Sunteți pe pagina 1din 186

cuprins

De ce a creat Dumnezeu familia?


1. Rolurile soţilor
2.
Responsabilităţile soţilor
3. Misiunea de părinte – o
luptă spirituală 4. Lăsaţi copiii să
vină la Mine şi nu-i opriţi 5.
Iov un tată după inima lui Dumnezeu
De ce suntem azi
aici?
Să învăţăm cum să ne purtăm ca soţi şi soţii!
Să ne cunoaştem mai bine partenerul
Să ne cunoaştem unul pe altul ca soţ şi soţie
Să ne cunoaştem mai bine copiii!
Să învăţăm ce trebuie să mai facem ca să fim părinţi mai eficienţi
De ce suntem azi
aici?
Dar asta înseamnă să-
L cunoaştem
mai profund pe Dumnezeu
Pentru că:
,,Din El,
prin El şi

pentru El
sunt toate lucrurile”
(Rom.11:36)
Asta înseamnă că
ÎN Dumnezeu,
Familia îşi are originea
este creată PRIN Dumnezeu şi
există PENTRU Dumnezeu
adică spre slava
lui
Dumnezeu
Dar
ce înseamnă
asta?
Cele 3 scopuri
Scopul #1
Oglindirea
chipului
lui
Dumnezeu
în familie
Apoi Dumnezeu a zis:
26

“Să facem om
după chipul Nostru,
după asemănarea Noastră...
Dumnezeu a făcut pe om
27

după chipul Său, l-a făcut după


chipul lui Dumnezeu, parte
bărbătească şi parte femeiască
i-a făcut; (Genesa 1)
Scopul #2
Multiplicarea
chipului
lui Dumnezeu
prin familie
Dumnezeu i-a binecuvântat şi
Dumnezeu le-a zis:
“Creşteţi,
înmulţiţi-vă şi
umpleţi pământul, şi
supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii
mării, peste păsările cerului, şi peste
orice vieţuitoare care se mişcă pe
pământ (Genesa 1:28)
Scopul #3
Completarea
reciprocă
Doar dacă cei doi soţi urmăresc
împlinirea primelor două scopuri
ale lui Dumnezeu în, prin şi pentru
familia lor, ca răsplată, Dumnezeu
Însuşi le va asigura un cadru al
armoniei şi al dragostei care-i va
împlini ca soţ şi soţie.
Domnul Dumnezeu a zis:
“Nu este bine
ca
omul să fie singur;
am să-i fac un ajutor
potrivit pentru el” (Genesa 2:18)
Ştii cine este
partenerul tău
de viaţă
în Hristos?
• Cel mai aproape aproape al tău
• Un copil al lui Dumnezeu (Ioan 1:12)
• Fratele/sora lui Hristos (Evr. 2:11)
• O piatră vie în Templul lui Dumnezeu (1 Pt.2:5)
• Un templu al Duhului Sfânt (1 Cor. 6:19)
• Un preot al lui Dumnezeu (Apoc. 5:10)
• Un mădular în Trupul lui Hristos (Efes. 5:30)
Concluzie
• Ne trăim viaţa la adevărata
valoare doar atunci când
împlinim scopurile lui
Dumnezeu;
• Cele mai înalte plăceri ale vieţii
umane sunt acelea care produc
plăcere lui Dumnezeu!
Atenţie!
Viaţa noastră de familie
este modelată de
scopurile
pe care le urmărim!
Căsătoria în Domnul

Efeseni 5:
21 – 33

1 Corinteni
11:1 – 16

Genesa 2:18 - 24
Rolurile soţilor
Rolul soţului
Capul
soţiei
1 Corinteni 11:3
Dar vreau să ştiţi că
Hristos este
Capul oricărui bărbat;
că bărbatul este
capul femeii şi
că Dumnezeu
este capul lui
Transferul autorităţii divine în familie

capul

capul

capul
Ce înseamnă că
bărbatul
este capul
femeii?
Implicaţiile conceptului
cap în Scriptură
#1 Autoritate
#2 Responsabilitate
#3 Slujire
#1 Autoritatea este:
• Dreptul de a acţiona în numele
unei alte persoane;
• Dreptul de a folosi puterea altei
persoane;
• Putere investită
Exemplu:
Dreptul de a ne ruga în Numele Domnului Isus Hristos.
Hristos
Atenţie!
•exousia, nu
•dunamis!
Autoritatea în familie

1 Corinteni 11:
Efeseni 6:1 1 – 15 (v. 3)
Coloseni 3:20

Familiile primare Noua familie


Toată puterea Mi-a Toată puterea mi-a fost Toată puterea mi-a fost
fost dată de Tatăl. dată de Hristos. dată de soţ.
(Mat.28:18)

Nu fac nimic de la Mine Nu fac nimic de la mine Nu fac nimic de la mine


Însumi, ci vorbesc însumi, ci vorbesc după însumi, ci vorbesc după
după cum M-a învăţat cum m-a învăţat cum m-a învăţat
Tatăl. Hristos. soţul.
(Ioan 8:28)

