Managementul bolilor si tratamentelor la albine :astazi

Lector Bratu Cristian

Salvati albina
 Epidemiologie
-declinul unei specii a fost consemnat de mai multe
ori in istorie
-epidemiile apar in conditiile naturale pe fondul
dezechilibrelor ecologice
-suprapopularea unui biotop de catre specia vizata
si disparitia de la sine dupa ce distruge mai mult
de jumatate din populatie
-valuri periodice de intensitate mai mica la intervale
de timp regulate,similar cu oscilatiile populatiei
gazda in relatie cu pradatorii
 Epidemiologie
Epidemiile noi pot apărea prin :

• mutaţie noua într-un genom viral care avea o relaţie

veche cu gazda;
• agent inofensiv în mod normal +
combinaţie de mai mulţi factori favorizanţi
(imunologici,nutritionali,stres chimic,stres
parazitar,vectori stresanto-agresiv)
. aglomeraţie – creste densitatea microbilor in mediu,
( mecanismele de apărare ale gazdei cedează prin copleşire)
• invazie din zone endemice
• gazde multiple: albine solitare, bondari, viespi
• unele pot fi preluate de la plante (ARN - tobacco
ringspot virus (TRSV)
• - înmulţirea unor genotipuri gazdă vulnerabile
pe criteriul aptitudinilor economice + lipsa
diversităţii în cadrul selecţiei
• - aglomeraţii din sisteme industriale de
întreţinere
• - dezvoltarea industriei farmaceutice şi
chimice
• - exacerbare a rezistenţei agenţilor patogeni la
multe măsuri luate de către om.
• - actualmente priorităţile geneticii se
orientează şi spre creşterea vitalităţii şi
rezistenţei la boli
• În condiţii naturale optime, dacă fiecare colonie
produce minim 1 roi/an rezultă dublarea
populaţiei. Pentru stabilitate ecologică,
aproximativ jumătate din colonii vor muri anual
(cele mai slab adaptate).

