Rolul teatrului în educație

Teatrul este, şi el, un dascăl de la care

putem învăţa multe.
Elaborat Popșoi Evelina
 2.Importanța
1.Tetrul pentru 3.Rolul tetrului în
tetrului reflectată
copii ca act dezvoltarea
prin prizma
educațional copilului mic
funcțiilor artei
1.Reatrul pentru copii ca act educațional
Teatrul constituie o modalitate de exprimare artistică şi un
prilej de punere în valoare a elevului, mai ales în cadrul
serbărilor şcolare.
Teatrul poate fi considerat un act educaţional, deoarece:
- dezvoltă capacitatea de comunicare a elevilor;
- accesibilizează elevul spre însuşirea conţinuturilor literare
într-o manieră activă;
- dezvoltă memoria, imaginaţia, capacitatea de analiză,
introspecţia, empatia;
- creează prilej de însuşire a unor valori morale, estetice,
sociale.
• Oferă copiilor posibilitatea de a expresivă
conferi mesajulului trăirile lor Funcția
afective
reglare
• Anulează dezechilibrarea și
reface homeostazia
Funcția de
• Recreează o bază psihologică comunicare
care să favorizeze adaptarea Funcția de
socială
 creație
• „produsul" artistic este unic şi
nereproductibil, poartă expresia
construcție și
personalităţii copilului;
Funcția de
simpatetică
• copilul înţelege trăirile partenerului,
poate face schimb de sentimente prin
comprehensiune
interme­diul rolurilor
Funcția de
persuasivă
• copilul este influenţat pozitiv în
timpul participării la activitate
Funcția
Avantajele teatrului
Se
acționează în
mod liber

Nu
Diminuează
compară
timiditatea
copii

Invăță pe Lucru în
baza jocului echipă
Nivelurile de cunoaștere
• Vizează dobîndirea de
cunoștințe,instruirea,formarea de
Nivelul informativ- deprinderi reproductive.se pune baza
teoretic teoretică ale artei tatrale,a deprinderilor
de a utiliza specifice acestui domeniu și
de receptarea a mesajului redat

• Se referă la atitudinea față de arta

teatrală.și la ce se concretizează prin
Nivelul formativ- ideal estetic,sensibilitate,receptivitate la
aplicativ emoțiile estetice,cit și prin capacitatea
de a interpreta roluri,a alcătui scenarii.
Teatrul este considerat ca mod şi loc de recuperare a unităţii şi integrităţii
umane.
Efectul educativ al teatrului unii autori îl tratează ca fenomenul educării prin
intermendiul teatrului.
Prima etapă a acestui proces educativ constă în instruirea și educația cu
ajutorul dramei.
O altă etapă a procesului educațiv este educația teatrală.
Educație teatrală este ”numitorul comun sau numele generic al educației prin
și pentru teatru”.
În ceea ce privește educația prin teatru, se recurge la instrumentația teatrului și
a dramei educaționale pentru a fovoriza dezvoltarea estetică și morală a
copiilor, structurarea personalității lor, respectiv sentimentul de siguranță în
raporturile cu mediul înconjurător.
În cazul educației pentru teatru, se bazează pe receptarea creativă a
spectacolului de teatru, totodată, creînd premisele unei asemenea receptări,
respectiv, îi învățăm pe tineri ”trăirea unei întîlniri la tipul prezent”.
Deosebirea dintre cele două etape sau direcții (orientări)
educaționale constă, esențial, în faptul că, în timp ce
drama educațională favorizează doar acumularea de
cunoștințe a individului, educația teatrală face să fie
vizibil și sensibil și pentru alții procesul acumulării de
experiență, prin intermediul instrumentarului teatral.
Importanţa teatrului reflectată prin prisma funcţiilor artei

După Ion Gagim se disting următoarele funcţii ale artei

Gnoseologică arta cercetează lumea înconjurătoare, viaţa umană

Axiologică selectează din multiplele însuşiri ale obiectului sau fenomenului

esenţialul, irepetabilul, ceea ce poartă în sine o valoare;

Hedonistică: produce plăcere, delectare, satisfacţie

Sugestivă: sugerează omului anumite idei, gînduri, îi comunică anumite

sentimente, convingeri

Iluministă: poartă în sine şi transmite anumite cunoştinţe despre lucruri,

fenomene, evenimente, răspîndeşte anumite idealuri, viziuni, concepţii
comunicativă: prin limbajul artei oamenii comunică între ei, arta uneşte
oamenii, contribuie la apropierea şi înrudirea lor spirituală

euristică: arta dezvoltă anumite potenţe şi aptitudini de creaţie;

katharsis: arta purifică sufletul, îl descătuşează şi-l eliberează de pasiunile

„ieftine” ale vieţii, îl înalţă şi-l înnobilează;

estetică: cultivă simţul frumosului, al perfecţiunii, al armoniei, al echilibrului, al

măsurii

educativă, considerată ca suprafuncţie: arta educă sentimente morale, calităţi

umane, cultivă sfera spirituală a omului.
 3.Rolul teatrului în dezvoltarea copilului mic
Influenţa teatrului asupra copilului poate fi explicată printr-un complex de
caracteristici esenţiale:

Socializarea. Teatru permite interacţiunea intre copii cu personalităţi

diferite, astfel incît copilul va avea ocazia de a-şi îmbunătăţi abilităţile
de comunicare si de a lega noi prietenii.

Imbogatirea vocabularului. Prin intermediul rolurilor pe care le

interpretează, copilul invaţă o mulţime de cuvinte imbogatindu-şi
astfel vocabularul.

Expresivitatea corporala. Jucînd un anumit rol, copilul invaţă sa işi

controleze mişcările si gesturile
Expresivitatea verbală.copilul va învăţa atat să transmită corect
un mesaj, cat si sa interpreteze corect ceea ce spun ceilalţi.

Abilitatea de a vorbi in public. A interpreta un rol in faţa unui

public il poate ajuta pe copil sa îşi dezvolte abilitatea de a ţine
prezentări sau discursuri in faţa altor persoane

Cultura generală.copiii invaţă o mulţime de lucruri atat

despre autorii pieselor, cat si despre contextul social sau
istoric la care fac referire, imbunătăţindu-şi astfel cultura
generală.
Încrederea in sine. O intepretare reuşită pe scenă, aplauzele colegilor,
toate acestea sunt elemente care vor mări increderea copilului in propriile
forţe.

Abilitatile de invăţare. Copilul işi exersează memoria, atenţia si gandirea

atunci când invaţă şi interpretează un rol.

Autocunoaştere.intrînd „in pielea” unui personaj, copiii invaţă multe

lucruri despre el insuşi.

Cultivarea gustului estetic. Decorul, costumaţia personajelor, vocabularul

bogat în expresii şi imagini poetice - toate cultivă la copii simţul
frumosului, al perfecţiunii, al armoniei, al echilibrului, al măsurii

Autocontrol. Teatrul ii învaţă pe copii cum sa işi stapanească emoţiile,

cum să le canalizeze intr-un mod pozitiv si cum sa işi construiască reacţii
adecvate la diverse situaţii.