EPIDEMIOLOGIA CANCERELOR

CURS

Institutul Oncologic Bucuresti

UMF ‘Carol Davila’
Departament Oncologie-Radioterapie
• Epidemiologia este ştiinţa care studiaza distribuţia şi factorii determinanţi ai
bolilor (factori de răspândire, condiţii, cauze) în populaţia umană.
• Epidemiologia reprezintă studiul ştiinţific al factorilor care influenţează frecvenţa si
distribuţia bolii în populaţia umană.
• La baza studiilor epidemiologice sta conceptul de cauzalitate conform caruia o
anumita boala este determinata de factori masurabili si nu apare aleator.
• Epidemiologia cancerului se ocupă cu studiul răspândirii cancerului în populaţia
umană în funcţie de: sex, vârstă, profesie, spaţiu şi timp, precum şi a factorilor de
risc ce contribuie la aparitia cancerului intro populatie definita.
• Scopul epidemiologiei este prevenţia sau controlul bolilor sau problemelor de
sănătate.
• Informaţiile obţinute din studiile epidemiologice pot fi utilizate pentru a explica
etiologia unor boli, pot sugera posibile mecanisme de carcinogeneza.
• Studiile epidemiologice pot ajuta la stabilirea riscului de cancer intro populatie si in
consecinta la elaborarea unor programe eficiente de screening si preventie.
• De asemenea, pot predictiona sansele de supravietuire ale unui bolnav de canccer
in functie de diversi parametrii.
• Epidemiologia cancerelor
• Epidemilogia cancerelor studiază distribuţia cancerelor în populaţie şi
modificările acestora în timp, privind la caracteristicile diferitelor grupe de
populaţie, nu numai a celor persoane care prezintă boală ci şi a celor sănătoase
şi caută să identifice care sunt difererenţele între aceste grupe.

• Epidemiologia prezintă mai multe aspecte:

• 1. Demonstrarea variaţiilor incidenţei geografice şi temporale;
• 2. Corelarea incidenţei în diferite comunităţi, cu prevalenţa agenţilor de mediu şi
sociali;
• 3. Compararea grupurilor de persoane cu şi fără cancer;
• 4. Elaborarea de metode privind înlăturarea (prevenirea primară) factorilor de
risc şi observarea rezultatelor;
• 5. Observaţii cantitative care testează aplicabilitatea la om a modelelor şi
mecanismelor prin care este produsă boala.
• 6. Elaborarea de programe de screening in functie de rezultatele obtinute
• Schematic, epidemilogia este divizată în trei categorii în funcţie de scopul
său prinicipal:
• descriptivă (studiul distribuţiei cancerelor în populaţie),
• analitică (studiul relaţiilor cauzale a unor factori de mediu asupra
cancerelor)
• experimentală sau de evaluare (studiul relaţiilor cauzale, verifica prin
experimente pe animale ipotezele identificate).
• EPIDEMIOLOGIA DESCRIPTIVA
•  
• In cadrul epidemiologiei descriptive se urmareste identificarea unui process
epidemiologic, apoi masurarea si descrierea sa. Aceasta opereaza cu indicatori
sau indici.
• Sunt descrise doua categorii de indicatori:
• EXTENSIVI: sau de greutate specifica sau de structura. Se calculeaza impartind un
fragment din fenomenul studiat la fenomenul luat in intregime si inmultind cu 100
(raport procentual al partii fata de intreg)
• INTENSIVI: indici de frecventa sau de intensitate. Se calculeaza impartind numarul
de cazuri noi de boala sau de decese la numarul populatiei dintr-o unitate
geografica bine delimitata, intr-o anumita perioada de timp (de obicei un an)
inmultit cu 100000. Acesti indicatori arata intensitatea fenomenului sau a unei parti
din acesta, la nivelul unei populatii bine delimitate in timp si spatiu.
• Pentru a obtine valoarea reala a acestor indicatori sunt necesare cateva conditii
esentiale:
• Inregistrarea si comunicarea corecta a tuturor cazurilor de cancer
• Precizarea timpului si ariei geografice pentru care se face aprecierea indicatorilor
• Prelucrarea exacta a datelor obtinute.
• INDICATORI EXTENSIVI
 
