Căi si modalităţi de

transmitere
Căi și modalități de transmitere
Calea de trasnsmitere
este drumul parcurs de agentul patogen de la sursa de
infecție (poarta de eliminare) la organismul receptiv
(poarta de intrare)
Căi și modalităţi de transmitere
Modalităţi de transmitere:
directă
indirectă
simplă
complexă
Căi si modalităţi de transmitere
Transmiterea directă
între izvorul de infecţie si receptor nu se interpun
elemente ale mediului ambiental
se realizează pentru germeni cu rezistenţă mică la
condiţii de mediu extern
Căi si modalităţi de transmitere
Transmiterea directă – exemple:
contact direct tegumentar – scabie, antrax
contact sexual – BTS – inf. HIV, inf. VHB, VHC, sifilis, gonoree, etc.
sărut – mononucleoza infectioasă (“boala sarutului”)
mușcătură – infecție VHB, virus rabic
transmitere mamă - copil
transplacentar (vertical) – rubeola, sifilis, etc.
perinatal – infecţii VHB, VHC, HIV, etc.
postnatal - prin alăptare (colostru, lapte matern)
transfuzie sanguină (sânge infectat) – VHB, VHC, VHG, VCM
transplant de organe (infectate)
Căi si modalităţi de transmitere
Transmiterea indirectă:
între izvorul de infecţie si persoana receptivă se
interpun unul sau mai multe elemente de mediu
extern
este posibilă pentru germeni cu rezistenţă medie sau
mare la condiţii de mediu extern
poate fi transmitere
simplă
complexă
Căi si modalităţi de transmitere
Transmitere indirect simplă
între sursa de infecţie si persoana receptivă se interpune un
singur element de mediu extern, iar transmiterea se realizează
într-o perioadă de timp relativ scurtă
Exemple:
picături septice (tuse, strănut, vorbire) – rujeolă, rubeolă,
gripă, alte viroze respiratorii, infecţii cu pneumococ
instrumentar medical – infecţii nosocomiale
obiecte - perii de dinţi, lamă de ras, prosop, batistă, jucării
alimente
mâini
Căi si modalităţi de transmitere
Transmitere indirect complexă - ”în ştafetă”
în transmitere intervin mai multe elemente de mediu
extern: aer, apă, sol, alimente, mâini, obiecte, vectori,
etc.
exemple: BDA, TIA, hepatita virală A, hepatita virală
E, helmintiaze
Căi si modalităţi de transmitere
Transmitere
aerogenă (pe cale respiratorie)
pe cale digestivă
ingestie alimente contaminate sau infestate
transmitere fecal-orală
contact persoană-persoană
sexuală
prin coabitare
parenterală
Căi si modalităţi de transmitere
Mecanismul de transmitere
izvorul de germeni
localizare epidemiologică
calea de eliminare
calea şi modalităţi de transmitere
organismul receptiv
poarta de intrare (organism)
poarta de pătrundere (organ ţintă)
Căi si modalităţi de transmitere
Suporturi materiale pentru vehicularea agenţilor
patogeni
aerul
apa
solul
alimentele
obiectele
mâna
artropodele
Căi si modalităţi de transmitere
Aerul
Vehiculează agenţi patogeni prin intermediul
picăturilor septice
nucleosolilor
prafului septic
Căi si modalităţi de transmitere
Picături septice
picături de secreţie provenite de la nivelul naso-oro-faringelui,
proiectate în mediul ambiental prin tuse, strănut, vorbire
proiectate direct pe mucoasele persoanelor receptive
(transmitere directă) sau rămân suspendate în aer
(transmitere indirectă)
agenți patogeni cu sensibilitate mare, medie sau chiar mică la
condiții de mediu extern: virus rujeolic, virus rubeolic, virusuri
gripale, streptococi, Bordetella, etc.
în special în spații închise, supraaglomerate, neventilate
corespunzător
Căi si modalităţi de transmitere
Nucleosoli (septici)
picături septice care și-au pierdut umiditatea
realizează transmiterea de germeni cu rezistență mare
la condiții de mediu extern, cu rezistență la desicație:
bacili tuberculoși, bacili difterici, bacil antrax,
streptococi, stafilococi, etc.
Căi si modalităţi de transmitere
Praful septic (microbian)
alcătuit din particule anorganice sau organice,
