CENTRUL ȘCOLAR DE

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
„ȘCOALA VIITORULUI”

Daniela Nanu (Mitici)

Raluca-Nicoleta Moșoiu
Alexandru Porojanu
Răducu Ioana-Bianca
Mihaela-Alexandra Scoruș
Teodora Elena Stoian
Laura-Maria Tudose
Cristina Andreea Voicu
 Descrierea problemei

Care este problema? Lipsa unui cadrul optim din punct de vedere educațional,
profesional și material care să permită derularea unui proces formativ – educativ și
recuperator de calitate, având ca finalitate integrarea socio – profesională a elevilor cu
dificultăți de învățare. Problema principală este lipsa acestor centre școlare în România.

Este definită în mod corect problema? Da, deoarece am sesizat anumite lacune
în sistemul educațional în ceea ce privește copiii cu deficiențe.

Care este calea cea mai adecvată de soluționare? Cea mai adecvată și cea mai
eficientă soluție este implementarea acestui centru școlar pentru educație incluzivă cât
mai rapid pentru ca elevii cu deficiențe să aibă parte de o educație corespunzătoare.
Care sunt obiectivele ce trebuie atinse? Se solicită atingerea a mai multor
obiective cum ar fi: reconfigurarea serviciilor educaționale oferite de școală la nivel
local; dezvoltarea continuă a infrastructurii și dotarea cu echipamente specifice
pentru un învățământ de calitate; extinderea continuă a serviciilor de incluziune
școlară și asistență psihopedagogică de specialitate; facilitarea accesului la
serviciile școlii a unor categorii de persoane din cartierele mai sărace, de etnie
romă și a copiilor din medii defavorizate.

Care sunt mijloacele de atingere a obiectivelor? Mijloacele pentru atingerea

acestor obiective ar fi echipamentele specifice învățământului și personalul, cadre
didactice instruite corespunzător.
 Care este fundamentul juridic al politicii? Centrul școlar pentru educație
incluzivă București „Școala viitorului” va fi ancorată în procesul Reformei
învățământului preuniversitar fiind o unitate școlară la nivel preșcolar, primar,
gimnazial și liceal special cu personalitate juridică. Strategia competitivă este
esențială, cu scopul de a obține o poziție cât mai bună pe piața furnizorilor de servicii
educaționale. Demersurile și programele implementate la nivelul elevilor și al
cadrelor didactice vor tinde către o politică coerentă și comprehensivă de asigurare a
calității în educație.

Au fost luate în considerare toate efectele socio-economice directe şi

indirecte? Da, deoarece am luat în vedere atât perioada post-pandemică, războiul
din Ucraina, șomajul ridicat, migrarea forței de muncă, cât și elevii proveniți din medii
defavorizate care au acces la un număr limitat de resurse.
 Cum asigurăm implementarea efectivă, monitorizarea şi evaluarea
politicii? Implementarea efectivă va avea loc în municipiul București într-un cadru
modern adaptat nevoilor tuturor elevilor. Monitorizarea și evaluarea politicii vor fi
făcute prin eficiența eforturilor depuse în procesul de realizare a unor activități, atât
într-un mod intern cât și extern.

Ce proces de consultare este revăzut înainte de elaborarea şi

implementarea politicii? Înainte de elaborarea și implementarea politicii trebuie
ținut cont de punctele tari și slabe ale proiectului, dar și de oportunitățile care vin
însoțite de amenințări.

Care este concret și specific problema identificată? Problema prinicipal

majoră identificată este lipsa pe teritoriul României a centrelor școlare pentru
educația incluzivă într-un mediu adecvat, dotat și primitor.
 Descrierea contextului
Perioada post-pandemică va impune o regândire și o reconfigurare economică a
municipiului București în ce privește sectorului prestării de servicii în detrimentul
producătorilor de bunuri. Șomajului ridicat la nivel local datorat pandemiei,
migrarea forței de muncă calificată către alte țări din Uniunea Europeană asociat
cu criza economica severă din regiune pe fondul războiului din Ucraina reprezintă
de asemenea aspecte care trebuie incluse în analiza proiectării instituționale.