• Nu supravieţuiesc dacă sunt scoase din nişa lor

(aglomeraţii, monoculturi, păduri fără surse de
cules, uscăciune, intoxicaţii cu chimicale în
anumite condiţii nefavorabile) fără a fi ajutate.
Selectia artificiala/naturala
 Stresul toxic
• Pentru prima dată în istorie, apicultorii poluează familiile de
albine şi fagurii cu cantităţi mari de pesticide pentru
combaterea Varroa. Afectează pe termen lung sănătatea
puietului, longevitatea mătcii, spermatogeneza la trântori şi
statusul imunitar.
• Testarea pesticidelor se face pe albine sănătoase şi în
condiţii normale de temperatură.
• Acaricidele pot avea efect cumulativ cu pesticidele din
mediu
• Surfactanţii şi adjuvanţii pot fi ei înşişi foarte toxici sau pot
face amestecul mai toxic decât substanţa activă de bază.
• Tactik e de 4 ori mai toxic decât Amitrazul pur.
• Solventul NMP folosit pentru mai multe pesticide este
foarte toxic pentru larvele de albine.
• Acestea pot avea remanenţă în praf, plante sau chiar în
ceara fagurilor.
 Stresul toxic
• Nu s-a putut reproduce experimental un efect
similar cu CCD decât cu neonicotinoide.
• În special, dozele subletale de Imidacloprid
favorizează la insecte infestaţiile cu fungi
(Nosema ceranae)
• La Floarea soarelui şi porumb,
neonicotinoidele
sunt mult mai nocive.
 Stresul toxic
• În paralel cu neonicotinoidele au provocat incidente în
lume: carbofuran, chlorpyrifos, coumaphos, diazinon,
dimethoate, fluvalinate, permethrin şi phosmet.
• Fungicidele dezechilibrează microflora intestinală a
albinelor, inhibă formarea păsturii prin fermentare şi este
posibil ca şi ele să crească toxicitatea Fluvalinatului(este de
4 ori mai toxic la temp.de 20 de grade decat la 32)
• Apare mortalitate larvară după consum de polen
contaminat cu Captan, Ziram, sau Iprodione.
• Au fost raportate la mătci probleme asociate cu
tratamentele acaricide de orice fel şi cu fungicidele ( în
special Pristine®) aplicate culturilor din zonă.
 Stresul toxic
Excesul de acaricide, fungicide, insecticide, metale grele,
agenţi patogeni din fagurii vechi :
• puiet pestriţ datorită mortalităţii larvare,
• scăderea greutăţii corporale a albinelor,
• scurtarea duratei de viaţă,
• disfuncţii ale imunităţii (organofosforicele şi
carbamatele prin alterarea membranelor),
• tulburări ale pontei mătcilor,
• tulburări în dinamica populaţiei
• Fluvalinatul poate interfera spermatogeneza.
• Cumafosul are efecte negative asupra creşterii şi
supravieţuirii mătcilor.
• Ambele pot afecta spermateca şi performanţele
mătcilor.
 Stresul toxic
• Cel mai adesea, coloniile se refac după o expunere la pesticide dacă
au parte de o nutriţie curată şi echilibrată,
• dar expunerea repetată la alte monoculturi cu alt spectru de
pesticide + competiţie cu multe familii în acelaşi loc poate crea
dezechilibre serioase.
• Dacă nu omoară culegătoarele, pesticidele oricum :
le scurtează viaţa,
pot iniţia disfuncţii organice şi fiziologice,
duc la imunosupresie,
pot contribui la iniţierea infecţiilor cu germeni banali.
• Substanţele toxice din mediu pot fi aduse de albine sub formă de
pulberi sau substanţe lipicioase şi depozitate în:
păstură şi vor avea efect întârziat asupra albinelor tinere şi trântorilor.
ceara fagurilor
nectar şi miere
Carentele nutritionale
 4 Cercuri vicioase
• 1. infecţios, - scurtează viaţa albinelor,
• 2. hipotermic: imunosupresie, puiet debilizat =>
longevitatea scăzută, intoxicaţie
• 3. nutritiv:
lipsa polenului proaspăt -> degradarea rapidă a
culegătoarelor şi îmbătrânirea prematură a doicilor
(scădere a longevităţii) + imunosupresie.
Lipsa nectarului în cuib duce la deficienţe de
termoreglare.
• Al 4-lea cerc vicios - cel imunitar: mortalitatea
prematură a albinelor mature lasă descoperită în faţa
infecţiilor populaţia tânără căreia nu are cine să-i
transfere anticorpii.
 =Bolile virale=
-Tablou clinic-
Prezenţa unor virusuri în populaţia de albine nu se
traduce doar prin mortalitate, ci şi prin alte
manifestari:
• dezvoltare defectuoasă,
• probleme de vitalitate ale puietului,
• populaţii mai mici,
• valorificarea ineficienta a culesului,
• longevitate scăzută la albinele adulte,
• iernare proastă,
• Scădere a calităţii şi mortalitate la mătci.
Mulţi apicultori au remarcat o creştere a
„fragilităţii” albinelor.
 Etiologie
Virusul Perioada de patogenitate din cursul
anului
CBPV-virusull paraliziei cronice Primavara si vara

SBV-puietul in sac Perioade de foame,mai ales in unitatiile

slabe
KBV-virusul de Kasmir Primavara

IAPV-virusul israielian al paraliziei acute Similar genetic cu ABPV si KBV

DWV-virusul aripilor deformate Amandoua sunt legate de nivelul de

ABPV-virusul paraliziei acute infestatie cu Varroua
Perioadela de maxima infestatie sunt
sfarsitul verii si toamna
BQCV-virusul botcilor negre Infestatie cu Nosema

IIV-Iridovirus In lungi perioade reci si stres

 Factori declansatori

-Funcţiile sistemului imunitar au fost blocate

(frigul, nutriţia deficitară, toxinele în doze
subletale SI / SAU blocaj indus de paraziţi)