particule provenite din fragmentarea spontană a unor
produse biologice sau patologice, particule de praf,
nisip, pământ, încărcate cu germeni patogeni
transmiterea de germeni cu rezistență mare în mediul
extern sau germeni sporulați: bacili cărbunoși, bacili
tetanici, bacili tuberculoși, bacili difterici, ricketsii,
etc.
Căi si modalităţi de transmitere
Aerul vehiculează factori de risc chimici și fizici:
oxizi de azot
monoxid de carbon
săruri ale metalelor grele
pulberi radioactive
radiații
zgomot, etc
Căi şi modalităţi de transmitere
Apa - vehiculează frecvent agenți patogeni:
salmonele
shigele
E. coli
virus poliomielitic
brucele
vibrionul holeric
virusul hepatitei A
virusul hepatitei E
ouă de helminți
trichomonas, etc
Căi şi modalităţi de transmitere
Riscul transmiterii germenilor patogeni prin apă depinde de:
natura sursei de apă
ape de suprafaţă
ape de adâncime
apa de la reţea
încărcătura microbiană a apei
rezistenţa diferitelor specii în apă
B.K. – 120 zile
VHA – 180 zile
Entamoeba hystolitica – 50 zile
Giardia intestinalis – 40 zile
Vibrionul holeric 16-60 zile
Salmonella typhi – 2 luni (gheaţă, alternanţa îngheţ-dezgheţ)
intensitatea fenomenului de autopurificare a apei (filtrare, floră microbiană, bacteriofagi)
modalitatea de folosire a apei (irigaţii, agrement-îmbăiere, înot, preparare alimente, băut, etc.)
supravegherea epidemiologică a surselor de apă
Căi şi modalităţi de transmitere
Contaminarea apei se realizează prin:
deversare de reziduuri fecaloid-menajere
cadavre de animale
găleată
recipienţi de transport
racordări greşite
fisurarea conductelor
tratarea necorespunzătoare a apei în uzina de apă
Căi şi modalităţi de transmitere
Apa
vehiculează factori de risc (BNI)
poluanți industriali
pesticide, insecticide, îngrăşăminte (agricultură)
antibiotice, medicamente antiparazitare (zootehnie)
substanţe radioactive
nitriţi, nitraţi – nitrozamine (efect cancerigen)
carenţa unor elemente din apa de băut
iod – guşa endemică
fluor – caria dentară
săruri minerale - BCV
Căi şi modalităţi de transmitere
Solul - se contaminează prin:
deversare de reziduuri fecaloid-menajere
dejecte animale
cadavre provenite de la animale bolnave
irigații cu apă contaminată
etc.
Căi şi modalităţi de transmitere
Solul
Supraviețuirea microorganismelor la nivelul solului este
limitată datorită:
compoziției solului
temperaturii
pH-ului
prezenței florei telurice (floră antagonică, bacteriofagi,
etc.)
Căi şi modalităţi de transmitere
Solul intervine în transmiterea de:
germeni rezistenți la condiții de mediu extern (în
special germeni sporulați - bacil tetanic, bacil antrax,
etc.)
geohelminți (o parte din ciclul de evoluție-obligatoriu
la nivelul solului)
ouă de paraziți
Căi şi modalităţi de transmitere
Solul - contaminarea omului se realizează:
pe cale digestivă
consum de fructe, legume - nespălate, nepreparate
termic
 enterovirusuri, enterobacterii, virus poliomielitic, vibrion
holeric, ouă de helminți, etc.
pe cale aerogenă-prin inhalarea prafului
forme pulmonare de antrax, ricketsioze, etc.
prin intermediul plăgilor cu potențial tetanigen
Căi şi modalităţi de transmitere
Plaga cu potențial tetanigen
posibilități de vehiculare de spori de bacil tetanic în
plagă – plagă murdărită cu pământ, praf, retenție de
corpi străini, etc
condiții de anaerobioză în plagă
spori de bacil tetanic → formă vegetativă, cu elaborare
de toxină tetanică (exotoxină)
Căi şi modalităţi de transmitere
Plăgi cu potențial tetanigen
plăgi prin înțepare
plăgi prin tăiere
plăgi cu retenție de corpi străini
fracturi deschise
plagă ombilicală
plagă uterină
plăgi rezultate în urma accidentelor din agricultură,
accidentelor rutiere sau la muncitori forestieri
Căi şi modalităţi de transmitere
Solul - cale de vehiculare a factorilor de risc (BNT):