Strategia competitivă este esențială, cu scopul de a obține o poziție cât mai

bună pe piața furnizorilor de servicii educaționale. Demersurile și programele
implementate la nivelul elevilor și al cadrelor didactice tind către o politică coerentă
și comprehensivă de asigurare a calității în educație.
 Se urmărește descentralizarea sistemului de învățământ, ca prioritate a reformei
educaționale din România, ca delegare a autorității decizionale la nivel local – în cazul de față
al unității școlare – în tot ceea ce privește funcționarea organizației respective. Aceasta
înseamnă că școala devine autonomă, fiind abilitată să-și conceapă propria politică în
domeniul curricular, financiar și al resurselor umane. De asemenea, școala își va crește
influența în comunitatea locală.

1. Contextul politic - politici educaționale:

- școala va funcționa în municipiul București unde se va aplica o politică de descentralizare
a învățământului preuniversitar, fapt care implică o mai mare autonomie instituțională, dar
în același timp și o mai mare răspundere a factorilor de decizie de la nivelul şcolii
- compatibilitatea curriculum-ului național cu cel european
2. Contextul economic
- criza economică de la nivel național și prelungirea acesteia vor influența negativ
piața forței de muncă, creșterea ratei șomajului în rândul tinerei generații
- mulți elevi provin din familii cu posibilități materiale foarte scăzute, astfel că puțini
părinți se implică financiar în sprijinirea şcolii

3. Contextul tehnologic
Pe plan mondial este simplu de observat că societățile se informatizeaza
permanent, un factor important al educației moderne. Școala trebuie să țină cont
de această tendință și să vină în întâmpinarea elevilor cu posibilități de educare în
acest sens.
Ca urmare se impune ca:

● şcoala noastră să devină o importantă instituție de educație și cultură a tinerei

generații din municipiul București
● să asigure prin performanțele cadrelor didactice o calitate a educației
compatibilă cu normele europene
● să-și adapteze curriculumul propriu la cerințele pieței forței de muncă
● să-și modernizeze permanent baza materială
● managementul şcolii să promoveze informația științifică, inovația,
creativitatea, lucrul în echipă și comunicarea între toți participanții la educație
- deci un management participativ
 Analiza de nevoi - SWOT
Puncte tari
● interesul cadrelor didactice pentru actul terapeutic
compensator al elevilor cu CES, adaptând
programele curriculare la particularităţile grupului-
clasei
● evaluarea curentă cu rol de motivaţie pentru
învăţare, cu scopul de a întări încrederea elevului în
propriile forţe, scoţând în evidenţă aspectele
pozitive şi succesul şcolar
● multiplicarea activităţilor cu rol educativ şi de
formare în spiritul principiilor şi practicilor societăţii
democratice şi a economiei de piaţă
● parteneriate cu alte instituţii
● integrarea copiilor cu deficienţe severe şi asociate
● asigurarea cadrului de desfăşurare a activităţii
instructiv – educative, din punct de vedere
organizatoric, funcţional şi legal
● asigurarea cadrului legal de angajare a personalului
(contracte individuale de muncă şi fişele de post) şi
de salarizare
Puncte slabe
● lipsa programelor şcolare determină lipsa de unitate
în adaptarea curriculară care se reduce la
simplificare
● lipsa manualelor
● insuficiență implicare în depistarea elevilor cu CES
din învățământul de masă care au nevoie de
profesori de sprijin
● imposibilitatea finanţării unor posturi pentru
profesorii de sprijin
● atitudinea segregaţionistă din partea comunităţii,
precum şi frecvențele situaţii financiare precare din
familiile elevilor îi determină pe mulţi absolvenţi să
nu continue şcoala profesională
● dezinteresul unui număr de familii (sărace/de rromi)
pentru participare la ședințe, precum şi frecvenţa
redusă la şcoală a elevilor ce provin din aceste
familii
● lipsa unei baze sportive
 Analiza de nevoi - SWOT
Oportunități
● creșterea gradului de autonomie în gestionarea
resurselor umane și financiare
● posibilitatea dezvoltării unor proiecte internaţionale
şi de obţinere a unor fonduri externe şi stabilirea de
relaţii cu alte şcoli din ţară şi străinătate
● posibilitatea implicării cadrelor didactice din ariile
curriculare “Arte”, “Educație fizică şi sport” în
activităţile extraşcolare şi extracurriculare
● posibilitatea dezvoltării de parteneriate cu familia
(prin consultaţii cu părinţii, lectorate şi cursuri
pentru părinţi) în vederea reducerii absenteismului
şi abandonului şcolar
Amenințări
● modificări frecvențe în sistemul educațional
● riscul apariţiei restrângerii de activitate a unor cadre
didactice, datorat scăderii demografice
● riscul adaptării dificile a personalului didactic la
cerinţele învăţământului modern
● riscul creşterii violenţei şcolare
● inserția profesională redusă a absolvenților
● slabă motivație financiară a unor salariați
● insuficiența implicare a responsabililor din Ministerul
Educației privind elaborarea programelor pentru
disciplinele predate în învățământul special și
asigurarea manualelor pentru acesta
SCOPUL EDUCATIONAL

