5B - tumoarea limitata la ambele ovare fara ascita.
- 5Bi - fara excerecente externe, capusla intacta.
- 5Bii - cu excrescente pe suprafata ext si sau capsula rupta
-5& - tumoarea ca la 5) si 5B, cu ascita sau spalatura peritoneala cu citologie pozitiva.
Stadiul 55 - tumoarea la unul sau la ambele ovare, cu extensie la structurile pelviene.
-55) -extindere si sau metastaza la uter si sau trompe, fara ascita%
-55B - extindere si al alte structuri pelviene, fara ascita%
-55& - tumoarea ca la 55) si 55B cu ascita sau saplatura pozitiva.
Stadiul 555 - tumoarea la unul sau ambele ovare cu metastaze in marea cavitate peritoneala.
+;
-555) - metastaze in afara pelvisului si sau ggl retroperitoneali
-555B - tumoarea limitata la pelvis, dar cu invazii dovedita histologic a marelui epiplon si sau 'e'un-
ileonului.
Stadiul 5" - tumoarea la unul sau ambele ovare cu metastaze la distanta.
-5") - cu pleurezie dovedita citologic.
-5"B - metastaze in parenchimul hepatic
+1
$7)tumori ovariene maligne: carcinomul ovarian:tratament:
28 chir: tratament primar si singura metoda cu rezultate mai remarcabile.
-o chirurgie de reducere tumorala maximala care sa nu lasa in abd tumori reziduala mai mari de 1-*cm posibil de
sterilizat prin chimio sau radioterapie.
-este decisiva nu cantitatea de masa tumorala extirpata, ci voulmul de msa tumorala ramsa in abd.
M-si in stadiul 1 se va impune histerectomie totala cu anexectomie bilaterala si rezectia marelui epiplon.
-vor fi extirpata, toate masel tumorale macroscopice extraovariene, trebuie sa se recurga la o chirurgie agresiva ,
extirpand zone anatomice largi, intestinale, uteroanexiale, tumori izolate pe peritoneul parietal sau visceral.
-reinterventia de control au rolul sa extinda efactul favorabil al chirurgiei primare, prin descoperire precoce a unor
recidive tumorale. Se efectueaza la 7 luni pana la maxim 1 an la bolnavele asimptomatice.
chimioterapia: se foloseste monoterapia cu ag citotoxici: alianti !melphalanul, chlorambucilul. :aca nu sunt
rezultate bune se inlocuieste cu + fluorouracil, methotrexat.
5n stadiul 5 si 55 la sfarsitul actului operator se lasa intraperitoneal $;-+;mg thio-tepa si 7;;-1;;; mg
ciclophosphamida.
radioterapia:
-iradierea exclusiva este limitata la tumori mici izolate.
+*
$<)tulburari de statica genitala la femei:etiopatogeneza, clasificare:
- sunt favorizate de mai multi factori: organizarea planseului pelviperineal feminin, existenta unor hiatusuri in
structura planseului!uretral, vaginal, rectal) aparatulnde suspensie si sustinere este lax pt a permite modificarile
anatomice din timpul gestatiei.
-sunt incriminati 6 factori:
1)factori gestational, nasterea repetata si ncu feti mari, determina ruperea, slabirea sau relaxarea mi'loacelor de
suspensie si sustinere ale ap genital, si largirea hiatusului urogenital.
*)factor constitutional tesutul con'unctiv pelvian este sarac in fibre de colagen.
$)factorul endocrin deficit hormonal din postmenopauza.
6)factori mecanici: reprezentat de presiunea crescuta intraabdominal, care au intentia de a impimge in sens
gravitational org pelvine.
patogenie: forte mecanice reprezentate de presiunea intraabdominala pe fondul unor mi'loace de suspensie si
sustinere rupte, salbite, relaxate, cu tesut con'unctiv deficitar si modificarea troficitatii tisulare locale, prin deficit
hormonal duc la mofificari de statica.
-clasificare:
5)deviatii uterine 1)derivatii in sens anteropost a)antedeviatii: hiperanteversia si hiperanteflexia.
b)retro derivatii: retroflexie, retroversie, retroversoflexie,
retroversoanteflexie.
*)lateroderivatii a)dextroderivatii: dextro flexia si dextroversia.
b)sinistroderivati: sinistroflexia si sinistroversia.
55)deplasari uterine. 1)in plan orizontal: ante-retro-lateropozitie
*)in plan vertical a)elevatia uterului.
b)descensul uterului.
