Sunteți pe pagina 1din 35

Hemostaza in urgenta

Hemoragia
 Hemoragia resprezinta procesul de extravazare a sangelui din
patul vascular prin efracţia unuia sau mai multor vase de tip
arterial, venos sau capilar.
 Cauzele hemoragiilor:
 - Traumatisme: taiere, injunghiere, zdrobire etc.
 - Afectiuni digestive: ulcer gastro-duodenal, ulcer gastric

perforat, cancer gastric, esofagita, varice esofagiene,


enterocolita ulcero-necrotica, cancerul de colon, hemoroizi
interni si externi etc.
 - Boli respiratorii: TBC pulmonara, pleurezia TBC
 - Boli renale: sindrom nefrotic, glomerulonefrita difuza

interstitiala, pielonefrita, litiaza renala, cistita hemoragica etc.


 - Boli genitale: fibroame uterine, tulburari hormonale etc.
Hemoragia
 In fata unei hemoragii se pun 3 probleme:

 – stabilirea diagnosticului de hemoragie, nivelul la


care se produce si eventual cauza care a
determinat-o.
 – aproximarea cantitatii de sange pierdute;
 – instituirea imediata a tratamentului
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 1. După tipul vasului  2. După locul de
lezat revărsare a sângelui

 –h. Arterială  –h. externă


 –h. Venoasă  –h. internă (cavitară)
 –h. Capilară  h. i. exteriorizată
 h. i. neexteriorizată
 h. interstiţială
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 Hemoragia internă exteriorizată
 apare in cazul in care o hemoragie interna se produce la
nivelul unei cavitati sau a unui organ care comunica in mod
fiziologic cu mediul extern; aceste hemoragii au denumiri
specifice:
 1. La nivelul tubului digestiv:
 Hemoragie digestiva superioara:
 Hematemeza: HDS exteriorizata prin varsatura
(varsatura in “zat de cafea”)
 Melena:HDS exteriorizata prin scaun (scaun negru
lucios ca pacura)
 Hemoragie digestiva inferioara:
 Hematochezia: hemoragie de la nivelul tractului
gastro intestinal
 Rectoragia : hemoragie la nivelul rectului
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 2. La nivelul aparatului respirator
 Epistaxis: hemoragie nazala, ce poate fi

anterioara sau/si posterioara


 Hemoptizia: hemoragie la nivelul arborelui

bronsic exteriorizata prin expectoratie (poate


avea aspect de sputa hemoptoica sau
hemoptizie clara; sangele este rosu, aerat; este
precedata de senzatie de caldura si gadilatura
retrosternala)
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 3. La nivelul aparatului urinar
 Hematurie: hemoragia cailor urinare
 Uretroragie: hemoragie la nivelul uretrei
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 4. La nivelul aparatului genital
 Metroragia: hemoragie la nivelul mucoasei

uterine in afara menstruatiei


 Menoragia: hemoragia mucoasei uterine

concomitent cu menstruatia
 Meno-metroragia: hemoragie atat in timpul

menstruatiei cat si in afara menstruatiei


 Hemospermia: ejacularea cu sange
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 Hemoragia internă neexteriorizata:
 produse de obicei prin lezarea unor vase saguine sau
a unor organe interne, semnele locale apar dupa un
interval de timp variabil de la producerea
traumatismului.
 Hemotorax: existenta sangelui in cavitatea peritoneala
 Hemopericard : existenta sangelui in cavitatea
pericardica
 Hemoperitoneu: existenta sangelui in cavitatea
peritoneala
 Hematocelul: hemoragie in cavitatea scrotala
 Hemartroza: prezenta sangelui in cavitatea articulara
Clasificarea hemoragiilor:

 3. În funcţie de gravitatea hemoragiei:


