Relaţia ambalaj – toxine în

aliment, medicament
 Alimentaţie sănătoasă
• Pe lângă consumul tuturor nutrienţilor de
care are nevoie organismul înseamnă şi
evitarea posibililor contaminanţi toxici din
aliment
• Verificare etichetei produsului
• Substanţe evitate de unii: zaharină,
aspartam, ciclamat, glutamat, etc
• Aditivii alimetari: singurele substanţe
toxice din alimente?
• Substanţe toxice ce nu apar pe etichete?
 Tipuri de ambalaje

1. Flacoane de sticlă
2. Flacoane şi pungi de material plastic
3. Cutii de carton
4. Cutii de conserva
 Riscul toxicologic prezentat de ambalaje

• Riscul în toxicologie:

R=PxH

Probabilitatea de a intra in contact cu un ambalaj al unui

aliment este aproape 1
Intensitatea efectelor toxice ale ambalajelor este in curs de
cercetare
 Flacoane de sticlă
• Inerte din punct de vedere fiziologic
• Nu cedează substanţe toxice în alimente
• Excepţie: paharele şi flacoanele de cristal
pot ceda cantităţi importante de plumb în
lichide (pH acid)
• Plumbul este un toxic SNC asociat cu
tulburari de memorie şi invatare la copii
(IQ)
 Materiale plastice
• Fiind polimeri mult timp s-a considerat că
sunt inerte
• Polimerizarea perfectă (100% lipsa
monomerului este imposibil de atins)
• Plastifianţii nu sunt
legaţi chimic şi pot fi
cedaţi uşor
Tereftalat de polietilena (PETE sau PET)
 Tereftalat de polietilena (PETE sau PET)

• RIC 1
• Obţinut prin reacţia de esterificare între acid
tereftalic sau tereftalat de metil şi etilen glicol (se
obţine în prima etapă bis(hidroxietil)tereftalat)
• În unele cazuri se folosesc copolimeri sub
denumirea de PET (polibutilen tereftalat)
• Flacoane pentru băuturi răcoritoare, băuturi
alcoolice (în combinaţie cu alcool polivinilic),
blistere
• Cedează în alimente stibiu şi ftalaţi
 Ftalaţi
• Sunt esterii acidului 1,2-benzen dicarboxilic
• Efecte toxice:
- creşterea cantităţii de ţesut adipos şi a
rezistenţei la insulină
- scăderea distanţei anogenitale la copii de sex
masculin (efect de feminizare)
- scăderea cantităţii de hormoni sexuali
- alte efecte asupra aparatului reproducător
- copii sunt în mod special afectaţi
 Plastic beverage bottles sold in the United
States are made from a type of plastic known as
polyethylene terephthalate (PET). Although
polyethylene terephthalate (the plastic) and
phthalate (the additive) may have similar
names, the substances are chemically
dissimilar. PET is not considered an
orthophthalate, nor does PET require the use of
phthalates or other softening additives.
(Enneking 2006)

Produsele alimentare ce vin în contact cu PET

sunt sigure şi nu afectează sistemul endocrin
 Efecte de tip estrogenic ale apei din flacoane PET

Teste pentru efect estrogenic:

1. Yeast estrogen screen
2. Snail screen (New Zeeland mudsnails)
 Rezultate teste estrogenice pentru PET
• Din 20 de ape minerale (în flacoane PET) testate 7 au
prezentat activitate estorgenică (YES)
• Alt studiu a arătat efect estrogenic echivalent cu 0,9 –
23,1 ng/L 17 α etinil estradiol pentru diferite tipuri de
PET-uri
• Producţia de embrioni (NZM) a fost semnificativ crescută
(aproximativ dublă, p < 0,001) pentru PET-uri
comparativ cu sticla
• Efectul maxim observat a fost similar cu al 17α etinil
estradiolului în concentraţie de 75 ng/L
• 50 ug etinil estradiol dă concentraţie plasmatică de 100-
200 ng/L după 1-2 ore (om)
• Apa îmbuteliată în PET a crescut in vitro cu 78%
proliferarea celulelor cancerului de sân
 Concentraţii de ftalaţi