-Germeni oportunişti
Tablou clinic
Tablou clinic
Tablou clinic
 Combatere si “ tratament”
Măsuri generale:
• nutriţia bună,
• evitarea monoculturilor,
• evitarea pesticidelor,
• reciclarea la timp a fagurilor,
• înmulţire prin roiuri la pachet,
• evitarea aglomeraţiilor
• combaterea hipotermiei prin formarea și menținerea de familii
suficient de bine populate sau bine strânse
• nu se unifică unităţi bolnave cu altele sănătoase;
• combaterea bolilor parazitare
• investitii în ameliorarea genetica a rezistenței la boli, și menținerea
diversității genetice.
Masuri specifice:
administrarea de preparate imunostimulatoare
 Nosemoza
Nosema ceranae a inlocuit Nosema apis
• - N. apis se manifestă în sezonul rece, iar N. ceanae se manifestă
mai ales in sezonul cald;
• - N. ceranae atacă și alte organe: corpul gras, glandele faringiene,
tuburile Malpighi, sistemul nervos;
• - N. ceranae profită de orice breșă imunitară, scade apoi
capacitatea de sinteză a vitellogeninului și prin aceasta duce la o și
mai puternică imunosupresie (făcând loc pentru viroze și alte
infecții),
• scăderea longevității și
• prin blocarea sintezei unor enzime detoxifiante duce la
sensibilizare albinei față de insecticide slabe - neonicotinoide
(Endosulfan, Phosalon, Imidacloprid, Thiacloprid, Fipronil)
• - N. apis se manifestă preponderent cu diaree în sezonul rece, iar
N. ceranae cu dispariția populației adulte indiferent de sezon
N. ceranae induce tulburări de comportament alimentar :
• prin deficit energetic - foame excesivă şi comportament de
cules în lipsa hrnei (temperaturi prea scăzute, înecare în
siropul din hrănitori)
• inapetenţă (albinele nu mai preiau siropul din hrănitor) în
stare mai avansată a bolii.
• hipotermie la nivelul coloniei şi apoi imunosupresie care
amplifică atât nosemoza, cât şi infecţiile multiple
(Malpigamoeba melificae)
• Nosema, de cele mai multe ori produce doar:
- dezvoltare anevoioasă,
- lipsă de randament la cules prin scurtarea vieţii albinelor
rareori colaps.
• În asociere cu Varroa, virusuri, nutriţie proastă şi poluare cu
pesticide (zone agricole cu monoculturi intensive), poate
favoriza colapsul familiilor de albine.
• In ultimul timp a crescut răspândirea Nosema,
nu atât prin virulenţă, cât prin deficitele
imunitare la albine.

• Nu se poate defini clar rolul N. ceranae.

Poate fi doar un germen oportunist sau poate
avea o conlucrare/sinergie cu virusul în
declanşarea virozelor mortale.
 Recomandari privind interventia
“specifica”
Dr. Ingemar Fries și Eva Forsgren după descoperirea
speciei N. ceranae descoperă că sporii de N. Apis
se conservă și chiar își cresc patogenitatea la
temperaturi negative, iar cei de N. ceranae își
pierd partial patogenitatea prin congelare.