• Indicatorii extensivi reprezinta un raport procentual al partii
din fenomenul studiat fata de intreg. Acestia sunt utili in oncologie
deoarece ajuta la obtinerea unor date importante privind:
• Procentul de imbolnaviri prin cancer pentru o anumita localizare
(ex. tumorile osoase reprezinta 1,8% din totalitatea cancerelor)
• Procentul diferitelor tipuri histologice de leziuni maligne ale unui
anumit organ (ex. 95% din cancerele corpului uterin sunt
adenocarcinoame si 5% sunt alte tipuri de cancere)
• Repartizarea corecta a unor fonduri pentru tratamentul neoplaziilor
in raport cu procentul de imbolnaviri.
• INDICATORI INTENSIVI
•  
• Indicatorii intensivi arata intensitatea fenomenului sau a unei parti din
acesta raportat la o populatie bine delimitata in timp si spatiu. Principalii
indicatori intensivi utilizati sunt:
• Incidenta
• Mortalitatea
• Prevalenta
• Indicele de fatalitate

• Investigaţiile statistice se bazează pe registrele naţionale si regionale de

cancer, pe incidenţă (cazuri noi diagnosticate) şi statisticile mortalităţii.
• Indicatori de morbiditate (de boală)
• A. Incidenţa este cea mai bună măsură a frecvenţei cancerului reprezintă
numărul cazurilor noi (incidenţa) ce survin într-o populaţie, exprimată ca
număr de cazuri la 100.000 de persoane anual.

• Incidenţa reprezintă– numărul de cazuri noi ce apar într-o populaţie cu risc

de boală într-o anumită perioadă de timp (de obicei 1 an), şi este
exprimată uzual la 100.000 locuitori.
• La copii, cancerele fiind foarte rare, incidenţa se exprimă ca număr de
cazuri la 1.000.000 locuitori.
• Incidenţa măsoară probabilitatea dezvoltării bolii şi compară ratele
dezvoltării bolii între populaţii.
• Ratele de incidenţă pot fi calculate în funcţie de: sex, vârstă specifică,
profesie, distribuţie geografică şi rasa.
• Incidenţa = nr. de cazuri noi intro populatie/populatia totala in acel
moment× 100.000
•B. Prevalenţa
•Prevalenţa reprezintă estimarea numărului total de persoane (cazuri noi şi
preexistente) cu cancere care sunt în viaţă la un moment dat (prevalenţa
punctiformă) sau după o perioadă definită de timp (prevalenţa periodică).

•Prevalenţa reflectă răspândirea unei boli într-o populaţie şi este utilizată pentru
a planifica distribuţia seviciilor de sănătate.
•Cancerele cu mortalitate redusă prezintă o prevalenţă crescută. De asemenea,
cancerele în care mijloacele terapeutice actuale permit o prelungire importantă
a supravieţuirii prezintă o prevalenţă crescută coresunzător unor costuri de
îngrijire crescute.
•Prevalenţa poate fi exprimată ca număr de cazuri la 100.000 de indivizi.
•Prevalenţa creşte odată cu incidenţa (numărul de cazuri) ce survin într-o
comunitate şi cu durata bolii, descreşte cu mortalitatea şi cu ratele de vindecare.

•Prevalenţa = nr. de persoane cu cancer intrun anumit moment/populatia

totala in acel moment × 100.000
• C.Indici de mortalitate
• Mortalitatea reprezinta numarul de persoane decedate prin cancer
intrun anumit moment, intro populatie definita raportat la 100000 de
locuitori.

• Informaţiile cu privire la mortalitate sunt obţinute în general având ca

sursă certificatele de deces completate de medici.
• Nivelul de mortalitate este definit obişnuit pe o perioadă de un an.
• Acesta este un criteriu important pentru terapeut, iar stabilirea ratei de
mortalitate prin cancer depinde de exactitatea cu care sunt înregistrate
decesele.
• Ratele de mortalitate sunt exprimate ca număr de decese la 100.000 de
locuitori pe an.