• În cazul a 71 de tipuri de apă îmbuteliată

concentraţia ftalaţilor a fost de 12 ori mai mare
în cazul PET decât în cazul sticlei
• Erau prezenţi dibutil ftalatul, diisobutil ftalatul şi
dietil ftalatul (ADISUA 20 ug/kg/zi)
• Concentraţiile măsurate sunt de ordinul ppb (0,1
– 0,2 ug/L) cu maxime de ordinul a 3 mg/L
• Concentraţiile ftalaţilor se pare că sunt crescute
de mediul acid
• Originea ftalaţilor este probabil reciclarea PET
 Stibiul
• Folosit ca şi catalizator la polimerizarea PET (100-300
mg/kg). În Japonia se foloseşte titan ca şi catalizator.
• La testarea prezenţei ftalaţilor în apa îmbuteliată şi
efectul estrogenic al acestei ape s-a observat că efectul
este mai intens decât ne-am fi aşteptat
• 1 uM SbCl3 echivalează cu 61% din activitatea
estrogenică a 1 nM 17β estradiol
• Nivel maxim acceptabil în apa de băut 6 ppb SUA, 5 ppb
Germania, 2 ppb Japonia (nivele stabilite pentru efect
toxic la nivel miocardic şi carcinogenitate, NOAEL pentru
efect estrogenic nestudiat încă)
• Concentraţia creşte în timp în apa îmbuteliată în PET
• Temperatura are un rol important putând creşte
concentraţia stibiului peste 6 ppb în zonele calde în
timpul transportului
• Concentraţiile măsurate în apa îmbuteliată în PET sunt
de obicei sub 2 ppb
 Polietilena

• RIC 2 (HDPE) şi 4 (LDPE)

• 80 mil tone/an = 13,33 kg-persoană/an
• Folosită la obţinerea de pungi
• Nebiodegradabilă
• Sensibilă la lumina UV
• Cedează BHT (E321, supliment alimentar)
Polipropilena
 Polipropilena
• RIC 5
• 45,1 milioane tone (2007)
• UV sensibilă
• Folosită la obţinerea ţevilor de apă,
obiecte de laborator, recipiente
termorezistente pentru alimente (lapte)
• Poate ceda compuşi cuaternari de
amoniu, BHT şi oleamidă
 Oleamida

• Descoperită în lichidul cefalorahidian al

animalelor deprivate de somn
• Induce somnul, agonist al receptorilor CB1
• PP este folosită ca ambalaj al unor tipuri
de iaurt
• Nu se ştie încă ce efecte poate avea
asupra consumatorilor
 Policlorura de vinil (PVC)
• RIC 3
• Folosită la obţinerea foliei pentru ambalat
alimente,a ţevilor de apă, a jucăriilor, a
obiectelor de materiale plastice din
autoturime (mirosul de maşină nouă)
• Poate ceda ftalaţi, clorură de vinil
• Sursă majoră de dioxine la arderea
deşeurilor
• Folosiţi ca plastifianţi
• Nu există legături chimice între ftalaţi şi plastic astfel că
se cedează uşor
• Viteza de cedare poate să crească datorită uzurii
• Alimentele cu conţinut crescut de lipide extrag eficient
ftalaţii
• Bio şi fotodegradabili: nu persistă în mediu
• Sunt volatili astfel că nu este necesar contactul direct cu
alimentul
• Se absorb şi dermal astfel că nici ingerarea nu este
absolut necesară pentru apariţia unui efect toxic
• Metaboliţii ftalaţilor apar în urina populaţiei
• Nu se cumulează în organism
• DEHP and DMP sunt cei mai folosiţi ftalaţi
• Carne de pui şi ouă: DEHP, roşii şi cartofi: DEP, fructe:
DMP, peşte: DIBP
 Efecte toxice ale ftalaţilor
• Studii pe animale: reducerea numărului de
spermatozoizi, modificări histologice la nivelul
testicolului, reducerea fertilităţii masculilor
• Studii pe om: creşterea numărului de naşteri
premature, reducerea motilităţii spermatozoizilor,
creşterea numărului de spermatozoizi cu ADN
modificat, reducerea distanţei anogenitale
• Modificările sunt mai intense dacă expunerea
are loc în perioada de dezvoltare a fătului
 Efecte toxice ale ftalaţilor

• Copii de ambele sexe: deficit de atenţie,

probleme comportamentale şi cognitive
• Fete tinere: dezvoltare sexuală prematură
• Adulţi: creşterea greutăţii corporale,
rezistenţă crescută la insulină, astm,
alergii, cancer de sân
 Clorura de vinil