Pentru ambele specii de Nosema, fagurele se pare

că reprezintă principalul rezervor de spori
infestanți.
 Perspective privind combaterea
• -Forsgren2003-afirma ca in urma studiilor
efectuate a constatat :acidificarea hranei
albinei nu are nici o influenta asupra
prevalentei sau dezvoltari
nosemozei(folosirea acidului acetic 1:10)
• -regnul botanic ofera multi compusi pentru a
se proteja de actiuniile fungice si de a oferii
farmacopee de tratamente potential eficiente
impotriva nosemei
 Solutii naturiste
• Lodesani 2006-timolul si extract din coaja din struguri
rosii-rezultate promitatoare(efect secundar-stopeaza
fermentatia)
• Timolul(Yucel si Dogaroglu-Turcia)experimente-
timol/fumagilina.Varianta de lucru 1g/litru 150 de ml
timp de 4 saptamani
• Recomandari timol-cristalele de timol se amesteca
foarte greu in apa
• In alcool este de 1000 de ori mai solubil
• Recomandare:intoduceti timolul in alcool pentru a face
un amestec prealabil si apoi se adauga preamestecul la
sirop
 Remedi naturiste
• Uleiurile esentiale-HoneyBHealthy(o solutie de
lemongras emulsionat si uleiuri de menta)studiile
efectuate pana in prezent nu se sustin reciproc.
• -In Europa de Vest se foloseste pe scara larga
Apiherb si VitafeedGold cu date care
demonstreaza eficacitatea lor(un extract de sfecla
de zahar si melasa imbogatit cu acid salicilic
natural<extract de coaja de salcie>acesta este
turnat/pulverizat peste albine de 5 ori din 2 in 2
zile
 VitafeedGold
Dr Max Watkins-Vita Europa
 Apiherb
Dr Antonio Nanetti
 Europa Centrala
• Dr Joe Carson-Nosevit(extract din coaja de
stejar)
• -eficient in timpul ierniilor lungi(rezultate
bune in Alaska)
 Europa de Est
• -Romania<PROTOFIL>recunoasterea in mediile
stiintifice de profil este precara!!!!!!!!
• -Extract usturoi si macese-Universitatea de
Vest
 Alte recomandari practice
• Higes si colab 2007 si Chen 2008 au aratat printre altele ca
echilibrul sarac al aminoacizilor polenului de la floarea-
soarelui+nosema ceranae=colaps
• Alt mijloc de infestare serioasa=strivirea albinelor din
stup(rame curatite de ceara)exp:100 de albine
strivite=furtisag de la fam. infestate
• Benecke2003,Hornitzky 2005,Manning 2007,Booheme
2003, afirma ca exista o strinsa legatura intre nosema-
amebeoza-mentinerea familiilor la umbra
• Stresul mecanic din iarna=50% ponderea infectiei+50%
acarieni
• Transformati familile ramase in urma cu dezvoltarea ,in
roiuri la pachet
 Alte recomandari practice
Modalitati de dezinfectie a fagurilor
• -acid acetic 60% ( tot la 2 caturi un material absorbant
peste care se toarna 125ml de acid acetic)
• -concentratie 60% eficacitatea maxima in cateva ore la
o concentratie mai mare cateva zeci de minute.
• -razele UV(trecerea individuala a ramelor)
• -acidul formic(Underwood si Curie 2004)au publicat un
raport prin care s-a evidentiat ca chiar si la o
concentratie slaba care este folosita pentru a trata
familiile de albine, sporii de nosema au fost afectati
semnificativ
 Vesti din reproducerea selectiva
• Webster si colab 2004 si Traynor 2008 au coplesit
printr-o infectie dirijata colonii care au facut parte
dintr-un program de selectie si au constatat ca
doar 40 % dintre albinele lucratoare si
aproximativ 25 % dintre matci au fost atinse de
infectie =stupul in integralitatea functionalitati
sale nu a fost puternic perturbat
• Deasemeni s-a constatat ca odata stabilizat
• un material genetic cu rezistenta la nosema el se
poate repercuta 4-6 generati
 O concluzie partiala