În ceea ce privește scopul educational, acesta consta în aplicarea

şi respectarea principiilor „şanse egale pentru toţi” şi „nimeni nu-i
superior altuia” plecând de la premiza că diferenţele dintre oameni sunt
normale, că învăţământul trebuie să se adapteze la aceste diferenţe şi
la cerinţele educative speciale care derivă din ele astfel că nu copilul
trebuie să se adapteze unor aserţiuni prefabricate privind scopul şi
natura învăţământului.
 ȚINTE STRATEGICE

● acreditarea centrului școlar pentru învățământul profesional de nivelul

● reconsiderarea managementului la nivelul centrului școlar și al clasei în perspectiva
egalizării de șanselor
● încadrarea de personal didactic cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou
şi interesat de perfecţionare şi formare continuă
● servicii educaţionale care să se adreseze cât mai multor categorii de dizabilităţi
● promovarea imaginii şcolii în comunitate
● prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de
şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.
● gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţii patrimoniului şcolii, dezvoltarea
acestuia prin atragerea de fonduri extra- bugetare şi prin accesarea de fonduri UE
● încheierea de contracte de colaborare cu agenții economici pentru efectuarea stagiilor de
practică în atelierele acestora
 OPŢIUNI STRATEGICE

Dezvoltarea curriculară: Adaptarea curriculară presupune corelarea obiectivelor stabilite la nivelul

sistemului naţional de învăţământ cu cele caracteristice învăţământului special.

Întrucât şcoala specială este o sursă de educaţie diferenţiată, potrivit particularităţilor individuale,
pentru copii cu deficienţă moderată și o sursă pentru educaţia integrată a copiilor cu CES.

Adaptarea curriculară va presupune:

● curriculă conform gradului de deficienţă, particularităţilor individuale, nivelului de instruire ale

copiilor
● programe de intervenţie individualizată care presupun: program curricular adaptat şi intervenţie de
suport caracteristică
 Dezvoltarea resurselor umane presupune încadrarea cu personal didactic calificat, abilitat pentru
educarea copiilor cu cerinţe educative speciale, participarea cadrelor didactice la cursuri de formare
privind strategiile şi practicile didactice moderne precum şi strategiile şi practicile incluzive, elaborarea în
cadrul activităţilor metodice, a unor materiale de uz intern cum ar fi proiecte de programe şcolare,
suplimente la manualele existente și perfecţionarea cadrelor didactice prin participarea la examenele de
obţinere a gradelor didactice.

Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale va consta în demersuri pe lângă

Inspectoratul Şcolar în vederea obţinerii de mijloace moderne de învăţământ, sponsorizări ale activităţilor
educative din partea societăţilor particulare, agenţilor economici, ONG-uri și desfăşurarea unor activităţi
cu implicarea directă a elevilor – recompensate, în colaborare cu diverși agenți economici sau ONG-uri.

Dezvoltarea relaţiilor comunitare se va baza pe întărirea colaborării cu Primăria municipiului

București în vederea identificării copiilor cu cerinţe educative speciale şi stabilirea posibilităţilor de
şcolarizare a acestora, pe colaborarea cu familiile elevilor pentru a deveni parteneri reali ai şcolii în
acţiunea educaţională, organizarea unor acţiuni comune cu elevii din şcoala publică (activităţi sportive,
concursuri, acţiuni cu caracter ecologic), organizarea unor activităţi educative în colaborare cu Poliţia,
Jandarmeria, cadre medicale și consilii tematice, mese rotunde organizate împreună cu cadre didactice
din învăţământul public
 Activități în scopul intervenției și soluționării
Educația incluzivă este o necesitate și în același timp o provocare. Incluziunea copiilor cu
cerințe educaționale speciale în învățământul de masă este un proces complex. Toți copiii au
dreptul la educație și fiecare copil este capabil să învețe în ritm propriu. Școala și politicile școlare
trebuie să se schimbe în funcție de nevoile fiecărui copil. Tipul dizabilității, atitudinea cadrelor
didactice, a copiilor, implicarea familiei sunt factori care influențează educația incluzivă.
Şcoala doreşte construirea premiselor pentru înzestrarea elevilor cu competenţe, deprinderi şi
abilităţi atât pentru câştigarea independenţei personale cât şi pentru realizarea obligaţiilor socio-
profesionale în concordanţă cu cerinţele pieței muncii din România.
Scopul este simplu de înțeles:

●asigurarea continuitățiii școlarizării elevilor cu CES în aceeași unitate prin acreditarea

claselor de învățământ profesional, în concordanță cu posibilitățile elevilor dar și cu
cerințele pieței muncii din municipiul București
●cunoaşterea clară a trăsăturilor şi calităţilor individuale ale elevilor în vederea
promovării culturii, strategiei şi practicii educaţionale din învăţământul special, având ca
scop formarea şi dezvoltarea personalităţii autonome şi creative a copilului, care să permită
integrarea lui în societate
● În mod firesc și evident, beneficiarii direcți ai educației incluzive sunt copiii. Deși teoretic el
vizează toți copiii, tinerii și chiar adulții, Programul de dezvoltare a educației incluzive expune o
listă concretă a beneficiarilor direcți:

● copiii orfani, abandonaţi, lipsiţi de ● copiii minorităţilor naţionale, grupurilor

îngrijire părintească;
● copiii din familiile defavorizate;
● copiii instituţionalizaţi;
● copiii cu dizabilităţi;cu dificultăţi de
învăţare şi comunicare;
● copiii cu tulburări psihice, devieri de
comportament sau emoţionale, alte stări
patologice;
religioase sau lingvistice;
● copiii refugiaţilor sau copiii persoanelor
intern deplasate;
● alte categorii de copii, tineri şi adulţi
care, din diferite motive, sunt
marginalizaţi sau excluşi în procesul
accederii şi realizării unui program de
educaţie.