• Angiosarcom la nivel hepatic (tumoare

canceroasă rar întâlnită provenită din
ţesutul endotelial)
• Carcinom hepatocelular ???
• Transformată în epoxid de către CYP2E1
• Epoxidul este inactivat de epoxid hidrolază
şi glutation S-transferază
Mecanisme de reparare a ADN
Polistiren (PS)
• RIC 6
• Nebiodagradabil, incinerarea poate duce
la formarea de PAH-uri
• Folosit ca material de ambalare pentru
produse fragile, ca izolator. Ca ambalaj
alimentar se foloseşte în restaurante de tip
fast food, ambalarea produselor lactate
(programul cornul şi laptele).
• Poate ceda monomer, dimeri sau trimeri.
 Efecte toxice

• Sunt disponibile studii pe animale de

experienţă şi in vitro
• Posibil efect cancerigen
• Efect estrogenic şi androgenic
• Scăderea cantităţii de hormoni tiroidieni
 Policarbonaţii (BPA)

• RIC 7 (other)
• 3,5 miliarde de kg/an, profit zilnic 1 mil $
• Are foarte multe aplicaţii industriale. Folosit şi la
fabricarea flacoanelor pentru băuturi, lăcuirea
interiorului cutiilor de conserve
• Poate ceda pH dependent bisfenol A în alimente

DDT Dietilsilbestrol
 Efecte toxice
• În 1930 se descoperă efectul estrogenic al
BPA şi se introduce ca stimulator al
creşterii animalelor (galinacee, vite)
• În 1930 s-a folosit în terapia estrogenică la
femei
• Similitudine structurală cu dietilsilbestrolul
(cancer de sân şi vagin la fetele ale căror
mame au fost tratate F1)
 Concentraţii masurate la om

• 92,6% din participanţii la un studiu: 0,4 –

149 ug/L în urină
• T1/2 este 5-6 ore
• Concentraţiile în circulaţia maternă pot fi
similare cu concentraţiile LOAEL
(reproductiv, metabolic, comportamental)
Expunerea populaţiei la BPA
 Efecte toxice
• Foarte multe studii efectuate pe animale au arătat efecte
toxice:
- Modificări structurale şi biochimice în SNC:
hiperactivitate, deficit de învăţare, creşterea agresivităţii,
creşterea riscului de dezvoltare a dependenţei de droguri
- Anormalităţi în producţia spermei şi ovulelor
- Scăderea fertilităţii
- Afectarea sistemului imunitar
- Accelerarea creşterii şi a maturizării sexuale
• NOAEL 50 mg/kg
• Studii recente au arătat efecte adverse la doze sub 10
ug/kg/zi
• Pare să existe o fereastră în cazul dezvoltării intrauterine
şi neonatale în care există o sensibilitate deosebită
pentru efectele BPA
 Efecte toxice
• Există studii care demonstrează efecte
toxice şi în cazul populaţiei umane:
- Concentraţiile urinare ale BPA: risc
crescut de diabet, probleme
cardiovasculare, afectare hepatică
- Posibil disruptor epigenetic
 Reglementări
• 1993 EPA ADI 50 mg/kg
• 2008 interzis în produse pentru sugari (SUA)
• 2002 EU 0,01 mg/kg/zi (factor de siguranţă 500)
• 2011 EU 0,05 mg/kg/zi (factor de siguranţă 100)
• 2011 EU interzis în produse pentru sugari
• Conform noilor studii de toxicitate ADI ar trebui
redus la 0,1 ug/kg/zi (de 500 de ori mai mică ca
ADI din prezent)
 Plasticul şi viaţa marină
• Sunt cunoscute aglomerări de materiale plastice
în aplele oceanelor
• În aceste aglomerări materialele plastice se
fragmentează iar fragmentele rezultate sunt
consumate de peşti şi păsări
• Pe lângă efectele nocive la nivel digestiv
particulele de plastic adsorb poluanţi hidrofobi:
dioxine, PCB-uri, etc
• Particule de marime mică pot trece în circulaţie?
 Cutii de carton
• Celuloza din care se obţin este inertă din
punct de vedere fiziologic
• Pot să apară contaminanţi în special în
cazul cartonului obţinut prin reciclare
• Pot ceda în alimente uleiuri minerale
provenite din cerneala ziarelor reciclate
• Există cazuri în care fulgi de cereale au
fost retraşi datorită prezenţei
hidrocarburilor alifatice
 Cutii de conservă
• Cutiile de conserve lipite cu plumb pot
ceda plumb în alimente
• Astfel de produse sunt puţin folosite în
prezent
• Conservele lăcuite pot ceda BPA în
aliment