555)prolapsul genital. 1)prolapsul vaginal izolat: colpocelul anterior si post.
*)prolaps vaginal asociat: a)colpocel ant cu utero si sau cistocel.
b)colpocel post cu rectocel.
c)elitrocel
$)prolaps vaginal dupa histerectomie: prolaps boltii vaginului sau inversiunea vaginului
6)prolaps pelvigenital, prolaps uterin asociat prolaps vaginal.
5")rotatia si torsiunea uter,sdr allen masters
+$
$9)prolapsul genital: def, clasificare, forme clinice !colpocel ant si post, elitrocel), simptomatologie, tratament.
def: reprezinta entitatea clinica care inglobeaza hernierea asociata si concomitenta a tuturor organelor si
structurilor pelviene, prin hiatul urogenital, coborarea de diferite grade a uterului si a peretilor vaginali este insotita
de antrenarea concomitenta a organelor cavitate vecine !vezica, rect)
clasificare
))1rolapsul vaginal:
-prolapsul peretelui anterior:cuprinde colpocelul ant izolat si cistocel!colpocistoce) sau
uretrocel!colpouretrocel)
-prolapsul peretelui post:colpocel post si sau asociat cu rectocel!colporectocel), sau prolabarea
douglasului!elitrocel)
-prolapsul asociat al peretilor vaginali: existenta concomitenta a colpocistocel cu colporectocel sau
elitrocel
-prolapsul vaginal dupa histerectomie: prolabarea partiala sau totala a vaginului.
B)prolapsul uterin:
-gradul 5 : prolaps incipient, moderat, colul uterin situandu-se la cativa cm deasupra introituluii vaginal
-gradul 55: colul situanduse la vulva sau se exteriorizeaza 1-* cm in afara acesteia.
-gradul 555: sau prolaps uterin total, in care uterul este in intregime iesit in afara vulvei
colpocelul anterior:
-reprezinta prolapsul perete vaginal ant care antreneaza si hernierea vezicii urinare!colpocistocel) sau a uretrei
!colpouretrocel).
S12: disurie, polachiurie, incontinenta de efort.
-la ex ob: vulva larg deschisa, perete ant vaginal coborat vizibil la vulva, ca o formatiune tumorala depresibila,
moale care creste la cresterea presiunii intrabd.
colpocelul post:
-reprezinta prolapsul perete vaginal post care antreneaza si rectul !colporectocel)
S12: absenta sau cu constipatie, dificultati la defecatie.
elitrocel: survine prin protrunzimea fundului d sac peritoneal in sp celular rectovaginal, formand un diverticul intre
peretele post al vaginului si rect, continutul vaginal fiind format din anse ale intestinului subtire.
-clinic -tumoare moale, depresibila a perete vaginal post, la compresiune putanduse percepe crepitatii.
28:
-tratam chir tb adaptat , sa tina cont de forma clinica si gradul prolapsului, de varsta bolnavei, de dorinta de
conservare a functiei de procreatie sau sexuala, de repercusiuni ale prolapsului asupra arborelui renoureteral
-varsta bolnavei: bolnavele tinere cu forme incipiente de prolaps, sau cele care doresc sa mai procreeze nu se
opereaza. Bolnavele peste 6;-6+ ani cu forme moderate se vor opera, se va conserva functia sexuala.
-gradul prolapsului: prolapsul vaginal izolat se va opera numai daca este simptomatic, iar cel asociat cu
antrenarea vezicii urinare si a rectului se vor opera daca au dimensiuni moderate sau mari.
+6
-prolapsul asociat cu incontinenta urinara la efort se opereaza intotdeuna.
2ehnicii chir si cai de abordare:
-in prolapsul vaginal :plastie vaginala cu refacerea perineului - colporafie ant si colpoperineorafia cu miorafia
ridicatorilor anali.
-cura elitrocelului izolat sau asociat cu prolaps uterin :disectia si rezectia sacului herniar p, inchiderea orificiului
herniar si colpoperineorafia post.
-prolapsul vaginal dupa histerectomie, va fi redus printr-o tehnica adaptata gradului prolapsului, prezentei sau
absentei colului restant. 1rolapsul partial va fi rezolvat prin plastie vaginala , ant si post.
++
$=)prolapsul uterin: def, clasificare, simptomatologie, diagnostic, tratament
def: se asociaza intotdeauna cu prolabarea peretilor vaginali si cu antrenarea vezicii urinare si a rectuluiIprolaps
pelvigenital.