• Mortalitatea = nr. de decese prin cancer intr-un anumit

moment/populatia totala in acel momentx100000
• INDICE DE FATALITATE: exprima procentul deceselor prin cancer din
subpopulatia de bolnavi cu cancer. (= numar de decese prin cancer
impartit la numarul de bolnavi de cancer si inmultit cu 100)
•Sisteme de supraveghere a cancerului
•Necesitatea unor date precise despre pacienţii cu cancer şi certificarea diagnosticului de cancer
prin examenul histopatologic a condus la dezvolarea sistemelor de evidenţă bazate pe registrele
spitaliceşti şi populaţionale de cancer.

•Registrele de cancer reărezintă un sistem complex de colectare, înregistrare şi prelucrare a

datelor legate de incidenţa cazurile de cancer dintr-un teritoriu sau spital.
•Registrele de cancer pot fi populaţionale sau spitaliceşti.
•Registrele spitaliceşti sunt baze de date în care s-au colectat toate informaţiile despre pacienţii cu
cancer inclusiv datele privind rezultatele tratamentelor la acesti pacienţi cu cancer dintr-n anumit
spital. Deoarece registrele spitaliceşti nu pot măsura dimensiunea cancerului pentu întreaga
populaţie s-a trecut la colectarea datelor în registrele populaţionale.
•Registrele populaţionale conţin datele unui judeţ sau de pe ansamblul unei ţări. Aceste registre
furnizează informaţii despre o anumită populaţie prin înregistrarea riguroasă a unui set de date
standard despre fiecare caz nou de cancer apărut în teritoriul acoperit de registru.
•Registrele populaţionale colectează datele despre toate cazurile noi survenite într-o perioadă
bine definită într-o anumită perioadă de timp.
•Obiectivele registrului populaţional al cancerului sunt:
•-cunoaşterea incidenţei cancerului şi a localizărilor anatomice pe sexe, grupe de vârstă şi mediu
socio-economic;
•-evidenţierea unor schimbări de incidenţă a cancerului şi stabilirea tendinţelor evolutive;
•-determinarea supravieţuirii prin confruntarea deceselor cu cazurile noi înregistrate.
• Epidemiologia oncologica analitică
• S-a observat că incidenţa cancerelor este diferită pretudindeni în lume, că
suferă modificări în timp şi că emigranţii din ţările cu risc redus de cancer
ating riscul de cancer a ţării de imigrare.
• Prin urmare s-a nascut ideea conform căreia cancerele sunt o consecinţă a
factorilor de mediu în sens mai larg incluzând factorii fizici, chimici,
biologici, ocupaţionali şi comportamentali şi socio-culturali ( ex.
alimentaţia, fumatul, consumul de alcool, fertilitatea).
• Astfel a aparut epidemiologia analitica care are drept scop urmarirea unui
grup bine definit de persoane de-a lungul timpului pentru a intelege
influenta si potentialul risc al unui anumit carcinogen.

• Epidemiologia analitică se bazează pe studii de caz ( caz-control) şi studii

pe cohorte contribuind la la cunoaşterea factorilor implicaţi la etiologia
cancerelor.
• Studiile de cohorta
• Sunt prospective sau retrospective
• Urmaresc un grup de persoane sanatoase expuse la un factor de risc pe o
anumita durata de timp.
• In final se compara frecventa de aparitie a cancerelor in acest grup
raportat la un grup similar de control neexpus la factorul de risc

• Studiile caz – control

• Au ca principiu compararea unui grup de persoane bolnave de un anumit
tip de cancer cu un grup similar din punct de vedere statistic (varsta, sex,
statut social)
• Se incearca sa se identifica diferentele de expunere la anumiti factori de
risc, care au putut genera aparitia bolii.
 Factori de risc

• Cancerul=afectiune monoclonala cu origine intro prima celula alterata prin

mutatii acumulate progresiv
• Frecventa mutatiilor creste in prezenta anumitor factori
• Factori cauzatori sau etiologici – aspect controversat deoarece cancerul
apare si la persoane neexpuse dupa cum exista persoane expuse care nu
dezvolta cancer
• De ex. exista fumatori care nu fac cancer pulmonar ca si nefumatori care
fac, dar se stie ca numarul de imbolnaviri este substantial mai mare in
randul fumatorilor, deci exista o relatia de cauzalitate.