 • Hemoragie mică- cu pierderea a aproximativ 400-500
ml sânge (0,5-1% din greutatea corporeală)
 • Hemoragie medie- cu pierderea a 500-1500 ml sâge
(1,5-2,5% din greutatea corporeală
 • Hemoragie mare- 1500-2500 ml sânge, 30% din
volemie
 • Hemoragie gravă- cu pierderea a peste 30% din
volemie.
 4. În funcţie de momentul apariţiei:
 • Hemoragii primitive- când apar imediat după
traumatism
 • Hemoragii secundare- când apar după un anumit timp
Hemoragia
 Diagnosticul de hemoragie poate fi evident, usor
sau dificil de pus.
 in hemoragiile externe in care sangele se
exteriorizeaza la nivelul tegumentului, diagnosticul
se pune prin simpla inspectie a victimei.
 in hemoragiile interne in care sangele se
acumuleaza in interiorul organismului, hemoragia
se poate diagnostica la prima vedere destul de
greu, in special datorita unor semne generale.
Semnele generale ale hemoragiilor indiferent de localizare acestea ne
orienteaza atat asupra diagnosticului de hemoragie cat si asupra gravitatii ei;
astfel persoana care are o hemoragie prezinta urmatoarele semne generale:
– paloarea tegumentelor si mucoaselor;
– extremitati reci
– tahicardie (puls accelerat, frecventa cardiaca peste 80-90 batai/minut, puls
filiform;
– hipotensiune arteriala;
– tahipnee (cresterea frecventei respiratorii peste 16-18 respiratii / minut)
– stare de agitatie, neliniste;
– senzatia de sete;
– oligurie (scaderea cantitatii de urina eliminata);
– lipotomie (manifestata prin pierderea brusca a starii de constienta insotita de
relaxare musculara, dar cu mentinerea functiilor vitale )
– sincopa posthemoragica reprezina pierderea brusca si de scurta durata a
cunostintei, insotita de abolirea respiratiei si activitatii cardiace
– socul posthemoragic este o stare foarte grava, uneori ireversibila,
determinata de perfuzia tisulara scazuta si care implica toate organele si
sistemele; socul hemoragic apare chiar si dupa realizarea hemostazei, uneori
la cateva ore de la producerea unei hemoragii mai mari.
Semnele locale ale hemoragiilor:
•in hemoragiile externe pot fi evidentiate usor chiar si tipul
de vas care a fost lezat, astfel:
in hemoragiile arteriale, sangele se scurge la exterior
prin pulsatii in ritmul frecventei cardiace a accidentatului,
fiind colorat rosu aprins;
in hemoragiile venoase, sangele este exteriorizat
printr-un flux continuu, nepulsatil, avand o nuanta de
rosu inchis;
in hemoragiile capilare (caracteristice escoriatiilor),
sangele se evidentiaza printr-o scurgere cu debit mic,
numita si hemoragia in panza, acestea se opresc de
obicei spontan datorita proceselor fiziologice de
hemostaza care sunt eficiente doar in cazul hemoragiilor
la nivelul vaselor sangvine mici si mijlocii.
Atitudinea terapeutica in fata unei hemoragii consta,
din:
oprirea sangerarii (hemostaza)
inlocuirea sangelui pierdut.
Hemostaza
 Hemostaza este definită ca totalitatea metodelor chirurgicale
sau non-chirurgicale care concură la oprirea hemoragiei.
  
 Tipuri de hemostaza:

 Hemostaza spontana elementul central al acesteia fiind


constituit de coagulare.
 Este cazul hemoragiilor mici sau medii, cele care oferă condiţii

optime declanşării şi desfăşurarii lanţului fiziologic al coagulării.


 Se realizeaza prin compresinea vaselor de sange. Se considera

executata corect cand dispare pulsul arterial de pe artera


comprimata.
Tipuri de hemostaza
 Hemostaza medicamentoasa se realizeaza cu
medicatie hemostatica: preparate de calciu i.v.
sau i.m., Vitamina K, Vitamina C, Venostat,
Dicynone, Adrenostazin, Adrenalina 1%0 local,
Norartrinal in hemoragii digestive.
Vasoconstrictoare. Substante chimice cu actiune
locala: apa oxigenata, antipirina 10%,
Gelaspon, bureti de fibrina, pulbere uscata.
Hemostaza provizorie reprezintă gesturile sau procedeele
menite a opri pe moment o sângerare până în momentul
realizării hemostazei definitive. Ea poate fi realizată prin mai
multe mijloace:
Compresiunea locala, manuala sau digitala se recomanda
in hemoragiile arteriale sau in cazul hemoragiilor vaselor aflate
sub aparat gipsat. Asigura intreruperea fluxului sangvin catre
plaga. Nu poate fi mentinuta mult timp. Se aplica o fasa
compresiva la nivelul plagii.
Locul compresiunii digitale in diferite cazuri:
Hemostaza la frunte artera temporala superficiala.
Hemostaza la crestetul capului compresiune pe marginile
laterala a plagii.
Hemostaza regiunii temporale deasupra si retroauricular.
Hemostaza la obraz, buze, nas compresiune pe artera
faciala (mijlocul mandibulei).
Hemostaza la gat, fata compresiune pe carotida –
niciodata pe amandoua odata.
Hemostaza la umar, axila compresiune artera
subclaviculara.
Hemostaza la brat, antebrat compresine pe artera
humerala.
Hemostaza regiunea inghinala pliu inghinal
Hemostaza la coapsa compresiune pe arera femurala.
Hemostaza abdominala compresiune pe artera aorta
abdominala (cu pumnul).

