1.

Sistemul de educaţie al Republicii Moldova în 2020 a devenit accesibil tuturor cetăţenilor, oferind educaţie de calitate, relevantă pentru societate şi
economie, în condiţii de eficienţă economică. Caracteristicile sistemului de invatamant racordat la strategia 2020 sunt:
 beneficiarii sistemului educaţional demonstrează competenţe necesare pentru creştere şi dezvoltare personală, socială şi profesională pe parcursul
întregii vieţi;
 procesul educaţional axat pe necesităţile educaţionale ale celor ce învaţă şi un curriculum relevant, racordat la cererea pieţei muncii;
 sistemul de evaluare echitabil, axat pe măsurarea competenţelor relevante pentru viaţa individului şi pentru piaţa muncii;
 cadrele didactice recompensate în funcţie de performanţa profesională, capabile să proiecteze activităţi de învăţare axate pe necesităţile educaţionale
individuale ale beneficiarilor;
 cadrele manageriale profesioniste, capabile să gestioneze eficient instituţiile de învățămînt și educaţionale;
 reţeaua de instituţii educaţionale dimensionată eficient, în conformitate cu tendinţele demografice şi sociale şi corespunzătoare standardelor actuale de
calitate;
 infrastructura şi un mediu educaţional prietenos celui ce învaţă;
 un cadru instituţional modern, flexibil şi funcţional care contribuie la asigurarea calităţii educaţiei;
 parteneriatele academice şi sociale durabile, axate pe beneficii comune pe termen lung

Educaţia reprezintă o prioritate naţională în Republica Moldova. Educația constituie factorul de bază în crearea şi transmiterea de noi cunoștințe și valori
culturale general-umane, în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană
şi are un rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere.
Ministerul Educaţiei propune schimbarea accentelor în educaţie în favoarea calităţii procesului educaţional şi a competenţelor pe care tinerii le obţin în
procesul educaţional.
Strategia este orientată spre rezultate şi abordează problemele şi soluţiile atît pe niveluri de învătămînt, cît şi pe subiecte transversale.
Prezenta Strategie oferă o diagnoză a stării actuale a sistemului de educaţie din Republica Moldova, identifică principalele probleme ale sistemului,
selectează și propune soluţiile cele mai potrivite pentru rezolvarea acestora, astfel încît sistemul educaţional să devină principalul factor de progres
economic şi social al ţării.
Procesele din educaţie şi problemele identificate sînt analizate în mod obligatoriu şi din punctul de vedere al eficienţei investiţiei banului public, unul
dintre obiectivele Strategiei fiind acela de a obţine calitate maximă din fondurile alocate educaţiei.
Strategia naţională „Moldova 2020” are ca primă prioritate sectorul educaţional, vizînd „Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de
muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi al majorării ratei de ocupare în economie”.
 9.

a) Curriculum
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
▪ Pentru fiecare nivel de şcolarizare există material curricular corespunzător (planuri de ▪ Insuficienta utilizare a
învăţămant şi programe şcolare, auxiliare curriculare, manuale, caiete de lucru, ghiduri de materialelor didactice, a tehnicii
aplicare, culegeri de probleme, indrumătoare, softuri educaţionale; informaţionale şi a metodelor active
▪ O bună colaborare între învăţători şi profesori, mai ales pentru clasele ce termină ciclul în demersul didactic;
primar şi integrarea cu uşurinţă a elevilor în ciclul gimnazial ; ▪ Suprapunerea cerinţelor,
▪ Programe CDŞ elaborate de cadrele testărilor, ceea ce conduce la o
didactice ale şcolii; distribuire inegală a efortului elevilor;
▪ Pregătire suplimentară pentru olimpiade şi concursuri şcolare; • Lipsa autonomiei şcolii în selectarea
cadrelor didactice;
▪Proces instructiv-educativ de calitate • Formarea deficitară a
demonstrat prin rezultate şcolare bune, procent de promovabilitate la testarea naţională a cadrelor didactice pentru lucrul cu elevi
clasei a IV –a bun, mențiune la olimpiada raională, concursurile şcolare în gimnaziu . cu CES .
OPORTUNITATI AMENINTARI
▪ Ofertele privind cursurile de perfecţionare şi formare continuă, inscriere la grade ▪ Instabilitatea legislativa a
didactice; curriculumului în sistemul de
▪ Bune relaţii cu Inspectoratul Şcolar, invăţămant;
Consiliul Local, ProDidactica; ▪ Avalanşa ofertelor de
▪ Existenţa site-urilor specializate în oferirea de materiale şi soft-uri pentru cadre manuale alternative şi de auxiliare
didactice. şcolare din partea editurilor;