Adevărat, adevărat vă Adevărat, adevărat vă Adevărat, adevărat vă


spun că Fiul nu poate spun că soţul nu poate spun că soţia nu poate
face nimic de la Sine; face nimic de la sine; El face nimic de la sine; Ea
El nu face decât ce nu face decât ce vede pe nu face decât ce vede
vede pe Tatăl făcând, Hristos făcând, şi tot ce pe soţul ei făcând, şi
şi tot ce face Tatăl face Hristos face şi soţul tot ce face soţul ei,
face şi Fiul întocmai. întocmai. face şi soţia întocmai.
(Ioan 5:19)
Concluzii:
Autoritatea soţului este pziţională
nu condiţională!
Autoritatea soţului nu rezidă
în capacităţile lui spirituale,
intelectuale sau de altă natură, ci în
plasarea lui în lanţul transferului
sutorităţii divine;
Autoritatea soţului îi conferă acestuia
dreptul şi obligaţia de a se comporta
faţă de soţia lui la fel cum se
comportă Hristos faţă de el!
#2 Responsabilitatea este
capacitatea şi obligaţia
de a răspunde de felul în
care se exercită
autoritatea în faţa
persoanei care conferă
acea autoritate.
Luca 12:48
,,Cui i s-a dat mult,
i se va cere mult şi
cui i s-a încedinţat
mult, i se va cere
mai mult”.
Atenţie!

Nu există
autoritate fără
responsabilitate!
Soţule!
Ce faci
cu autoritatea
pe care ai primit-o
de la Hristos?
Soţule!
vei da socoteală
înaintea lui Hristos de
felul în care îţi exerciţi

autoritatea faţă de soţie!


Soţule!
eşti responsabil
înaintea lui Hristos
de ceea ce devine
soţia ta alături de
tine!
Exemplu:

Adam şi Eva
#3 Slujirea este
capacitatea şi
obligaţia de a asigura
condiţiile adecvate
exercitării autorităţii în
vederea dării de
socoteală!
Atenţie!

Nu există
responsabilitate
fără slujire!
Răsplata unei slujiri
jertfitoare din partea
soţului este o soţie
care va iubi locul ei în
lanţul transferului
autorităţii divine în
familie!
Concluzie:
A fi cap, ca şi soţ,
înseamnă a avea dreptul
şi obligaţia să te porţi cu
soţia ta la fel cum se
poartă Hristos cu tine!
Rolul soţiei
Ajutorul potrivit
al soţului
GENESA 2:18 - 24
18. Domnul Dumnezeu a zis: ,,Nu este
bine ca omul să fie singur; am să-i fac
un ajutor potrivit pentru el”.
19. Domnul Dumnezeu a făcut din
pămînt toate fiarele câmpului şi toate păsările
cerului; şi le-a adus la bărbat, ca să vadă cum
are să le numească; şi orice nume pe care-l
dădea bărbatul fiecărei vieţuitoare, acela-i era
numele.
20. Şi bărbatul a pus nume
tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor
fiarelor câmpului; dar, pentru bărbat, nu s-a
găsit nici un ajutor, care să i se potrivească.
21. Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn
adânc peste bărbat, şi bărbatul a adormit; Domnul
Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis
carnea la locul ei.
22. Din coasta pe care o
luase din bărbat, Domnul Dumnezeu a făcut o
femeie şi a adus-o la bărbat.
23. Şi bărbatul
a zis: ,,Iată în sfârşit aceea care este os din oasele
mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi,
femeie, pentru că a fost luată din bărbat”.

24. De aceea va lăsa bărbatul pe


tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta
sa, şi se vor face un singur trup.
Ajutor la ce?

• La lucratul grădinii?
• La păzitul grădinii?
Ajutor = eezer
• Ajutor din partea unuia mai
puternic
• Eben-Ezer = piatră de ajutor
• Eli-Ezer = Dumnezeu ajutorul meu

• A scăpa pe cineva dintr-un


pericol de moarte
• Când Dumnezeu a creat femeia, a echipat-o
cu capacităţi şi abilităţi speciale pentru a-şi
îndeplini rolul de ajutor al soţului ei;
• Ea are rolul de a-şi ajuta soţul să-şi
împlinească rolul de cap al familiei, de
conducător, de strateg al casei, de vizionar;
• Ea trebuie să-şi folosească abilităţile şi
darurile duhovniceşti şi intelectuale pentru
a-şi ajuta soţul să-şi înţeleagă şi să-şi
împlinească misiunea şi mandatul
încredinţat lui de Hristos
• O soţie înţeleaptă nu va încerca să-şi impună
propria viziune în familie ci îl va ajuta pe
bărbatul ei să descopere şi să lucreze la
implementarea viziunii lui Hristos în familia
lor;

• Familia trebuie să aibă o


singură viziune
În familia unde există
două viziuni se ajunge de
şi
la:

•Diviziune
orţ
Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu
însăşi mâinile ei. (Prov. 14:1)

• O soţie înţeleaptă este cel mai


bun preot al soţului ei înaintea lui
Hristos.
• Nimeni nu se poate ruga pentru
un soţ aşa cum se roagă o soţie
înţeleaptă.
O soţie înţeleaptă are rolul de
a-şi ajuta soţul în aceiaşi
termeni în care Duhul Sfânt are
rolul de a ajuta Biserica lui
Hristos în lupta spirituală în
care este implicată împreună
cu Hristos!
Biserica este ajutorul
potrivit al lui Hristos
pentru mântuirea celor
păcătoşi!
Concluzie:
Soţia este cel mai
potrivit ajutor al
bărbatului în bătălia
spirituală în care
sunt implicaţi ei.
Concluzie:
Dacă bărbatul are
rolul de a-şi
conduce soţia, ea
are rolul de a-l ajuta
s-o conducă bine.
Ex: Soţul –
pilotul; soţia – copilotul
OBSERVAŢIE!
• Comentează cineva dreptul
lui Dumnezeu Tatăl de a fi
capul lui Hristos?
• Comentează cineva dreptul
lui Hristos de a fi capul
bărbatului?
• Comentează cineva dreptul
bărbatului de a fi capul
soţiei?
Înţelegerea rolurilor
în familie este dovada
maturităţii spirituale şi
are de a face în esenţă cu
înţelegerea,
recunoaşterea şi
respectarea ordinii
stabilite de Dumnezeu
încă de la creaţie!
Căsătoria în Domnul