● În calitate de beneficiari indirecți, Programul menționează, în primul rând, familiile/părinții copiilor,

dar și cadrele didactice, specialiștii din domeniile conexe, autoritățile de toate nivelurile,
comunitățile și societatea ca întreg
 Indicatori pentru dezvoltarea activităţii şcolare în învăţământul
special

1.Cultura - educaţia considerată ca un act terapeutic compensator

➔stă la baza strategiei şi practicilor didactice
➔se referă la realitatea unei şcoli şi la imaginea transmisă despre aceasta
1.Strategia - trebuie promovată o cultură „de sarcini„ favorabilă descentralizării, promovării
problemelor concrete, care favorizează tipul de conducere „în reţea”
2. Practica - reflectă cultura
➔în activitatea la clasă şi strategiile educaţionale
➔la planificarea lecţiilor se au în vedere toţi copiii
➔profesorii îşi adaptează lecţiile în funcţie de reacţiile elevilor dificultăţile de învăţare sunt
considerate prilej de dezvoltare a practicii
Impact
● Se vor reamenaja și reforma spațiilor pentru a răspunde cerințelor și nevoilor absolut tuturor
copiilor.
● Se va asigura o viața socială cu drepturi depline, comunicare activă cu semenii și asistență
reciprocă.
● Profesorul va interacționa activ cu elevii, învață mult mai multe despre fiecare dintre ei,
activează contacte cu societatea din afara instituției de învățământ.
● Va permite elevilor să se dezvolte ca urmare a comunicării, luând decizii comune cu privire
la managementul proceselor educaționale și a altor domenii ale vieții școlare.
● Se va promova participarea largă a copiilor cu dizabilități la viața publică, socială, culturală a
școlii, raionului, orașului.
● Implicarea specialiștilor pentru monitorizarea și evaluarea dinamicii și rezultatelor dezvoltării
copiilor cu dizabilități,
● Se vor utiliza mijloacele și metodele inovatoare de predare pentru a lucra cu copiii cu
dizabilități;
● Se vor introduce cursuri și discipline speciale care vor contribuii la dezvoltarea programelor
educaționale pentru copiii cu dizabilități: prezența unui tutor personal, precum și lifturi
speciale, transportoare, tastaturi speciale pentru copiii cu deficiențe de vedere, dispozitive
pentru elevii cu deficiențe de auz. (notare în Braille)
 Sustenabilitate
Elevii se vor implica activ în activităţile de învăţare stabilite, vor trebui să fie sprijiniţi prin diverse
terapii recuperatorii în socializarea lor, să fie sprijiniţi în învăţare atât cât este nevoie, ţinând cont de
potențialul lor.

Cadrele didactice trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de elevi şi să arate înţelegere față de
nevoilor educaţionale ale copiilor cu CES, trebuie să accepte faptul că sunt responsabile de felul în
care învaţă elevii, să-şi adapteze lecţiile în funcţie de gradul de handicap ale elevilor, să realizeze
managementul clasei, inclusiv aranjarea mobilierului să faciliteze forme flexibile de instruire şi lucru pe
grupe, să observe comportamentului elevilor în activităţile organizate și să aplice chestionare elevilor şi
părinţilor, cu scopul de a îmbunătăţi şi motiva învăţarea.

Părinții trebuie să-şi accepte copiii aşa cum sunt , să contribuie la deciziile privind educarea
copiilor lor, să se simtă parteneri ai şcolii și să fie trataţi în mod egal.
Comunitatea trebuie să înţeleagă şi să sprijine măsurile şi planurile de dezvoltare ale şcolii.
 Director:
● trebuie să se implice împreună cu Consiliul de Administraţie, și în
luarea unor decizii curriculare, financiare şi de personal,
● să se implice în proiectarea tuturor activităţilor instructiv - educative din şcoală,
● să controleze şi să optimizeze ceea ce deja există,
● să promoveze stabilitatea,
● să urmeze regulile stabilite, să asigure respectarea lor şi să corecteze
abaterile de la standarde,
● să promoveze teoria echităţii, fiecare să aibă sentimentul că este tratat
corect şi imparţial, să stabilească criterii de evaluare pe obiective
generale şi specifice,
● să fie un bun negociator în rezolvarea conflictelor,
● să aibă abilitate în abordarea relaţiilor umane.
Evaluarea și monitorizarea