• Somatici
• Dependenti de stilul de viata
• Factori de mediu
 Factori de risc somatici
• =factori neinfluentabili, dependeti de bagajul genetic individual
• Varsta >70% dintre cancere apar dupa 70 ani
(prin acumulari de erori genetice, expuneri prelungite la factorii de risc)
Anumite localizari au operioada max de risc-retinoblastom, tm Wilms-copii,
limfoame, sarcoame, tumori testiculare-tineri, cancer de prostata la
varstnici.
• Sexul-femei cancere ginecologice; barbati cancere urogenitale
-cancere cu frecventa mai mare in functie de sex (mamar, tiroida-
femei; pulmonar, gastric-barbati)
-diferentele apar prin incarcatuta genetice diferita si expunere
diferita la factorii de risc in functie de sex
• Factorii genetici –o serie de gene patologice pot determina aparitia unui
cancer
-agregarea familiala-anumite cancere apar mai frecvent
in unele familii (prezenta BRCA1, BRCA2-cancer mamar, ovarian; sdr
genetice-Lynch, MEN I, II; FAP- familial adenomatous polyposis)
 Factori de risc dependenti de stilul de viata

• Adoptarea unui stil de viata sanatos=modul cel mai la indemna prin care
fiecare individ isi reduce riscul de cancer
• Tutunul- fumatul activ si pasiv - 30% din totalul cancerelor existente-
(pulmonar, sfera ORL, vezica urinara, sfera digestiva)
• Alcoolul-risc de cancer orofaringian, esofagian, gastric, potenteaza efectul
carcinogen al fumatului in sfera ORL.
• Dieta – importanta in aparitia cancerelor digestive
• Obezitatea – cancer mamar, colon, rena;, endometrial.
• Inactivitatea – cancer mamar, colon, prostata, plaman
• Medicamente – chimioterapicele anticanceroase, agentii alchilanti,
preparate hormonale.
 Factori de risc legati de mediu

• Microorganismele-carcinogeneza virala (10-29% din cancere-HPV, v

Epstein Barr, HBV, HCV)
-Helicobacter pylori-cancer gastric
-paraziti-Schistosoma aematobium-cancer al vezicii urinare
• Poluarea – cancere pulmonare
• Radiatiile solare – melanom, cc bazocelular, cc suamos
• Radiatii ionizante-accidente nucleare – leucemii acute, cancere de tiroida,
mamar; manevre rdiologice de diagnostic
• Carcinogenii profesionali-azbest-cancer pulmonar, mezoteliom, industria
vopselurilor-cancer de vezica urinara, industria materialelor plastice cu
expunere la benzen-leucemii, limfoame.
 Estimated age-standardised incidence and
mortality rates: men

GLOBOCAN 2012 (IARC)
 Estimated age-standardised incidence and
mortality rates: women

GLOBOCAN 2012 (IARC)
 Estimated age-standardised incidence and
mortality rates: both sexes

GLOBOCAN 2012 (IARC)
Trends in incidence of cancer in selected
countries: age-standardised rate (W) per
100,000, men and women
Trends in mortality from cancer in selected countries:
age-standardised rate (W) per 100,000, men and
women
Incidenta si mortalitatea prin
cancer in Romania
GLOBOCAN 2012
 Estimated age-standardised incidence and
mortality rates: men

GLOBOCAN 2012 (IARC)
 Estimated age-standardised incidence and
mortality rates: women

GLOBOCAN 2012 (IARC)