Efeseni 5:
21 – 33

1 Corinteni
11:1 – 16

Genesa 2:18 - 24
Responsabilităţile
soţilor
1. Responsabilitatea soţiei:
supunerea faţă de soţ
2. Responsabilitatea soţului:
iubirea soţiei
3. Protecţia familiei
Atenţi
e!
Contextul luptei spirituale din Efeseni
Hristos Isus:
generat de alegerea noastră în

,,În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de


întemeierea lumii,
ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea
Lui” (1:4) ... ,, ca
să slujim de laudă slavei Sale” (1:12)
Biruinţa
stă
în întruparea valorilor
Împărăţiei

4:17 – 24
şi începe cu
schimbarea gândirii

5:22 – 6:4 4:25 – 5:21 6:5 – 6:9


În relaţiile de concretizată în În relaţiile de
familie schimbarea serviciu
trăirii
Pavel abordează cele mai grele
fronturi ale luptei spirituale:

Relaţia
•soţ – soţie (5:22-
33)

•părinţi – copii (6:1-4)

•stăpâni – robi (6:5-9)


Efeseni 5
21. Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.
22. Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca
Domnului;
23. căci
bărbatul este
capul nevestei,
după cum şi
Hristos este capul Bisericii,
El, Mîntuitorul trupului.
24. Şi după cum Biserica este
supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie
supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.
Explicarea
afirmaţiei:
,,Supuneţi-vă
unii
altora
în frica lui Hristos”
Efeseni 5:21
• Soţie – soţ (22-24; 32);
• Soţ – soţie (25-31);
• Copii – părinţi (6:1-3);
• Părinţi – copii (4);
• Angajaţi – patroni (5-8);
• Patroni – angajaţi (9)
1. Responsabilitatea
soţiei:
supunerea

faţă de soţ
Texte biblice: Efeseni 5:22 – 24;
Coloseni 3:18;
1 Petru 3:1
22. Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri
ca Domnului;
23. căci
bărbatul este capul nevestei,
după cum şi
Hristos este capul Bisericii, El,
Mântuitorul trupului.
24. Şi după cum Biserica este supusă
lui Hristos,
tot aşa şi nevestele să fie supuse
bărbaţilor lor în toate
lucrurile.
supusă bărbatului
“ca Domnului”
“cum Biserica este
supusă lui Hristos
“în toate lucrurile”
Cum
se poate
Efeseni 5:18

,,fiţi plini
de Duh”
Cu cât o soţie este
mai plină
de Duh
Sfânt,
cu atât este mai
supusă soţului ei!
De aceea
maturitatea spirituală a
unei soţii nu stă în
darurile spirituale pe
care le exersează
ci în capacitatea
şi disponibilitatea ei de
a se supune soţului ei!
Ce nu înseamnă
supunere?
•înjosire
•umilire
Supunerea nu are nimic
a face cu valoarea unei
persoane ci cu poziţia pe
care o ocupă acea
persoană în lanţul
transferului autorităţii
divine, poziţie dată de
rolul atribuit ei de către
Dumnezeu!
Ce înseamnă
supunere?
• punere sub
• aşezare sub
• aliniere la
sau
• a recunoaşte
• a accepta
• a respecta
De ce supunere?
• Recunoaşterea ordinii lui
Dumnezeu în creaţie;
• Singura şansă de câştigare
a luptei spirituale a femeii!
• Singurul mijloc de protecţie
al femeii.
Tot astfel, nevestelor,
fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri;
pentru ca, dacă unii nu ascultă
Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt,
prin purtarea nevestelor lor (1Pt.3:1).
Până unde
supunere?
Până la păcat!
Vezi Deteronom 13:6 – 10
6. Dacă fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica
ta, sau nevasta care se odihneşte la sînul tău, tău sau
prietenul tău pe care-l iubeşti ca pe tine însuţi, te aţîţă în
taină, zicînd: ,,Haidem, şi să slujim altor dumnezei!” -
dumnezei pe cari nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut,
7. dintre dumnezeii popoarelor cari vă
înconjoară, lîngă tine sau departe de tine, dela o margine
a pămîntului pănă la cealaltă -
8. să nu te învoieşti şi să nu-l asculţi;
asculţi să n-
arunci spre el o privire de milă, să nu-l cruţi, şi să nu-l
ascunzi. 9. Ci să-l omori; întăi mîna
ta să se ridice asupra lui ca să-l omoare, şi apoi mîna
întregului popor; 10. să-l ucizi cu
pietre, şi să moară, pentru că a căutat să te abată de la
Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului,
din casa robiei.
Până unde
supunere?
Până când supunerea
faţă de bărbat duce
la nesupunere faţă
de Dumnezeu!
2. Responsabilitatea
soţului:
iubirea
soţiei
Texte biblice: Efeseni 5:25 – 33;
Coloseni 3:19;
1 Petru 3:7
Atenţie
Cel căruia Dumnezeu îi
atribuie rolul de cap al
soţiei, îi pretinde
să iubească!
25. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele

cum a iubit şi Hristos Biserica şi


S-a dat pe Sine pentru ea,
26. ca s-o sfinţească, după ce
a curăţit-o prin botezul cu apă
prin Cuvânt,
27. ca să înfăţişeze înaintea Lui această
Biserică, slăvită,
fără pată,
fără zbârcitură
sau altceva de felul acesta, ci
sfântă şi fără prihană.
Atenţie!
Iubirea soţiei de
către soţ nu este
un scop în sine ci
o cale spre
sfinţirea soţiei
28. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca
pe trupurile lor.
Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş . 29.
Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl
hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi
Hristos Biserica; 30. pentru că noi suntem mădulare ale
trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.
31. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe
mama sa şi se va lipi de nevasta sa
şi cei doi vor fi un singur trup.
32. Taina aceasta este mare –
(vorbesc despre Hristos şi despre
Biserică). – 33.
Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta
ca pe sine;
şi nevasta să se teamă de bărbat.
iubeşte-ţi soţia
“ca şi Hristos Biserica”!
până la sacrificiu!
ca pe tine însuţi!
hrănind-o cu drag!
îngrijind-o cu drag!
Cum
se poate
Efeseni 5:18

,,fiţi plini
de Duh”
Cu cât un soţ este
mai plin
de Duh
Sfânt, cu atât
îşi va iubi mai mult
soţia!
Care este
căsătoriei ? taina

Căsătoria oglindeşte
relaţia profetică dintre
Hristos şi Biserică!
Implicaţiile acestui adevăr:
#1
Semnificaţia căsătoriei
este mult mai profundă
decât ceea ce se vede
din exterior.
#2
Rolurile soţului şi ale soţiei
nu sunt alese arbitrar
ci îşi au originea
în rolurile distinctive ale lui
Hristos şi ale Bisericii Lui.
#3
Soţul şi soţia trebuie să
copieze în mod conştient
relaţia pe care Dumnezeu
Tatăl a intenţionat-o
pentru Hristos şi
Biserică.
#4
NU categoric
divorţului!
Bărbaţilor iubiţiv-ă nevestele
1. Până la sacrificiu, pentru a le sfinţii (Ef.5:25);
2. Ca pe voi înşivă hrănindu-le şi îngrijindu-le
cu drag (Ef.5:28, 33);
3. Iertându-le (Col.3:19);

4. Ţinând seama că şi ele vor moşteni viaţa


veşnică (1Pt.3:7);

5. Ca să nu vă fie împiedicate rugăciunile


(1Pt.3:7).
Bărbatule!
Cu cât îţi iubeşti
mai mult soţia,
cu atât
semeni
mai mult cu Hristos!
De aceea
Maturitatea spirituală a
unui soţ nu stă
în darurile spirituale
pe care le exersează
ci în capacitatea şi
disponibilitatea lui de
a-şi iubi soţia!
3. Protecţia familiei

“Voi sunteţi
păziţi de
puterea lui
Dumnezeu
prin credinţă”

1Petru 1:5
“Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu
prin credinţă”
Războiul sexelor
Femeie! Cain!
“...dacă faci răul, păcatul
te pândeşte la uşă;
“...dorinţele tale se vor ţine dorinţa lui se ţine
după bărbatul tău, după tine,
iar el va stăpâni peste
dar tu să-l tăpâneşti”
tine”
Genesa 3:16
Genesa 4:7
Femeie
vei pândi pe bărbatul
tău ca o consecinţă a
neascultării tale de
Dumnezeu, dar el va
stăpâni peste tine!
O scrisoare deschisă
din
partea unei soţii:
,,Vă rugăm soţilor nu ne lăsaţi să
câştigăm bătălia pentru supremaţie
în familie. Deşi tânjim să
deţinem poziţia #1, recunoaştem că nu
am fost create pentru aceasta. Noi n-
am fost create să conducem ci să fim
conduse!”
Aplicaţie:
Numeri 30:3 – 16
3. Când o femeie va face o juruinţă
Domnului ...
13. Bărbatul ei poate întări şi bărbatul ei
poate desfiinţa orice juruinţă, orice
jurământ cu care se leagă ea ca să-şi
mâhnească sufletul.
Exemplu:
Misiunea de părinte:
O bătălie spirituală
Nu există misiune
mai importantă
decât cea de părinte!
pentru că:

1. Orice copil care se naşte este


opera rlui Dumnezeu,
indiferent de capacităţile lui
fizice
sau intelectuale!
“Tu mi-ai întocmit rărunchii,Tu m-ai ţesut în
pântecele mamei mele” (Ps.139:13).

Exemplu: Norina
ATENŢI
E!
• Copilul tău nu este
un accident
• Copilul tău nu este
o greşală a lui Dumnezeu
pentru că:

2.Orice copil se naşte


într-o lume care zace
în cel rău”
”Ştim că suntem din Dumnezeu şi că
toată lumea zace în cel rău” (1
Ioan 5:19).
pentru că:

3.Orice copil se naşte cu


o natură păcătoasă!
• “Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui
Dumnezeu” (Rom. 3:23); De aceea
• “Cum ar putea să iasă dintr-o fiinţă necurată un om
curat? Nu poate să iasă niciunul” (Iov 14:4).
pentru că:

4. Orice copil este un posibil


moştenitor al Împărăţiei lui
Dumnezeu!
“Fiindcă atât de mult a iubit
Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul
Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să
nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan
3:16).
Apocalipsa 12
1. În cer s-a arătat un semn mare: o
femeie învăluită în soare, cu luna supt
picioare, şi cu o cunună de douăsprezece
stele pe cap.
2. Ea era însărcinată, ţipa în
durerile naşterii, şi avea un mare chin ca
să nască.
3. În cer s-a mai arătat
un alt semn: iată, s-a văzut un mare
balaur roş, cu şapte capete, zece coarne,
şi şapte cununi împărăteşti pe capete.
Apocalipsa 12
4. Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele
cerului, şi le arunca pe pămînt.
Balaurul a stătut înaintea
femeii, care sta să nască, pentru ca
să-i mănînce copilul, când îl va
naşte. 5. Ea a născut un fiu, un copil de parte
bărbătească. El are să cârmuiască toate neamurile
cu un toiag de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu
şi la scaunul Lui de domnie.
6. Şi femeia a fugit în pustie, într-un loc
pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie
două sute şase zeci de zile...
Apocalipsa 12

17. Şi balaurul mâniat pe


femeie s-a dus să facă război
cu rămăşiţa seminţei ei, care
păzesc poruncile lui
Dumnezeu şi ţin mărturia lui
Isus Hristos.
Atenţie părinţii!
• Diavolul mâniat pe femeie este
pe urmele copiilor noştri!

• Ce facem?
• Copiii noştri au nevoie
disperată de ajutorul nostru!
Aplicaţie:
• Manoah un model de responsabilitate
parentală:

Manoah a zis: ,,Acum, dacă se va împlini


cuvîntul Tău,
ce va trebui să păzim
cu privire la copil, şi
ce va fi de făcut?” (Judec.13:12)
• Importanţa rostirii binecuvântării din
Numeri 6:24-26 peste copiii noştri!
“Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i
opriţi”
1. Dimensiunea biologică a problemei:
“Vă rog nu mă
ucideţi!”
2. Dimensiunea spirituală a problemei:
“Vă rog ajutaţi-mă să-L
cunosc pe Isus”
3. Cum să-l aduc pe copilul meu la Hristos?
Marcu 10:13 – 16
13
I-au adus nişte copilaşi, ca să se atingă de ei.
Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14Când
a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat şi le-a zis:
“Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi;
căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.
15
Adevărat vă spun
că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca
un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!”
16
Apoi i-a luat în braţe şi i-a
binecuvântat, punându-şi mâinile peste ei.
1. Dimensiunea biologică a problemei

“Vă rog, nu
mă ucideţi!”
Psalmul 139:13 - 16
13
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu
m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
14
Te laud că sunt o făptură aşa de minunată.
Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede
sufletul meu lucrul acesta! 15Trupul meu nu
era ascuns de Tine, când am fost făcut într-
un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în
adâncimile pământului. 16Când nu eram
decât un plod fără chip, ochii Tăi mă
vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate
zilele cari-mi erau rânduite, mai înainte de a
fi fost vreuna din ele.
Isaia 66:9

“Aş putea să deschid


pântecele mamei şi să nu las
să nască? zice Domnul. – Eu
care fac să nască, aş putea să
împiedic oare naşterea?” zice
Dumnezeul tău.
2. Dimensiunea spirituală a problemei

“Vă rog,
ajutaţi-mă să-L cunosc
pe Isus!”
Principiul #1
Copiii tăi au fost
creaţi pentru
slava lui Dumnezeu,
nu pentru slava
ta!
Principiul #2
Copiii tăi au
nevoie disperată
de Hristos!
Principiul #3
Copiii tăi nu pot veni
singuri la Hristos, ei
au nevoie de ajutorul
tău ca părinte.
Principiul #4
Trăieşte în aşa fel încât
nimic din ceea ce zici sau
faci să nu-i împiedice
vreodată pe copiii tăi
să vină la
Hristos.
Principiul #5
Nu ai nici o scuză dacă nu
reuşeşti să transmiţi
copiilor tăi ceea ce
Dumnezeu te-a învăţat
deja prin propria ta
relaţie cu El!
Principiul #6
Dacă toate eforturile tale de
a-ţi aduce copilul la Hristos
au eşuat, nu-ţi asuma toată
vina; mântuirea este
răspunsul personal
la harul lui Dumnezeu.
Principiul #7
Dacă toate eforturile tale de
a-ţi aduce copilul la
Hristos şi-au atins scopul,
nu-ţi
asuma toate meritele;
mântuirea este lucrarea
harului lui Dumnezeu.
3. Cum să-l aduc pe
copilul meu la
Hristos?
1. Roagă-te pentru copilul tău încă
înainte de a se naşte!
Manoah a făcut Domnului următoarea
rugăciune:
,,Doamne, Te rog, să mai
vină o dată la noi omul lui
Dumnezeu pe care l-ai trimes, şi
să ne înveţe ce să
facem pentru copilul care se va
naşte!”
(Judecători 13:8).
2. Copilul tău nu este un accident
ci este darul lui Dumnezeu
pentru tine; mulţumeşte-I zilnic
pentru el!