Hemostaza regiunea poplitee compresiune la nivelul regiunii


cu sul si flectarea puternica a gambe pe coapsa.
Compresiunea la distanta se face prin compresiune
circulara cu garoul.
Garoul se infasoara circular, de 2-3 ori in jurul membrului
accidentat pana la disparitia pulsului.
In hemoragia arteriala – garoul se aplica deasupra vasului
lezat.
In hemoragiile venoase – garoul se aplica sub vasul lezat.
In hemoragia capilara hemostaza provizorie se face prin
aplicarea de pansament compresiv, cu mai multe comprese
si un strat gros de vata. Timp maxim de compresiune prin
garou: 2 ore! Totdeauna la montarea unui garou trebuie
atasat un bilet, care însoteste bolnavul, si pe care se noteaza
obligatoriu urmatoarelele date: nume, prenume, ora exacta a
aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabeste putin (2-3
minute) garoul pentru a permite irigarea segmentului de
membru subiacent. Se recomanda indepartarea treptata, lenta
a garoului.
Meşarea unei plăgi profunde, inclusiv viscerale (uneori acest
gest poate avea rolul unei hemostaze definitive).
Aplicarea unor pense hemostatice la nivelul vasului lezat.

Hemostaza definitiva se efectueaza in spital – in serviciul de


chirurgie si exista mai multe metode:
a. Ligatura vasului lezat- este cea mai comună şi în acelaşi
timp cea mai folosită metodă de hemostază definitivă. Această
metodă se adresează vaselor mici, medii şi chiar celor de
calibru mare, cu condiţia să nu împidice vascularizaţia în aval
de leziune. În cazul în care acest lucru nu este posibil, este
necesară refacerea prin sutură sau protezarea vasului lezat,
metode în absenţa cărora membrul respectiv îşi pierde
viabilitatea, necrozându-se. Ligatura vasului se realizează
după o prealabilă aplicare a unor pense de hemostază.
Ligatura vasculară
b. Ligatura trunchiului principal - se efectuează în momentul
în care hemoragia nu poate fi stăpânită prin identificarea şi
ligatura vasului lezat. Această metodă se efectuează numai pe
vasele a căror ligatură nu periclitează vascularizaţia în aval.
c. Sutura în bloc- este folosită metoda suturării cu fire în “X” a
pediculului, în cazul în care suntem ferm convinşi că nu există
elemente anatomice importante care puteau fi lezate.
d. Sutura vasului- Reprezintă cea mai bună metodă de
hemostază definitivă pentru arterele mijlocii sau mari.
Este o metodă obligatorie pentru arterele a căror ligatură ar
întrerupe complet vascularizaţia unui segment sau a unei zone.
În cazul pierderii mari de substanţă se recurge la aplicarea unei
grefe autologe (fragment de venă safenă) ori heterologe
(porteze de Dacron), adaptate ca lungime, formă şi diametru
vasului de suturat.
Sutura vasculară cu şi fără grefon
e. Cauterizarea- Este folosită în hemoragiile de mică
importanţă, în special capilare. Ea poate fi efectuată prin termo-
sau electrocauterizare. Mai nou, utilizarea dispozitivelor
“Ligasure” permit cauterizarea unor vase de calibru mic şi/sau
mediu.
f. Meşajul- poate fi folosită atât în scop provizoriu cât şi
definitiv, cu oprirea sângerării şi extragerea meşei, după 48 ore
de consolidare a hemostazei. Menţinerea unei meşe peste
acest interval de timp creşte mult rata infecţiilor, fiind astfel
prohibită.
Conduita in epistaxis
 Pacientul în poziţie şezând, cu capul
aplecat în fata;
 asistentul comprima cu policele nara

care sângerează timp de 5-10


minute; concomitent aplica comprese
reci pe frunte, nas sau ceafă;
 introduce gelaspon, tampoane