-gradul 5 : prolaps incipient, moderat, colul uterin situandu-se la cativa cm deasupra introituluii vaginal
-spt: este dominata de tulb urinare si sau rectale, 'ena legata de contactul peretilor vaginali prolabati cu len'eria,
leucoree, senzatia de greutate sau tractiune in pelvis, tulb ale actului sexual prin largirea vaginului.
-gradul 55: colul situandu-se la vulva sau se exteriorizeaza 1-* cm in afara acesteia.
-spt mai accentuate, incontinenta urinara de efort, leucoreea abundenta,
-gradul 555: sau prolaps uterin total, in care uterul este in intregime iesit in afara vulvei
-retentia urinara inlocuieste incontinenta, dificulattid e defecatie, compromiterea vietii sexuale. &ele mai graver
repercusiuni se exercita asupra ap urinar: ureterele sunt alungite, sau comprimate, vezica urinara este
comprimata!consecinta staza), hidroureteronefroza si infectii.
diagostic:se pune pe baza date anemnestice , a ex general si local genital, care constata modificarile amintite in
cele $ grade.
-histerometrie: evidentiaza elongatia colului.
-biopsia de endometru si ex oncologic: exclud procesul neoplazic endometrial
-ex citotumoral, colposcopia si biopsia de col sunt obligatorii atunci cand se constata leziuni de decubit - exclud
cancerul de col
+7
6;)incontinenta urinara la efort: 5>( def, etiopatogenie, clasificare.
def: reprezinta un sindrom caracterizat prin pierderea involuntara de urina, provaocat de efortul fizic. !in rest
bolnava fiind continenta)
etiopatogenie: se instaleaza la femeia matura intre $;-7; ani, de obicei la multipare. &a factori cauzali:
-factori congnitali! deformari la bazinului sau slabirea pilierilor vezicali) factori castigati : traumatisme obstreticale,
interventii chir care modifica anatomia locala. >nele 5>( pot fi mascate de prolaps genital manifestandu-se dupa
tratamentul chir al prolapsului.
clasificare:
a)in functie de modalitatile in care factorii mecanici provoaca 5>(:
-forma posterioara sau tipica: se caracterizaeaza prin aspect normal in timpul repausului, si cervicoptoza
la efort. &olul vezical coboara sub planul muschilor ridicatori anali in timpul efortului.
-forma anterioara: in timpul efortului colul vezical se deschide larg, tretra luand un aspect de palnie,
uretra ramane verticala% cauza: scurtarea mi'loacelor de fixare anterioara a colului vezical, fie pierderea spri'inului
exercitat de muschii ridicatori anali.
-forma mixta: cervicocistoptoza insoteste verticalizarea uretrei.
b)in functie de unghiul uretrovezical posterior.
-tipul 5 caracterizat prin disparitia sau stergerea unghiului uretrovezical post, dar cu unghiul de inclinatie
fata de verticala axei uretrei normal sau mai mic e 6+ !normal 1;-$;)
-tipul 55 pierderea unghiului post uretrovezical, dar cu unghiul de inclinatie al uretrei in raport cu veriticala
mai mare de 6+
+<
61)incontinenta urinara la efort: 5>(: diagnostic si tratament:
diagnostic:
-prin interogatoriu se obtin date privind: conditiile de aparitie a incontinentei, calitatea mictiunilor, aspectul urinii,
existenta operetilor adb sau perineale.
-ex ob cate teste pt evidentierea 5>(: bolnava in pozitie sezanda cu coapsele usor departate, va face efortul de
tuse, observanduse daca pierderea de urina se produce si in ce mod: 'et, picatura. "ezica tb sa fie plina.
-o alta metoda: bolnava pe masa ginecologica, cu vezica plina. Bolnav este pusa sa tuseasca, inspectandu-se
meatul uretral, notand aparitia pierederii si modalitatea.
-pt a stabilii tipul de 5>( sunt descrise mai multe manevre:
- ridicarea si impingerea spre anterior a colului uterin cu o valva posterioara introdusa in vagin, sau introducerea
degetelor in vagin si se impinge inspre anterior si in sus fundurile de sac vaginale laterale, si implicit colul vezical.
:aca la repetarea efortului declansator nu se mai produce nimic, avem de a face cu o 5>( de tip post. :aca
manevra nu are nici o influenta asupra 5>( atunci e de tip anterior sau mixt.