Pentru a confirma rolul alimentației în

consolidarea imunității, Dr. Frank Eischen
obține date ce indică faptul că în cazul în care
numărul de spori de N. ceranae este mai mic
de 3 milioane/individ, o hrănire suplimentară
cu polen poate fi la fel de eficace ca și
tratamentul cu Fumagilină. Același autor
remarcă scăderea infestației cu N. ceranae în
perioadele cu aport natural de nectar și
polen, fără alte intervenții.
 Nosema-concluzie finala
• -Fumagilina folosita cu succes din 1957 impotriva Nosemei
Apis
• Fumagilina este un extract natural din ciupearca
Aspergillius fumigatus
• Pernal 2008 si Higes 2006 au demostrat ca este eficient si
impotriva nosemei ceranae
• Administrare toamna tarziu si primavara devreme
• Nu omoara sporii=fara schimbarea fagurilor=2,3 ani
tratamente
• Tratamente cat mai dese sau cantitati de hrana
medicamentata cat mai mari ?
• Metoda fumagilina in turta nu este omologata stiintific
 Dr Stephen Pernal/Canada Statia de
Cercetare Beaverlodge-Alberta
• -tratament in primavara: in urma mai multor
teste si metode a ajuns la concluzia ca o cana
de sirop(0,5 litri) medicamentat corespunzator
administrat in fiecare saptamana timp de 4
saptamani=cel mai eficient tratament
• -tratament de toamna regula “ultima hrana”
Recomandare-albinelor nu le place gustul de
fumagilina,asadar “curtatiile”!!!!!!!
 Varroua

• Populaţiile de albine europene şi africane sunt în plin

proces de adaptare.
• În mod normal, în absenţa intervenţiei umane, o
populaţie de albine se reface complet după
aproximativ 10 ani, după stabilirea unui echilibru
gazdă-parazit.
• Intervenţia umană prin tratamente a favorizat la
înmulţire în egală măsură şi genotipurile neadaptate
la relaţia cu parazitul => nu se pot stabiliza prin
selecţie naturală formele tolerante şi rezistente
 Maniera de lucru marca Varroua
• Lucrătoarele parazitate în stadiul de nimfă nu recuperează niciodată
handicapul creat de pierderea de proteine din hemolimfă.
• Ele devin culegătoare mai repede şi apoi mor mai repede.
• Sunt de două ori mai vulnerabile imunitar la virusuri decât o albină
sănătoasă.
• Pentru prima dată în istorie:
• Prima linie defensivă mecanică, exoscheletul e penetrat.
Bacteriile grefate dezvoltă un stres imunitar
(Leziuni la nivel intestinal de către Nosema şi la nivel traheal de către
Acarapis)
O altă cale de lezare a celulelor intestinale poate fi cea toxică
• Varroa are în plus un imuno-supresor
• O nouă manieră de transmiterea a virusului – prin inoculare directă
 Varroua rol de reactor sau releu
• Două virusuri înrudite, ajunse în aceeaşi
celulă pot face schimb de module
informaţionale (gene) care se pot reasambla
în mod diferit de formele parentale rezultând
un virus hibrid.
 Bine de stiut!!!!!!
• Pe perioada de sfârşit a verii, populaţia de Varroa tinde să treacă de
nivelul de 5%, ceea ce înseamnă risc mare de pierdere a familiilor
de albine, mai ales în condţii de :
frig,
aprovizionare proastă cu polen şi
contaminare toxică cu acaricide şi pesticide.
• Ca regulă generală, infestaţia nu e bine să crească peste 2 acarieni
la 100 de albine.
• La apariţia acarianului au fost găsite familii de albine cu populaţii de
20000-50000 de Varroa în Anglia, Noua Zeelandă, Africa de Sud.
• Actualmente, combinaţia dintre acarian, Nosema şi mai multe tipuri
de virus a devenit fatală la mai puţin de 1000 de Varroa pe familie
(ceea ce înseamnă nivel de infestaţie de 2,5%, mai puţin de 3
acarieni la 100 de albine).
O colonie fara tratament
Tratament doar in toamna
Colonie tratata pe parcursul verii
Familie tratata in aprilie si iulie
Familie netratata cu caracter VSH
 Viata cu Varroua
O trecere in revista a metodelor de monitorizare a varrozei pe
parcursul sezonului
• Metoda aceelerata si globala(acid formic, acid oxalic, uleiuri esentiale,acaricide sau
prafuire cu zahar pudra)
• Indicatori de masurare:
-in primele 24 de ore cad aproximativ jumatate dintre acarieni atinsi de substanta
activa
-aproximativ 2/3 dintre acarieni se afla in puiet
-doar 1/6 dintre inamici sunt pe foaia ta de control
-exp:la 200 de acarieni pe foaie=1200 /stup
-momentul critit=momentul dublari lor(iunie-iulie)
-cand in stup sunt peste 1000 de acarieni/25 deindivizi pe placa de control
-cu o lupa puteti analiza daca varroua au fost lezati de albine
Varroua de acum, un membru in plus!!!!
Atentionare- o colonie care are peste 1000 de acarieni =semnal serios de interventie
sustinuta
-daca nu se suprapun peste acest numar si diferiti virusi,nosema,stres toxic si
nutritional numarul poate sa treaca de 4000 acarieni/stup
 Unde nu va ganditi acolo suntem de mult