îmbibate în soluţie hemostatică (apă


oxigenată, adrenalină 1%);
 asistentul recomanda pacientului sa

nu sufle nasul;
Conduita in Hemoptizie
• repaus absolut
• pozitie semişezând într-un loc bine aerisit
• repaus vocal
• respiraţie lentă şi profundă pe nas
• lichide reci în cantităţi mici şi repetate
• aplicarea de gheaţă pe regiunea retrosternală
• examinările şi mobilizarea pacientului vor fi
reduse la minim
Conduita in Hemoptizie
 În hemoptiziile abundente:
 •se face ligatura celor 4 membre alternativ, pentru evitarea şi
diminuarea întoarcerii venoase bruşte (dezlegarea se face lent,
alernativ, cu menţinerea garoului 20 – 30 min)
 •se combate tusea cu codenal 2 - 3 tablete odată
 •soluţie salină/oral (1 lingură/pahar de apă)
 •medicaţie hemostatică (CaCl2 10%, i.v. lent, timp de 20 – 30 min)
 •vitamina C, i.m. sau i.v.
 •venostat
 •adrenostazin
 •novocaină Ii.v., foarte lent
 •transfuzii de sânge
Conduita in Hemoptizie
 - În cazuri extreme se încearcă crearea unui emfizem subcutanat pe
fata anterioară a hemitoracelui afectat prin introducerea a 400-600 ml
aer sau O2 cu o seringă de 20 ml
 - schimbarea pacientului, igiena corporală reducand la minim
mobilizarea bolnavului
 - Transportul cu grijă la spital deși e de dorit evitarea deplasării
 La spital se administreaza tratament etiologic
 Se pot încerca alte măsuri în spital – pentru oprirea hemoragiei:
 • Pneumoperitoneu-(se introduce în cavitatea peritoneală 500-1000
cm3 aer cu ap. de pneumotorax)
 • Pneumotorax artificial hemostatic, (de partea plamanului afectat-
500-700 cm3 aer cu ap. de pneumotorax)
 • În hemoptiziile persistente din stenoza mitrală - sângerare 400-500
ml
 • Tratament chirurgical (ex: în traumatism toraco-pulmonar)
Conduita in hematemeza si melena
 Înainte de a ajunge în spital
 repaus la pat, în decubit dorsal, fără pernă (în hemoragiile

masive – poziție Trendelenburg pentru menținerea unei


circulații cerebrale corespunzătoare;
 evitarea efortului fizic – orice efort poate agrava hemoragia;

 liniștirea bolnavului;

 colectarea sângelui eliminat;

 igiena orală a pacientului;

 prevenirea şocului hemoragic: evoluția unei HDS fiind

imprevizibilă se recomandă instituirea de perfuzii cu soluții


cristaloide, glucoză 5% sau ser fiziologic.
Conduita in hematemeza si melena
În spital
•instalarea a 1-2 catetere venoase periferice și instituirea unei perfuzii pentru
reechilibrarea sanguină și pentru evitarea instalării șocului hemoragic;
•supravegherea funcţiilor vitale;
•se asigură permeabilitatea căilor respiratorii și se recurge la oxigenoterapie;
•recoltarea de sânge pentru Hb, Ht, azotemie, ionograma, testele de
coagulare;
•recoltarea de materii fecale pentru a pune în evidenta prezenta sângelui –
reacția Adler;
•pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică;
•administrarea medicației prescrise (hemostatice, soluții macromoleculare: SF,
calmante, sedative – pentru agitație) aspirație gastrică pentru evacuarea
sângelui
•se suprimă alimentația orală, pacientul primește doar lichide reci/bucățele de
gheaţă;
•în funcție de evoluţie, a doua zi sunt permise 12-14 mese compuse din 150-
200 ml lapte și regim hidro-zaharat;
•din a 3-a zi regimul se îmbunătățește: supe mucilaginoase, griș cu lapte,
piureuri de legume, budinci, creme, ouă moi, carne slabă de vită sau pasăre,
legume fierte (rația calorică în 5-7 zile de 1500-2000 calorii);
Conduita in hematemeza si melena
 endoscopie digestivă superioară pentru a se introduce sonda
Blakemore (realizarea hemostazei) sau se realizează ligatura
varicelor esofagiene, injecții în leziunile ulcerate, scleroza
vaselor esofagiene (cauterizare);
 ± sondă de aspirație nazo-gastrică, cu instilare intragastrică
de soluție salină izotonă rece;
 antiacide per os după controlul HDS;
 sondă urinară pentru monitorizarea diurezei;
 transfuzie de plasmă sau sânge integral izogrup;
 antisecretorii parenteral (inhibitori ai pompei H+: Controloc 80
mg intravenos în bolus, apoi perfuzie intravenoasă continuă 8
mg/h 72 ore);
 intervenţie chirurgicală de urgență dacă HDS se reia în
primele 48 ore
Bibliografie
 https://www.scribd.com/-hemoragia-si-hem
ostaza

 https://atimures.ro
 https://pdfslide.tips/documents/27-conduita
-de-urgena-in-hemoptizie

https://www.asimed.net/interventii-de-urge
nta-in-hemoragia-digestiva-superioara