-analize de lp, urocultura, urografie, cistografie de fata si profil, cistoureterografia.
diag dif: fistule vezicovaginale, fistule ureterovaginale, uter ectopic cu implantare in uretra sau vagin, diverticul
uretral, megauretra, mictiunea imprioasa, disinergia detrusorului sa detrusor iritabil apar pierderi de urina
indiferent de pozitie sau efort cu anxietate si stari depresive., cistita cronica, litiaza vezicala, vezica mica dupa
2B&, cistita neoplazica.
tratament: avand in vedere ca elementul patogen in 5>( este unul mecanic constand in dislocarea 'onctiunii
cervicouretrale, cervicocistoptoza in mod logic singurul tratament este cel chirurgical care restabileste anatomia
locala.
-5n principiu tehnicile de rezolvare a 5>( se grupeaza in 'urul a doua elemente: cervicocistoplastia !care
restabileste unghiul uretrovezicular post) si refacerea spri'inului vezical posterior.
-in functie de calea de abord pot fi efectuate pe cale vaginala, abd sau mixta.
-pe cale vaginala au drept obiectiv obtinerea unui spri'in cervicouretral care sa ridice colul vezicii si uretra
proximala, restabilind continenta prin inchiderea unghiului post. 2ip de interventii: colporafia ant, colpoperineorafia
post cu miorafia ridicatorilor anali.
-pe cale mixta: cervicocistopexiile indirecte, colpopexiile .:operatia .arshall-.archetti-?ranz, operatia Burch.
-principii:-
-nu se opereaza bolnave forte tinere, nulipare cu pierdere de urina grd 1
-nu se opereaza nici bolnavele varstnice,
-nu vor fi operate bolnavele la mai putind e un an de la ultima nastere.
+9
6*)endometrioza genitala: def, clasificare, incidenta, etiopatogeneza, anatomie patologica, diagnostic, forme
anatoclinice, tratament.
def: este o afectiune care rezulta din rpezenta unui tesut endometrial!glande si stroma) activ functional !creste la
stimularea estro-progesteronica), implantat ectopic.
clasificare: -endometrioza interna !adenomioza) la care glandele si stroma sunt situata in miometru, sau in
portiunea tubara,
-endometrioaza externa cu localizare intra sau extraperitoneala
incidenta: pe piesele operatorii este de 1; A iar la endoscopie de *$A.
etiopatogeneza: mai multe teorii:
-teoria lui Samson: a refluxului tubar si implantarii directe, sustine ca celulele menstruale descuamata sunt viabile
si ca a'ung prin reflux tubar in cavitatea peritoneala, se grefeaza generand focare endometriozice.
-teoria metaplaziei epiteliului a lui 5vanov. Sustine ca pla'ele endometriozice apar din celule embrionare celomice,
situate in zona ectopice, care au potential multipul de diferentiere.
-teoria diseminarii limfatice sustine ca endometru normal poate metastaza pe cale limfatica, dand embolii in
diverse tesuturi.
-teoria diseminarii vasculare sugereaza producerea de embolii endometriale pe cale venoasa in diferite tesuturi.
anato patologica: microscopic un focar de endometrioza este format din clule endometriale, stroma endometriala,
si fibre musculare netede dispuse in 'urul corionului.
-macroscopic focarele pot fi unice sau multiple. 1ot prezenta o masa cu voulm variabil, adesea bine individualizat,
alteori sub forma unor infiltratii difuze neregulate aparand ca pete, noduli,
forme anatomoclinice :
-endometrioza uterina: -tipul fibromiom: menometroragii, uter marit cu suprafata neteda sau boselata, cu fixitate
accentuata, infiltrarea spatiului rectovaginal, douglas dur si dureros.
-tip retroversiune, apare retroderivatie fixata, formatiuni nodulare in regiunea istmica,
infiltrare ligamentara uterosacrate si a spatiului rectovaginal, insotide de dismenoree severa.
-endometrioza spatiunui rectovaginal: initial apare sub forma unui nodul retrocervical care apoi se extinde
infiltrand spatiul rectovaginal, care devine dur, dureros fara mobilitate, ulterior leziunile invadeaza douglasul,
rectul, ureterele, ligamentele largi, formand endometrioza difuza a pelvisului. 1e langa dismenoree apar sangerari
vaginale, rectalgii.
-endometrioza parauterina: cuprinde: endometrioza ligamentului larg, tipul salpingita,tipul chist de ovar.
diagnostic: este sugerat de anamneza, iar examenul local poate fi concludent !cand este efectuat in timpul si in
afara sarcinii) celioscopia, laparotomia si ex histologic stabilesc diagnosticul de certitudine.
tratament:
M-nu se trateaza bolnavele cu endometrioza daca nu exista simptome subiective sau sterilitate.