❏ Monitorizarea şi evaluarea sunt nişte instrumente de management

extrem de importante pentru planificarea şi realizarea diferitelor
activităţi, evenimente, proiecte şi programe.
❏ Monitorizarea şi evaluarea ne pot oferi informaţii pentru a planifica
mai eficient activităţile noastre, a aloca raţional resursele şi a
asigura durabilitatea proiectelor desfăşurate.
❏ Este esențial ca toate grupurile, organizațiile, instituțiile să știe cât
de eficiente sunt eforturile lor în procesul de realizare a unor
activități, în vederea investirii raționale a resurselor de care
acestea dispun.
 Evaluarea internă

1. Stabilirea curriculumului La finalul

Acțiunea la decizia școlii în urma Responsabil Director Termen acţiunii
chestionării elevilor şi
părinţilor.

Partener ❏ comisia pentru asigurarea şi Chestionare, fişe de apreciere,

Instrumente fişe de analiză a documentelor
i evaluarea calităţii
❏ şefii comisiilor şi catedrelor

Descriptori de performanţă,
Înregistrarea Indicator număr persoane chestionate,
În baza de date a şcolii i
rezultatelor
număr discipline opţionale
realizate.
 2. Creşterea calităţii Termen
Acțiunea Responsabil Director Semestrial
procesului de
predare învăţare
reflectată în
rezultatele elevilor

Partener ❏ comisia pentru Înregistrarea

i rezultatelor În baza de date a şcolii
asigurarea și evaluarea
calităţii
❏ şefii comisiilor şi
catedrelor
Numărul cadrelor didactice
Indicator formate, numărul elevilor
Instrumente i
Analize, statistici
promovaţi, mediocri şi cu
rezultate de performanţă
 Acțiunea 3. Realizări ale şcolii Responsabil Termen
Director -Lunar
reflectate în mass
media locală şi
naţională

Partener Responsabil cu Înregistrarea

i rezultatelor În baza de date a şcolii
promovarea şcolii

Indicator Numărul de apariţii pozitive

Instrumente Statistici, rapoarte i
în mass- media

Evaluarea externă va fi realizată de ISMB și MECT.

 Monitorizarea internă

Pe parcursul
Acțiunea 1. Înscrierea la cursuri de Responsabil Director Termen
formare derulării
proiectului

Partener
Instrumente
i Responsabil de formare continuă Liste de prezenţă la cursuri

Înregistrarea Indicator
În baza de date a şcolii
rezultatelor i Număr de cadre didactice înscrise.
 2. Elaborarea şi Termen
Acțiunea Responsabil Director 2022
afişarea proiectului de
dezvoltare
instituţională

Partener ❏ şefii comisiilor şi catedrelor; Înregistrarea

i rezultatelor Produsul final
❏ comisia pentru
❏ evaluarea şi asigurarea
calităţii

Indicator
Instrumente Fişă de apreciere i Criteriile de realizare a
PDI
 3. Curriculum la Responsabil Termen
2022-2023
Acțiunea Director
Decizia Şcolii:
proiectare şi
aplicare

Partener Înregistrarea
i Șefii comisiilor şi catedrelor Proiect CDŞ
rezultatelor

Indicator
Instrumente
Fişe de evaluare i Standardele de evaluare

Monitorizarea externă va fi realizată de ISMB și MECT.

Bibliografie
● Pachetul Educație incluzivă de Calitate. UNICEF România. (n.d.). Retrieved May 11,
2022, from https://www.unicef.org/romania/ro/pachetul-educa%C8%9Bie-incluziv%C4%
83 de calitate
● Evaluarea sumativă a componentei Pachetul Minim de servicii a ... - UNICEF. (n.d.).
Retrieved May 11, 2022, from
https://www.unicef.org/romania/media/871/file/Evaluarea%20Pachetul%20Minim%20de
%20Servicii%20.pdf