• Metoda agitarii cu zahar pudra(circa 300 de albine)-

durata 1 minut
• Metoda spalarii cu alcool
• Obligatoriu pentru relevanta este prelevarea albinelor
esantion de pe faguri cu puiet in proximitatea capaciri.
• Ipoteza de lucru:sub 3 acarieni/100 de albine=infestatie
suportabila
• 4-5 acarieni=1000 dusmani/stup
• Obiectiv general:mentinerea infestatiei sub 1%/total
indivizi colonie
 Metoda cu alcool sau detergent de vase
“Nu am vazut nici un acarian deci nivelul meu de infestare
trebuie sa fie unul scazut”
 Tratamente
Acidul Formic
• Acidul formic inhiba respiratia acarianului
• Larvele expuse 1 zi la vapori de acid formic nu s-a constatat
nici un fel de disfunctii si dupa 4-5 zile un impact foarte
redus
• Afecteaza membrana interna a mitocondriilor
• Studiile indica faptul ca asupra albinelor nu are niciun efect
negativ(cu conditia sa se respecte dozajul si modul corect
de administrare) dar asupra acarieniilor efectul este unul
catastrofal
• Acarieni sunt afectati in interiorul celulei in proportie de 60-
80%
• Eficenta tratamentului este data de temperatura si
modalitatea de evaporare
Grafic comparativ privind eficienta acid
formic/amitraz
 Acidul formic
Recomandari foarte importante
Potrivit studiului din 2008 al d-lui Engelsgrop si Eguaras au dorit sa
stabileasca importanta eficacitatii acidului formic in functie de
pozitionarea in stup.Astfel sau incercat 3 variante:
1 asezarea materialului absorbant agatat de o rama pe care au introdus-o
in centrul cuibului
2 asezarea materialului absorbant in partea de jos a fagurilor
3 asezarea materialului absorbant in partea de sus a ramelor
Rezultatul:randamentul pozitiei 1 si 2 au fost de 94% iar la pozitia 3 de 80,77%
Putem observa ca pozitia unde se dispune materialul de evaporare joaca un
rol important.
In concluzie studiul sugereaza ca pentru simplitatea manoperi si eficienta
tratarea stupiilor cu acid formic ar fii mai avantajos sa se faca in partea de
jos a stupului .
Importanta pozitionarii acidului formic
Substanta activa Acid formic-Tratament punctual
Aplicatie Evaporarea pasiva/lenta
Perioada de tratament 1 bloc de tratament-la inceputul sezonului
2 bloc de tratament-la sfarsitul sezonului
-bloc tratament dureaza aproximativ o
saptamana
Norme de aplicare 2-3 tratamente/blocul de tratament
Temperatura 12-20 grade C-tratament in timpul zilei
20-25 grade C-tratament seara sau
dimineata
Peste 25 de grade-tratament numai
dimineata
Concentratia Tratamentul se aplica in partea de sus a
stupului la o concentractie de 60%
acidului formic
Tratamentul se aplica in partea de jos a
stupului la o concentractie de 85%
acidului formic
Substanta activa Acid formic/Tratament punctual
Dozare Corpul Dadant /sus sau jos=30ml
Corpul Multietajat/sus sau jos=20-25 ml
Suport Carton de esenta moale
Material textil “viscos”
Laveta sau absorbant
Suprafata de evaporare 15x20 de cm
Controlul eficentei tratamentului Efectul tratamentului se poate intinde
pana la 14 zile
Masuri de protectie Obligatoriu folosirea manusilor si mastii
de protectie
 Precizari importante
• Temperatura este un parametru important in
specificitatea acestui tratament
• Se vor evita administrarea la temperaturi previzionate
fluctuante
• Potrivit studiilor recente anticiparea corecta a
temperaturi este de 6 ore
• Se vor evita procedurile de administrarea a acidului