-tactica si scopul interventilor chirurgicale vor fi indreptate spre conservarea si restaurarea morfologiei si functiei
oreg de repreoducere ale femeii.
-femeia tanara necasatorita cu endometrioza confirmata dar cu leeziuni minime- nu se trateaza se
supravegheaza.
+=
-femeia tanara casatorita cu simptome moderate, pt care terapeutica ideala este sarcina, daca aceasta nu se
obtine, se exploreaza cuplul in vederea sterilitatii
-sarcina reprezinta tratamentul hormonal natural, prin impregnatie hormonala progesteronica.
-analgeticele: indometacin si aspirina.
-estrogenii accentueaza simptomatologia.
-androgenii: influenteaza favorabil durerea, permit obtinerea sarcinii si determina regresie locala cu durata de ani.
-gestagenii: produc atrofia endometrului. (l produce o stare de pseudogestatie si anovulatie.
-chirurgia celioscopica, chirurigia clasica conservatoare, chir radicala
7;
6$)sterilitatea cuplului: def, clasificare, modalitati de investigare diagnostica in sterilitatea feminina:
def: absenta conceptiei la un cuplu care duce viata sexuala normala d aproximativ un an , fara sa foloseasca
metode contraceptive
clasificare: primara !la o femeie care nu a ramas nicio data insarcinata) si secundara ! la o femeie care dupa una
sau mai multe sarcini, duse sau nu la termen, nu mai ramana gravida)
modalitati de investigare diagnostica in sterilitatea feminina
-exploararea vaginal: inspectie, palpare si para clinic prin ex citohormonal, ex secretiei vaginale, cel bacteriologic
-exploararea colului uterin:
-exploararea uterotubara: insuflatia uterotubara imografica
71
6$)Steriliatea cuplului absenta conceptiei la un cuplu care duce viata sexuala normala de aproximativ 1 an fara sa
foloseasca met contraceptive.e primara la femei ce nu au ramas niciodata insarcinate si secundara care dupa o
una sau mai multe sarcini nu mai ramane gravida.infertilitate e ca raman gravide dar nu pot mentine sarcina.chiar
daca numai unul din cuplu e afectat trebuie sa parcurga impreuna toate etapele investigatiei:consultatie
primara!anamneza,ex clinic-tip constitutional si morfologic,distributie pilozitate si tes adipos,tiroida,glanda
mamara),paraclinic si tt.cele mai frecv cauze sunt endocrine si mecanice!uterine sau tubare)
66) (tiologia sterilitatii genit fem sterilitatea nu e o boala ci un sptom si sunt vulvovaginali:mecanici!anomalii-
displazii,vagin septat transversal,hipoplazie),fctionali!vaginism si aciditate vaginala crescuta) si
infectiosi!vulvovaginite si vaginul devine spermicid), cervicali!alterarea glerei cervicale,fact uterini!alterarea fctiei
de conduct sau de incubator-anomalii genetice,de pozitie,endometrita,fibromiom,sinechii
uterine,endometrioza,/actori tubari obstructie si stenoza prin anomalii genetice sau dobandite,endometrioza
tubara,patologie inflamatorie./actori peritoneali aderente peritubare si periovariene ce separa cele * organe si
factori hipotalamo-hipofizo-ovarieni se num sterilitate endocrina cu pondere de *;-$;A.