b) Resursa umană
 PUNCTE TARI
• Echipa manageriala preocupată de creşterea calităţii
procesului didactic, a bazei materiale şi aspectului şcolii;
• Personal didactic calificat 100%;
• Cadre didactice bine pregătite, dedicate meseriei;
• Relaţii interpersonale bune, un climat de
cooperare intre cadrele didactice, relaţii deschise bazate pe respect
reciproc;
• Participare la cursurile de perfecţionare şi formare continuă
din partea ME, IŞE, Universităţile pedagogice, ProDidactica, şi
înscriere la grade didactice;
OPORTUNITATI
▪Oferte de cursuri de formare din partea ME, IŞE, Universităţile
pedagogice, ProDidactica, şi altor institutii;
• Titularizarea prin concurs a cadrelor didactice;
c) Resursa materială şi financiară
PUNCTE SLABE
• Cadre didactice suplinitoare cu norma didactică la două şcoli;
• Lipsa cadrului didactic de limba engleză
• Lipsa cadrului didactic de chimie
• Îmbătrânirea în continuare a cadrelor didactice;
• Elevi cu părinţi plecaţi în străinătate, care sunt lăsaţi în grija bunicilor sau altor
rude care nu au un control eficient asupra lor;
• Elevi care revin din străinătate şi se acomodează mai greu deoarece au lipsuri
în cunoştinţe.
AMENINTARI
• Scăderea motivaţiei şi interesului cadrelor didactice pentru activităţile profesionale
datorită salariilor mici;
• Criza de timp apărută în urma actualei situaţii economice reduce participarea unora
dintre părinţi la viaţa şcolară şi are implicaţii în relaţiile cadru didactic - părinte,
părinte - elev, cât şi în performanţa şcolară a elevilor;
• Creşterea numărului elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
• O depreciere a statutului profesorului în societate (plecând de la nivelul guvernării şi
încurajată de mass-media), ceea ce determină dificultăţi în impunerea cadrului
didactic, ca principal factor al educaţiei, în faţa beneficiarilor direcţi şi indirecţi.
•
 PUNCTE TARI
• Şcoala are o bază materială bună, săli de clasă
dotate mulţumitor, cabinet asistent medical;;
• Echipa managerială este preocupată de
îmbunătăţirea bazei materiale şi a aspectului şcolii;
• Siguranţă fizică şi protecţie pentru elevi şi
personalul didactic şi nedidactic, încadrare în norme igienico-sanitare
corespunzătoare;
• Servicii de secretariat şi administrativ contabile
eficiente; • Accesul cadrelor didactice la calculatoarele,
xerox-urile, imprimantele din şcoală;
• Antrenarea elevilor şi părinţilor în activităţi de
intreţinere şi înfrumuseţare a claselor şi holurilor şcolii; •
Cabinet CDS;
OPORTUNITATI
• Descentralizarea şi autonomia instituţională;
• Posibilitatea obţinerii de sponsorizări şi donaţii;
• Posibilitatea accesării de fonduri europene de către personalul
didactic, prin proiecte cu finanţare externă;
d) Relaţii cu comunitatea şi activitatea educativă
PUNCTE SLABE
· Numărul insuficient de
calculatoare raportat la numărul elevilor din şcoală şi performanţa
scăzută a acestora, conduce la o desfăşurarea necorespunzătoare a orelor
de TIC şi nu numai;
· Lipsa fondurilor pentru recompensarea activităţilor de performanţă
ale elevilor şi cadrelor didactice;
· Slaba implicare a unor cadre didactice în păstrarea bunurilor materiale
ale şcolii;
· Există situaţii când resursele umane şi materiale ale şcolii nu sunt optim
valorificate.
AMENINTARI
• Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la
uzura morală a echipamentelor existente;
• Reducerea finanţării şcolii în ceea ce priveşte achiziţionarea
de material didactic, consumabile,reparaţii capitale etc.
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
O bună implicare a elevilor în activităţile • Slabe legături de parteneriat cu
extraşcolare şi extracurriculare la nivel de şcoală(excursii, serbări, acţiuni ) firme private şi ONG-uri;
• Rezultate bune la concursurile artistice şi sportive, fazele pe sector şi • Număr mic de activităţi
raion; educative şi extracurriculare la nivelul
• Intalniri periodice cu Comitetul Reprezentativ al Părinţilor; claselor pentru dezvoltarea reală a
• Bună colaborare între director/director adjunct şi coordonatorul de sensibilităţii elevilor, formarea de
programe educative şi extraşcolare; deprinderi şi comportamente pentru
integrarea în viaţa socială.
• Relaţii bune, întemeiate pe conştientizarea rolului şi locului şcolii în
comunitatea locală, cu reprezentanţii Consiliului local şi ai Primăriei;
• O bună colaborare cu reprezentanţii Secţiei de Poliţie;
• Parteneriate educaţionale cu Clubul Familiei,
• Consilul elevilor activ şi implicat în problematica şcolii şi comunităţii.
OPORTUNITATI AMENINTARI
• Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul • Bugetul de timp relativ scăzut al părinţilor;
şcolii (Primărie, Poliţie, Biserică) • Consecinţele crizei economice continuă să se facă simţite din
• Interesul unor şcoli pentru realizarea de schimburi de experienţă; punct de vedere al finanţării sponsorizării activităţilor educative şi
• Existenţa posibilităţii de a aplica pentru realizarea de proiecte educative, extraşcolare din partea părinţilor, agenţilor economici, Consiliului local;
recunoscute la nivel naţional. • Consecinţele crizei economice, susţinerea activităţilor educative
prin sponsorizări să fie scăzut.
• Posibilitatea promovarii imaginii şcolii la nivelul comunităţii prin site-ul
ME, Agenției de evaluare , site-ul direcției raionale, alte publicaţii.