“Şi oricine va primi un copilaş


ca acesta în Numele Meu,
Mă primeşte pe Mine” (Matei 18:5)
3. Roagă-te pentru copilul tău
zilnic cerând lui Dumnezeu:
• Înţelepciunea de a-l iubi aşa cum este;
• Puterea de a-i sluji necondiţionat;
• Harul de a-l înţelege;
• Protecţia sângelui lui Hristos peste el;
• Să facă din el un moştenitor al Împărăţiei cerurilor;
• Să-l facă sensibil la Cuvântul Lui;
• Să facă din el un slujitor al Lui.
4. Vorbeşte-i cât mai des copilului
tău despre scopul lui
Dumnezeu cu privire la el
5
Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot
sufletul tău şi cu toată puterea ta.
Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.
6

7
Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd
vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd
te vei scula.
8
Să le legi ca un semn de aducere aminte la mîni, şi să-ţi fie ca
nişte fruntarii între ochi.
Să le scrii pe uşiorii casei tale şi pe porţile tale.
9

(Deuteronom 6)
5. Vorbeşte zilnic cu
copilul tău
• Despre dorinţele lui;
• Despre frământările lui;
• Despre confuziile lui;
6. Petrece cât mai mult
timp de calitate cu
copilul tău
7. ”şi dă-te pe tine
însuţi pildă de fapte
bune, în toate
privinţele” (Tit 2:7)
Casa ta este Ierusalimul pe care
trebuie să-l evanghelizezi!
Căci
Ce ar folosi unui om să câştige toată
lumea pentru Hristos, dacă proprii lui
copii ar fi pierduţi pentru totdeauna?
Nu uita!
Doar o singură dată
în viaţă ai harul şi
responsabilitatea să
creşti un copil.
“Cui i s-a dat mult, i se
cere mult; şi cui i s-a
încredinţat mult, i se va
cere mai mult”
(Luca 12:48b)
Părinţi
nu
întărâtaţi
la mânie
pe copiii
voştri
• “Părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe
copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea
şi învăţătura Domnului”.
(Efeseni 6:4)
• “Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii
voştri ca să nu-şi piardă nădejdea”.
(Coloseni 3:21)
Mânia copiilor poate fi stârnită
de următoarele atitudini
parentale greşite:
1.Supraprotejarea
2.Supraindulgenţa
3.Favoritismele
4.Stabilirea unor ţinte nerealiste
5.Descurajarea
6.Manipularea
7.Pedeapsa prea aspră
1. Supraprotejarea copiilor

Caracteristici:
– Grijă exagerată faţă de copil
– Supravegherea fiecărei mişcări a copilului
– Controlarea mediului de viaţă al copilului pentru a-l feri de tot
ce i s-ar putea întâmpla rău.
– Demonstrarea autorităţii şi competenţei parentale
– Părintele nu-l consideră niciodată pe copil destul de matur
să-l lase să ia singur decizii
– Părintele încearcă să-l protejeze pe copil de orice eşec
– Frica de a nu-l pierde emoţional pe copil
– Lipsa de încredere în Dumnezeu din partea părintelui
Exemple:
• Nu-i voie să
• pui mâna
• te duci acolo
• faci aia, etc

• Ai grijă să nu ţi se întâmple ceva...


• Exemplu: Acea studentă dependentă de
mama sa
Consecinţe asupra copilului:
– Dependenţă totală de părinţi
– Legarea copilului de “fusta mamei”
– Tocirea treptată a spiritului de iniţiativă al copilului
– Instalarea în sufletul copilului a unor temeri
nejustificate legate de luarea unor decizii
– Teama de a lua anumite decizii
– Teama de a-şi împărtăşi frământările
– Tendinţa de subevaluare a copilului
– Limitarea creativităţii copilului
– Izolarea
– Timiditatea
– Rezerve în ceea ce priveşte relaţia cu Dumnezeu
Atenţie!
Copilul care este ferit în
permanenţă de
dezamăgiri sau chiar de
eşecuri, nu va avea ocazia
să se maturizeze prin
cunoaştere.
Exemplu:
Atitudinea lui Dumnezeu faţă de
Adam şi Eva în grădina
Edenului:
• Dumnezeu le-a explicat
consecinţele neascultării;
• Dumnezeu nu a îngrădit pomul
cunoştinţei binelui şi răului, ci le-a
lăsat libertate să decidă.
2. Supraindulgenţa
Caracteristici
– Oferă copilului un mediu de viaţă cu cât mai
puţine rezerve şi limite;
– Consideră restricţiile şi disciplinarea drept
piedici în calea dezvoltării normale ale
copilului;
– Consideră că natura umană este bună de
aceea copilul trebuie lăsat să se formeze liber
– Are în centru principiul de viaţă:
“if you like it, do it!”
Atenţie!
• “Nebunia este lipită de inima
copilului; dar nuiaua certării o
va deslipi de el” (Prov. 22:15)

• ”Iată că
sunt născut în nelegiuire, şi în
păcat m-a zămislit mama mea.”
(Psalmul 51:5)

