Sick building syndrome

MICOTOXINE
• 1. Micotoxine produse de ciuperci microscopice
(mucegaiuri)
– Unele sunt cunoscute din timpuri stravechi: alcaloizii din ergot
– Probabil cauză a uneia din cele 10 catastrofe abătute asupra
Egiptului antic (moartea primilor născuţi) descrise in Biblie
– Studiul antibioticelor a dus la ipoteza că unii copmpuşi generaţi
de microorganisme pot fi toxici pentru animale
– Studiile efectuate pe efectul microorganismelor asupra
cerealelor stocate au arătat că nu doar distrugerea cerealelor
trebuie luată în seamă ci şi apariţia de produşi toxici
– Leucopenie Toxică Alimentară (anii 1940-1950 Rusia): necroză,
hemoragii, efecte SNC, moarte: datorită alimentelor contaminate
cu fungi (Fusarium sporotrichioides)

• 2. Mixotoxine produse de ciuperci macroscopice

 Micotoxine produse de mucegaiuri
1. Aflatoxine
• Descoperite în 1961 după intoxicaţii la animale cu produse derivate
din arahide (UK)
• Studiul lor a dus la descoperirea a noi tipuri de micotoxine
• Apariţia lor în alimente nu este datorată exclusiv procesului de
stocare!
• Există mai multe tipuri de aflatoxine: B1, B2, G1, G2 produse în
extracte ale speciilor Aspergillus flavus sau A. parasiticus (nu toate
extractele sunt toxice)
• Temperatura crescută favorizează apariţia lor pre-recoltare
• Înmulţirea mucegaiurilor se face prin conidii (spori asexuaţi)
diseminaţi de insecte sau vânt
• Porumbul, arahidele, diverse tipuri de nuci sunt cele mai afectate
• În unele cazuri s-au înregistrat concentraţii de 400 mg/kg în boabe
de porumb individuale
• Aflatoxinele pot aparea în produsele provenite de la animalele
intoxicate (lapte, ouă, carne)
• Păstrarea la umiditate relativă peste 14% şi temperaturi de 20C pot
duce la apariţia aflatoxinelor
Aflatoxina B1
                                                                      

Terminal portion of a conidiophore of A. flavus showing the basal

portion of the vesicle and distribution of radiation phialides (arrows). X 1000.

                                                                     

Phialides and chains of conidia of A. parasiticus

illustrating basipetal development of conidia.
Those at the base of the chains (arrows) are least mature. X 3000.
 Efecte toxice acute

• Vomă
• Dureri abdominale
• Edem pulmonar
• Convulsii
• Comă
• Deces datorită edemului cerebral
• Afectare grasă a ficatului; inimii, rinichilor
 Efecte toxice cronice

• Hepatotoxice (în special B1)

• Imunosupresive
• Teratogene
• Mutagene
• Cancerigene
Metabolismul aflatoxinei B1
 Mecanism de acţiune
• Formare de aducţi cu guanina şi inactivarea
“p53 tumor suppressor gene”
• Duce la transformarea GC în TA în codonul 249
• Modificarea este găsită la aproape toţi pacienţii
cu cancer hepatic însoţit de nivele crescute de
aflatoxine
 Deoxinivalenol

• Numită şi vomitoxina (DON) este produsă

de Fusarium graminearum şi F. Culmorum
• Cerealele sunt cel mai afectate (pete roz)
• Induce voma în urma consumului
 Fumonisinele
• Principalii compuşi sunt FB1, FB2, FB3
• Produse de Fusarium verticilloides şi F.
proliferatum
• Porumbul este cel mai afectat; orez. Nu apar în
produse animale.
• Poate aparea infectarea asimptomatică a
recoltei
• Boabele sparte sunt cele mai afectate

Fumonisina B1
 Efecte toxice

• Leukoencefalomalacie la cai
• Edem pulmonar la porci
• Tumori hepatice şi renale la rozătoare
• Tumori esofagiene la anumite populaţii
umane
• Toxicitate hepatică; interferenţe în
metabolismul sfingolipidelor
 Sfingolipidele
• Asigură integritatea membranei celulare
• Intervin in recunoaşterea şi comunicarea
intercelulară (alterarea acestor procese:
cancer, autoimunitate, diabet)
• Apoptoză
• Proliferare celulară
• Răspuns la stres
 Zearalenona

• Produsă de Fusarium graminearum şi F.

Culmorum şi poate coexista cu DON
• Cerealele afectate se pot colora în roz
• Recolta cea mai afectată: porumbul
• Efecte estrogenice la animale
 Toxina T-2
• Produsă de F. Sporotrichioides
• Apare în multe tipuri de cereale în concentraţii de 0-10
ug/kg (rar 40 ug/kg)
• Pete alb-roz-roşii pe boabele afectate
• Inhibă sinteza de proteine prin blocarea sintezei de ARN.
Afectează celulele cu diviziune rapidă: tract
gastrointestinal, piele, maduva hematopoietică
• Scade sinteza de anticorpi, imunoglobuline, citokine
• Cele mai afectate sunt animalele domestice (nu se
cunosc efectele asupra populaţiei umane)
• Nu exista reglementări ale concentraţiilor maxime
 Ocratoxina

• Produsă de Aspergillus ochraceus, A. niger şi Penicillium

verrucosum
• Prezenţă în cereale, struguri, stafide, soia, cafea contaminarea nu
este întotdeauna vizibilă
• Prezenţa “hot spot” este posibilă
 Efecte toxice

• În special toxic renal

• În cantităţi mari şi toxic hepatic
• Cancerigen pe animale de laborator,
posibil carcinogen uman
• “Nefropatia Endemică Balcanică” asociată
uneori cu tumori este atribuită ocratoxinei
• Eliminare lentă cu tendinţă de cumulare
• Este prezentă şi în praful de casă
 Alcaloizii proveniţi din ergot

• Produşi de Claviceps purpurea, fusiformis,

paspali. Neotyphodium, Epichloe produc
alcaloizi cu efect similar
• Ergotism: gangrenă (pierderea extremităţilor),
afectare SNC (ameţeală, dezorientare), efecte
gastrointestinale (greaţă, vomă).
• Există forma gangrenoasă şi cea convulsivă
• Diferenţa între cele două forme este dat de tipul
alcaloidului
• Nu există reglementări privind conţinutul de
ergot al cerealelor
• Alte micotoxine importante:
– Penitrem (micotoxină tremorgenică)
– Patulina (apare în mere Aspergillus şi Penicillium,
genotoxică, antibiotic)
• Limite UE: 50 ug/L suc de mere, 10 ug/L produse
pt copii (2003)
– Acid ciclopiazonic (toxicitate scăzută, blocant al Ca-
ATPazei)
– Citrinina (cereale, brânzeturi; nefrotoxică)