formic la temperaturi prognozate de peste 25 grade in
primele 6 ore pentru a nu afecta matciile si
metabolismul functional al coloniei
• Administrarea va urmari o dinamica normala a
temperaturi cuibului (35 de grade C)
 Precizari importante
• Dispunerea acidului formic in partea de jos presupune
existenta unui “spatiu de protectie”-pivnite
• In amplasarea acidului formic in partea de sus se va
intoarce podisorul pentru a crea un “spatiu
tampon”sau “camera de tratament”
• Acidul formic nu este eficient doar impotriva
acarianului ci si impotriva unui spectru mai larg de
agenti patogeni
• Administrarea formicului e recomandat a fii insotit de
un “pansament balsamic”-uleiuri
eterice,esentiale,volatile
 In concluzie
• Acidul formic este o moleculă care apare în
mod natural. Aceasta nu înseamnă ca are o
actiune neutra la Varroa și la oameni.
• Acest tratament este la fel de eficace ca
tratamentele sintetice.
• Acest tratament nu se acumulează în ceară
sau în miere.
 Acidul oxalic
“Tratamentul din timpul iernii”
• Generalitati acid oxalic(existenta nativa in
legume, fructe-fotosinteza,animale si albine)
• Nu afecteaza calitatea mierii sau a cerii
• Afecteaza albina uzata sau debilitata din
diferite cauze
• Recomandari privind preperare si mijloacele
de pastrare
• Conditia eficentei de 92-95% este
admnistrarea tratamentului in lipsa de puiet
 Si pana la urma care sunt dozele si
modalitatea corecta de tratament?
Doza corecta pe care am regasit-o in cele mai
multe studii specifice este de:
35grame acid oxalic/litru de sirop de zahar1:1
se administreaza 5ml/intervalul ocupat de albina
Un stup primeste intre 30-50 de ml/stup
Temperatura exterioara recomandata este de
-5;+5 grade C
Eficienta oxalicului in functie de concentratie
 Metode de aplicare acidului oxalic
Metoda picurari
35g/litru sirop/30-50ml/stup/5ml/interval
Temperatura exterioara -5:+5 grade C
Metoda spray
30g/litru sirop/3-4 ml pulverizat pe fiecare fata de
rama /60-80ml/stup
Temperatura exterioara =5-7 grade C
Metoda sublimari/vaporizari
2g/stup, perspective !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
 Concluzie
• Tratamentul cu acid oxalic poate fi interesant
într-o luptă pe termen lung împotriva Varroa.
Acesta este un mod eficient, tolerat de albine
și păstrează calitatea produselor apicole.
• Tratamentul cu picurare este cel mai
fregventat si interesant tratament.
• Vaporizarea sau sublimarea oxalicului
deschide o perspectiva revelanta a schemelor
de tratament
 <Timolul>
Denumirea sa chimică este : 5-metil-2-izopropil fenol.
La presiunea atmosferică, molecula pură este sub formă de cristale
incolore, cu miros puternic (molecule aromatice).
Consistenta timolului porneste de la solid la o stare lichidă
(fuziune), între 49 și 51 ° C, iar în stare gazoasă la 233 ° C.
Este solubil în substanțe grase, moderat în alcool și puțin solubil în
apă.
În farmacologie, este recunoscut ca având o acțiune anti-infecțioase
și anti-fungic.
Noi ne vom concentra asupra acțiunii sale acaricide împotriva
Varroa. Vom căuta să înțelegem efectele sale asupra paraziților de
albine și în cele din urmă, vom arăta cum să folosească.
Masuri privind folosirea si intretinerea
Timolului
Timolul pur este nociv în caz de înghițire,
provoacă arsuri, este toxic pentru organismele
acvatice și poate provoca efecte adverse pe
termen lung asupra mediului acvatic.