poluanți chimici industriali

pesticide, insecticide, îngrăşăminte chimice

substanţe radioactive (persistă îndelungat la nivelul

solului)
etc.
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimentele

de origine animală

de origine vegetală

mixte
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimentele de origine animală se contaminează:

primar

secundar
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimentele contaminate primar provin de la animale
bolnave:
carne – de la animale infectate (bacterii) sau infestate
(paraziţi) - porc domestic, carne de vânat (mistreţ, urs,
etc.) – trichineloza
ouă de raţă - salmonele
lapte – febra aftoasă, bacili tuberculoși
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimente contaminate secundar în etapele:
sacrificării animalului
manipulării
stocării
preparării
servirii
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimente de origine vegetală
fructe, legume
nespălate
neprelucrate termic
manipulate în condiţii necorespunzătoare
conserve vegetale – anaerobi (botulism)
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimente mixte: creme, sosuri, maioneze, prăjituri, etc.)
Contaminare:
prelucrare termică (prezentă, absentă,
necorespunzătoare)
preparare
păstrare
manipulare
servire
Căi şi modalităţi de transmitere
Băuturi
nealcoolice
slab alcoolizate (bere nepasteurizată-salmonele)
alcoolice
Căi şi modalităţi de transmitere
Alimentele pot vehicula
 factori cancerigeni:
conservanţi şi alţi aditivi alimentari
pesticide, insecticide
săruri ale metalelor grele
aflatoxina (orez, griş, paste făinoase)
hormoni
antibiotice, antiparazitare
Căi şi modalităţi de transmitere
Carenţe alimentare
malnutriţie
rahitism
carii dentare
guşa endemică
Căi şi modalităţi de transmitere
Excese alimentare
obezitate
BCV
boli de nutriţie şi metabolism
Căi şi modalităţi de transmitere
Obiceiuri alimentare nesanogene
alimentaţie hipercalorică
alimentaţie bogată în glucide (DZ, carii dentare)
alimentaţie hiperclorurată (BCV)
alimentație bogată în grăsimi
Căi şi modalităţi de transmitere
Obiectele
reprezintă suporturi materiale pentru transmiteri
indirect simple sau complexe (în ştafetă, în asociere cu
mâna, sol, vectori, etc.)
agenţi patogeni transmişi prin obiecte: streptococi,
stafilococi, bacili difterici, salmonele, bacili coli,
proteus, bacil tuberculos, enterovirusuri, ouă de
helminţi, etc.
Căi şi modalităţi de transmitere
Obiecte care pot să intervină în transmiterea agenţilor
patogeni:
obiecte de uz personal folosite în comun: perie de
dinţi, prosop, piaptăn, lama de ras, batista, etc.
obiecte de uz general, neîntreţinute igienic: rama WC,
para/buton WC, clanţe, cada de baie, grătar, baie/duş
jucării (colectivităţi de copii)
suprafeţe (mobilier, pavimente, etc.)
instrumente, echipamente, aparatură medicală
Căi şi modalităţi de transmitere
Instrumentarul medical
risc de transmitere pentru infecţii nosocomiale
clasificare pe categorii de risc a instrumentelor,
echipamentelor şi aparaturii medicale:
critice – penetrează sistemul vascular, ţesuturi sterile
semicritice – contact cu mucoase sau soluţii de continuitate
tegumentară
noncritice – contact cu tegumente intacte
curăţire, dezinfecţie, sterilizare, păstrare în condiţii
adecvate
respectarea „precauţiilor universale” (PU)
Căi şi modalităţi de transmitere
Obiectele pot vehicula factori de risc pentru BNT

factori de risc chimici (poluanţi industriali)

insecticide, pesticide, îngrăşăminte
pulberi radioactive
etc.
Căi şi modalităţi de transmitere
Mâna murdară/contaminată
Riscul de transmitere prin intermediul mâinilor depinde
de:
încărcătura microbiană a mâinilor (autocontrol
bacteriologic)
 peste 40 germeni/mână = mână murdară
 colonie de germeni patogeni = mână contaminată

capacitatea de autosterilizare a tegumentelor: secreţie

sudoripară, sebacee, floră tegumentară normală, pH,
descuamare
igiena mâinilor – spălare, utilizare de antiseptice
Căi şi modalităţi de transmitere
Mâna murdară/contaminată
mâinile intervin în transmiteri indirect simple sau
complexe (în ştafetă)
germeni transmişi prin intermediul mâinilor:
salmonele, shigele, VHA, streptococi, stafilococi, bacili
tuberculoşi, ouă de helminţi, alţi paraziţi, etc.
factori de risc vehiculaţi pe mâini: pulberi toxice,
pulberi radioactive, etc. (alimente, fumat)
Căi şi modalităţi de transmitere
Artropodele

Intervin în transmitere ca:

vectori activi
vectori pasivi
Căi şi modalităţi de transmitere
Vectori activi
ţânţarul anofel → malarie (plasmodii)
păduchele de corp → tifos exantematic (ricketsii)
puricele de şobolan → ciuma (cocobacilul pestei)
flebotomii → febra galbenă (virus amaril)
căpuşa → encefalită de căpușă (căpușa este și sursă și
transmițător)
Căi şi modalităţi de transmitere
Vectorii pasivi

musca, gândacul de bucătărie, furnici, etc.

vehiculează mecanic anumiţi germeni: enterobacterii,

enterovirusuri, stafilococi, bacili tuberculoşi, brucele,
etc.
Căi şi modalităţi de transmitere
Căi de vehiculare pentru factorii de risc ai BNT:
exogene (comune cu căile de transmitere BT – aer, apă,
sol, alimente, etc.)
endogene (hipercolesterolemie, hiperglicemie,
dereglări hormonale, etc.)