• Evrei 12:7 – 11
Consecinţe asupra copilului:
• Va creşte fără discernământ personal;
• Nu va putea face distincţie între înţelepciunea lui
Dumnezeu şi cea a omului;
• Dezvoltă sentimente de nesiguranţă;
• Dezvoltarea limitată a autocontrolului;
• Lipsa de respect faţă de oameni;
• Deoarece i se permite să facă tot ce doreşte, acel copil
se simte neiubit; el gândeşte cam aşa: “dacă părinţii m-
ar iubi cu adevărat, mi-ar impune anumite restricţii şi
m-ar pedepsi când sunt neascultător” (Evr.12:6).
Nuiaua şi certarea dau
înţelepciunea, dar copilul
lăsat de capul lui face
ruşine mamei sale.
(Proverbe 29:15)
Exemple:
• Preotul Eli
,,I-am spus că vreau să pedepsesc casa lui
pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de
care are cunoştinţă, şi prin care fiii lui s-au
făcut vrednici de lepădat, fără ca
el să-i fi oprit” (1 Sam.3:13)
• David şi Adonia Tatăl
său nu-l mustrase niciodată în viaţa lui,
zicând:
,,Pentru ce faci aşa?”
(1 Împ.1:6)
3. Favoritismele
• Caracteristici
– Alipirea de unul dintre copii
(de obicei de cel mai mic)
în defavoarea celorlalţi;
– Aprecierea acestuia în defavoarea
celorlalţi;
– Compararea acestuia cu ceilalţi;
– Acordarea de favoruri
Consecinţe:
• Va afecta negativ respectul de sine
al copilului favorizat;
• Acest copil va aştepta aceeaşi
atitudine din partea celor din jur;
• Va genera în copil aceeaşi atitudine
de favoritism faţă de viitorii lui copii;
• Va stârni mânie asupra celorlalţi
fraţi ai lui.
Exemplu: familia lui Iacov
• “Isaac iubea pe Esau,...;
Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov”
(Gen.25:28)
• Israel [Iacov] iubea pe Iosif mai mult decât
pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că îl
născuse la bătrâneţe;
şi i-a făcut o haină pestriţă.
(Gen.37:3)
• Consecinţa: vânzarea lui de către fraţii lui!
4. Stabilirea unor ţinte
nerealiste pentru copii
Atenţie!
• “Cea mai serioasă ameninţare la adresa
sănătăţii emoţionale a unui copil are loc atunci
când este ameninţat cu cerinţe pe care nu le
poate îndeplini” (James Dobson)
• Copiii ne pot pretinde nouă părinţilor să gândim
ca ei pentru că şi noi am fost copii. Noi însă nu
le putem pretinde lor să gândescă la fel ca noi
deoarece ei nu au fost niciodată maturi.
Părinţi!
• Nu pretindeţi copiilor voştrii
să urce culmi pe care voi nu
aţi fost în stare să le urcaţi.
• Încredinţaţi copiilor voştrii
sarcini pe măsura puterilor lor.
Exemplu: Fetiţa care s-a îmbolnăvit de diabet
Există în viaţă şi unele lucruri chiar mai importante
decât reuşita şcolară, iar respectul de sine este
unul din aceste lucruri. Un copil poate supravieţui,
dacă trebuie, chiar dacă nu deosebeşte un
substantiv de un verb. Dar dacă nu are un cât de
mic respect faţă de sine însuşi şi o anumită măsură
de încredere în el, nu are nici o şansă în viaţă.
Doresc să îmi afirm ferma convingere că elevul
care este incapabil de rezultate excelente în
sistemul educaţional tradiţional, nu este cu nimic
inferior colegilor săi. El are aceeaşi valoare umană
şi demnitate ca şi vedeta intelectuală a clasei...
Fiecare copil este la fel de valoros în faţa lui
Dumnezeu (Dobson).
5. Descurajarea copiilor
• Prin criticarea lor pentru
lucruri neînsemnate
• ,,Întotdeauna verşi laptele”
• Nu eşti în stare să speli o farfurie
• ,,Nu eşti bun de nimic”

• Prin lipsa de apreciere


6. Manipularea
Caracteristici:
• Încercarea de a-l face pe copil să se simtă
vinovat:
– “Cum ai putut să faci aşa ceva mamei tale?”
– “Eu te-am născut şi uite ce îmi faci?”
– “Bine, fă cum vrei tu”

• Iubirea condiţionată
– “Să ştii că mama nu te mai iubeşte dacă...”
Consecinţe:
• Produce în copil sentimente de:
– nesiguranţă
– vinovăţie. Dacă părintele moare, copilul poate avea un sentiment
de vinovăţie extraordinar.

• Teama de eşec
• Teama de a fi respins
• Teama de a nu fi iubit
• Nu se va simţi niciodată eliberat de amărăciunea
conflictelor emoţionale cu părinţii
• Copilul nu vede în Dumnezeu un Tată iubitor care este în
stare să-l iubească şi atunci cînd L-a supărat.
7. Pedeapsa prea aspră
• Folosirea unui limbaj dur
• Administrarea unor pedepse
exagerate

Exemplu:
David şi Absalom
2 Samuel 13:25, 38; 14:28
Atenţie
Nu uita!
Doar o singură dată
cum
în viaţă ai harul şi
responsabilitatea să
îl creşti!
creşti un copil.
Iov un tată
după inima
lui Dumnezeu
Iov 1
1Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi
omul acesta era fără prihană şi curat la suflet.
El se temea de Dumnezeu, şi se abătea de la rău.
I s-au născut şapte fii şi trei fete.
2

3
Avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi
de boi, cinci sute de măgăriţe, şi un foarte mare număr de
slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază din toţi locuitorii
Răsăritului.
4
Fiii săi se duceau unii la alţii, şi dădeau, rând pe rând, câte
un ospăţ. Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor să mănânce
şi să bea împreună cu ei.
5
Şi, dupăce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii
săi: se scula disdedimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei
cîte o ardere de tot. Căci zicea Iov: ,,Poate că fiii mei au
păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor.”
Aşa avea Iov obicei să facă.
Cele trei domenii în
care ne trăim viaţa:
• Relaţia cu Dumnezeu
• Relaţia cu familia
• Relaţia cu munca
1. Relaţia cu Dumnezeu:
Era în ţara Uţ un om care se numea Iov.
1