Prin urmare, ar trebui să efectuezi pregătirea cu

mănuși și ochelari de protecție într-o zonă
ventilată (în afara).
Depozitarea se face într-un loc uscat, la
temperatura camerei, într-un container etanș
 Etapele practice de lucru
Reteta pentru (50 stupi)
Mod de preparare

1 kg de cristale de timol
1 litru de alcool 70 (Utilizarea tabelului de diluție alcool dacă aveți alcool la 90 °);
Așteptați dizolvarea completă a cristalelor.

Mod de administrare
Timp 1
200 benzi de carton de 1,5 până la 2 mm grosime (2,5 cm lățime de 25 cm lungime);
Se cufunda fasiile 24 de ore în soluție.

Timp 2
Recristalizarea timollului pe benzi
Ridicarea benziilor impregnate si le vom dispune 12 ore afară la umbră, acest pas este esențial .
Apoi, ele pot fi folosite ca atare, chiar dacă există un pic de alcool în centrul fasiilor de carton.
 Dozarea si momentul de aplicare
• Benzile se vor administra stupiilor eliberati de caturilor se stransura

• Așezați benzile de timol direct pe rame și eliminați-le după 3 sau 4

săptămâni. Apoi puneti a doua tura de benzi noi și eliminați-le din nou
dupa 3 sau 4 săptămâni.
• Este nevoie de 2 benzi/ stup-roi/1 banda
• Noi trebuie să tratăm stupi devreme primavara sau după recolta de vară
cu timol.
• Tratamentul trebuie să fie finalizat cel târziu la jumătatea lunii septembrie.
• Temperaturile de zi între 20 și 25 ° C asigură o eficacitate mai bună.
• Nu folosiți benziile atunci când temperaturile maxime zilnice depășesc 30 °
 Mod de lucru cu timol
Inmuierea benziilor cu alcool si
timol Benzi cu timol recristalizat
 Tratamentele conventionale
• Amitraz/5-6 tratamente /rama=acumulare
reziduri toxice subletale-aspecte de ordin
moral
• Mutatia genetica si forma de rezistenta a
acarianului
• Degenerarea sistemului imunitar
 Selectia pe rezistenta
• Tot mai mult si toti mai multi initiaza
programe de selectie care selectioneaza albine
pe diferite criteri de rezistenta
• Selectia cea mai sustenabila reusita pe termen
mediu sau lung
• Mentinerea diversitatii genetice
 Scheme optime tratament Varroza
• Primavara:luna martie-aprilie
benzi timol
uleiuri esentiale
• Vara timpurie:luna mai-iunie
acid formic-bloc tratament
uleiuri esentiele
fumigatie cu acid oxalic 3 editie/4x4 zile
• Vara:iulie-august
uleiuri eterice/volatile
benzi timol
benzi/fumigati amitraz
sublimare acid oxalic
• Toamna septembrie-octombrie
benzi timol
benzi/fumigati amitraz
sublimare acid oxalic
acid formic
Iarna noiembrie- decembrie
acid oxalic picurare/sublimare
Va multumesc pentru atentie!
Va doresc un an apicol reusit!