66)Sterilitatea feminina semnifica absenta fecundatiei si poate fi primara sau secundara si investigarea se face pe
eta'e anatomice.explorare 1.vagin,*.col,$.explorare uretrotubara prin histerosalpingografie,celioscopie 6.ovarului
prin curba monotermica,cea monofazica arata lipsa ovulatiei,frotiurile vaginale citohormonale apreciaza
impregnarea hormonala a receptorului vaginal, biopsie de endometru,dozari hh in ziua <-16-*1 pt a suprinde
evolutia dinamica,estrogeni urinari sub 1; microgr arata absenta activitatii urinare.2ratament 22 e complex si
variat:mi'l terapeutice,medicale,fizice,psihice,chir,insamantare artificiala,fertilizare in vitro si va fi pe cat posibil
etiologic si patogenetic.de cazua ovariana clomifen,gonadotrofine,tubara se face
repermeabilizare,adeziolize!ovarioliza si salpingoliza),salpingoplastie!implanturi tubouterine,anastomoze tubo-
tubare,salpingoneostomiile,fimbrioplastii,tt cu perfuzii sau hidrotubatii.in patologia glerei tt hh cu estrogeni,in
elimin vaginala rapida ridicarea pelvisului.de cauza uterina :endometritele se trataeaza prin )B ,maltformatiile
chir,hipoplaziile cu estroprogestative
67)1lanificarea familiala,contraceptia mi'l educativo-sanitare si medicale ce permit familiei sa se decida asupra
reprod sale,nr de copii,spatierea in timp.populatia e in continua crestere si sexualitatea nu e corelata cu dorinta
de reproducere si sarcina e contraindicata in multe afectiuni.sarcinile la varste extreme sub 1< si peste 6;
,avortul empiric sunt importante.1lanificarea se realiz prin:mi'l educativ-sanitare,educatie sexuala si
contraceptiva,intreruperea cursului sarcinii.
6<).etode naturale de contraceptie 1.naturale:coit intrerupt,dus postcoital,met calendar,abstinenta periodica,met
glerei cervicale,met temperaturii bazale *.hormonale orale
combinate! monofazice,bi,trifazice,secventiale,postcoitale progestative cu admin continua si hh in'
trimestrial!depo-provera,la * , net-en si la 7 , microsfere $.de bariera!mecanice si spermicide !chimice la barbat
prezerv la femeie!diafragm,inele vaginale,spume spermicide,geluri,sterilete 6.steril chirurgicala ligatura trompe
sau la barb vasectomie +. disp intraut si inele eliber de hormon 7.aflate in stadiul de cercetare!met imunologica
masc,fem,pil masc.
69).etode hormonale cu a'ut hh sexoizi admin oral,parenteral,vaginal sau prin implant intradermic.contrac orale
combinate:estrog progest ce impiedica ovulatia prin inhib hh gonadotropi la niv axului hipotalamo-hipofiz.cele
secventiale si combinate franeaza secr de fsh si infl direct tractul genital provocand menstruatia.ovulatia e
inhibata de supresia elib hipotalamice de 3n-lh si eficacitatea e de aproape 1;;A .orale se impart in:combinate
estroprogestative,secventiale!estrogen singur 16-17z in prima parte a ciclului apoi progest in urm +-<z),orale
continue,fazice si postcoital!pilua de a *-a zi) si se fol cu caracter exceptional si nu ca de rutina.in afara de in' si
implantelor sunt cele mai eficace si trebuiesc folosite corespunzator.5ndicatii la femei tinere,sexual
active,parteneri multiple,istoric fam de cancer genital,tulb ciclu menstrual,cupluri ce doresc spatierea nasterilor si
contraindicatii cardiopatii decomp,avc,tromboflebite,sarcina,neoplazii,sarcina,B$+ ani mari fumatoare.se pot lua
din 1 zi de ciclu,a +-a sau ziua prescrierii daca e sigura ca nu e gravida,la aceeasi ora in fiecare zi.
1rogestative orale continue la femeile ce au efecte sec la cele combinate .
&ontraceptie cu act prelungita 1 gen bazate pe preparate in' ce contin acetat de medroxiprogesteron o data la * l
si a *-a gen implanturile subcutanate.
6=)&ontraceptia de sarcina-necesitate chimica agenti chimici ce inactiveaza spermatozoizii in vagin,inainte de
patrundere in tract genital superior.are * componente subst chimica spermicida si un transportator sau baza ce e
responsabila de dispersarea spermicidului in vagin pana la col si pot fi folosite in combinatie cu mi'loace de
bariera.rata mare a esecurilor si sunt sub forma de tablete,supozitoare,creme si geluri.
:ispozitive intrauterine se num sterilete imbina contraceptia mec cu chimica si confera independenta rap
sexuale.ele maresc vit de transport al ovulului prin trompa si nu s emai intalnesc cu spermatoz,lizeaza blastocistul
7*
si previne implantarea prin reactia de corp strain,disloca mec blastocistul implantat si inhiba anhidraza carbonica
si activarea fosfatazei alcaline prin competitia cu cu zincul.pot fi inerte si active ce sunt tratate cu cupru sau
progestativ.cele mai cunoscute sunt cooper t*;; sau t $9; nova t.contraindicatii maltf uterine,infectii pelviene sau
uteroanexiale,tumori uterine.durata lunga de folosire $-+ ani in fctie de toleranta.
7$