Şi omul acesta era


fără prihană şi
curat la suflet.
El se temea de Dumnezeu, şi
se abătea de la rău.
Dumnezeu se laudă cu Iov
nu pentru ceea ce are el ci
pentru ceea ce este el
Domnul a zis Satanei: ,,Ai văzut pe robul
Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt.
Este un om fără prihană şi
curat la suflet, care
se teme de
Dumnezeu şi
se abate de la rău”.
rău (1:8)
Dumnezeu se laudă cu Iov
nu pentru ceea ce are el ci
pentru ceea ce este el
Domnul a zis Satanei: ,,Ai văzut pe robul Meu Iov?
Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un
om fără prihană şi curat
la suflet. El se
teme de Dumnezeu şi
se abate de la rău.
El se ţine tare în neprihănirea
lui”. (2:3)
Cu tine se
laudă
Dumnezeu?
Evrei 1:11;11:16
Rugăciunea “Tatăl nostru”

Tatăl nostru care eşti în ceruri


Sfinţească-Se Numele Tău
Vie Împărăţia Ta
Facă-se voia Ta
»Pâinea noastră cea de toate zilele...
• Şi ce ar folosi unui om să câştige toată
lumea, dacă şi-ar pierde sufletul?
(Mat.16:26)
• Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care
nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai
degrabă de Cel ce poate să piardă şi
sufletul şi trupul în gheenă.
(Mat.10:28)
2. Relaţia cu familia
2
I s-au născut şapte fii şi trei fete...
4
Fiii săi se duceau unii la alţii,
şi dădeau, rând pe
rând, câte un ospăţ.
Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor
să mănânce şi să bea împreună cu ei.
armonie în familie
,,Distracţie”
Distracţie în familie
Iov – preotul familiei
5
Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov
chema şi sfinţea pe fiii săi: se
scula disdedimineaţă şi
aducea pentru fiecare din ei
câte o ardere de tot.

Căci zicea Iov:


,,Poate că fiii mei au păcătuit şi
au supărat pe Dumnezeu în inima lor.”

Aşa avea
Iov obicei să facă.
Iov comunica cu copiii lui
• Timul acordat copiilor
• Importanţa jertfei în
viaţa familiei lui Iov
• Cartea Iov începe şi se
încheie cu o jertfă!
427. După ce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a
zis lui Elifaz din Teman: ,,Mînia Mea S-a aprins
împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi,
pentru că n-aţi vorbit aşa de drept de Mine, cum a
vorbit robul Meu Iov.
8. Luaţi acum şapte viţei şi şapte
berbeci, duceţi-vă la robul Meu Iov, şi aduceţi o
ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage
pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi face
după nebunia voastră; căci n-aţi vorbit aşa de drept
despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov”.
9. Elifaz din
Teman, Bildad din Şuah, şi Ţofar din Naama s-au
dus şi au făcut cum le spusese Domnul. Şi Domnul a
ascultat rugăciunea lui Iov.
3. Relaţia cu munca
Avea
3

• şapte mii de oi,


• trei mii de cămile,
• cinci sute de perechi de boi,
• cinci sute de măgăriţe, şi
• un foarte mare număr de slujitori.
Şi omul acesta era cel mai cu vază din
toţi locuitorii Răsăritului.
Atitudinea lui Iov în mijlocul crizei
20. Atunci Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua, şi
şi-a tuns capul. Apoi, aruncându-se la pământ,
s-a închinat, 21. şi a zis:
,,Gol am ieşit din pântecele mamei mele, şi gol
mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul
a dat, şi Domnul a luat, binecuvântat fie
Numele Domnului!” 22. În toate acestea, Iov
n- a
păcătuit de loc, şi
n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui
Dumnezeu (Iov 1);
2:10b: “În toate acestea,
Iov n-a păcătuit de loc cu buzele lui”.
Atitudinea lui Iov faţă de
provocarea soţiei lui
”Vorbeşti ca o femeie
nebună. Ce! primim
de la Dumnezeu binele,
şi să nu primim şi
răul?” (2:10)
Eclesiastul 7:14
În ziua fericirii, fii fericit, şi în
ziua nenorocirii, gândeşte-te
că Dumnezeu a făcut şi pe
una şi pe cealaltă…
Mărturia soţiei lui:

“Tu rămâi neclintit


în
neprihănirea ta” (2:9)
Mărturia lui Dumnezeu:

“Domnul... A zis lui Elifaz din Teman: ...

n-aţi vorbit aşa de drept de Mine,


cum a vorbit robul Meu Iov”
(Iov 42:7b, 8b)
Concluzia lui Iov

,,Urechea mea auzise


vorbindu-se de Tine;
dar acum ochiul meu
Te-a văzut” (Iov 42:5)
Atenţie!
• Cartea Iov începe cu rolul de
preot al lui Iov în casa lui şi se
încheie cu rolul de preot al lui Iov
pentru prietenii lui!
• În relaţie cu Dumnezeu se intră se
rămâne prin jertfă!
Iov 42
7. După ce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui
Elifaz din Teman: ,,Mînia Mea S-a aprins împotriva ta şi
împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentrucă n-aţi vorbit aşa
de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.
8. Luaţi acum
şapte viţei şi şapte berbeci, duceţi-vă la robul Meu Iov,
şi aduceţi o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să
se roage pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi
face după nebunia voastră; căci n-aţi vorbit aşa de
drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov ”.
9. Elifaz
din Teman, Bildad din Şuah, şi Ţofar din Naama s'au dus
şi au făcut cum le spusese Domnul. Şi Domnul a ascultat
rugăciunea lui Iov.
Iov un tată
după inima
lui Dumnezeu
Tu
ce fel
de tată eşti?

S-ar putea să vă placă și