Analiza SWOT a organizării și desfășurării procesului educațional în anul școlar 2020-2021
Puncte forte
 Realizarea calitativă a proiectării didactice
de lungă și de scurtă durată și realizarea
procesului de predare - învățare - evaluare
la clasă au contribuit obținerea rezultatelor
care înscriu instituția în rândurile unora de
calitate.
 Organizarea și desfășurarea sistemului de
formare continuă flexibil, în baza
diagnosticării nevoilor de formare a
cadrelor didactice în contextul
implementării curriculumului modernizat și
a standardelor de eficiență – cadre
didactice calificate, studii de masterat 35%,
grad superior 7%, grad didactic I 50%,
grad didactic II 39%.
 Stimularea motivației elevilor prin inițierea
și organizarea unor proiecte educative,
având drept scop implicarea și
responsabilizarea unui număr cât mai mare
de elevi.
 Implementarea PEI, a curriculumului
individualizat în cadrul activităților
educaționale și asigurarea accesului tuturor
elevilor la studii de calitate.
 Atragerea resurselor financiare
extrabugetare prin scrierea de proiecte.
 Modernizarea bazei materiale și crearea
condițiilor optime pentru desfășurarea
procesului educațional.
 Implementarea proiectelor de parteneriat
cu diverși actori educaționali.
 Creșterea calității resurselor umane prin
activități de perfecționare și formare
continuă la nivel național și internațional
sporește interesul cadrelor didactice pentru
studiile de masterat, 12 cadre didactice –
35,14%
 Implicarea elevilor și a cadrelor didactice
în proiecte internaționale/naționale/locale
prin realizarea diverselor produse cu
ajutorul TIC - ului, reviste, videoclipuri,
proiecte, prezentări Power Point, Prezi,
Publisher, cărți electronice, crearea
grupurilor de interese pe rețelele de
socializare, utilizarea diverselor
aplicații/instrumente web 2.
 Procesul de atestare denotă
Puncte slabe
 Gradul scăzut de relevanță și aplicabilitate
practică a conținuturilor curriculumului de
la toate nivelurile pentru învățarea pe
parcursul întregii vieți și pentru afirmarea
ulterioară a celor ce învață pe plan
personal, social și profesional.
 Axarea excesivă a evaluării pe cunoștințe și
reproducerea de conținuturi, în detrimentul
evaluării de competențe.
 Sistemul de monitorizare, evaluare și
asigurare a calității rezultatelor școlare nu
este racordat la prevederile curriculumului
privind formarea de competențe, la rigorile
programelor internaționale de evaluare.
 Notarea elevilor are încă un caracter
subiectiv.
 Numărul mare de elevi în clase nu asigură
individualizarea învățării și centrării pe
elev.
 Curriculum suprasolicitat reduce motivația
învățării.
 Manualele complicate, unele conținuturi
depășite, îngreunează învățarea.
 Necorespunderea manualelor cu subiectele
modificate/introduse de Curriculum 2019.
 Aplicarea ineficientă în activitatea
didactică a noutăților din domeniul
evaluării.
 Bugetul de timp al lecțiilor nu este
întotdeauna bine gestionat.
 Nu este urmărit și interpretat constant
progresul școlar al elevilor.
 Utilizarea ineficientă a mijloacelor
moderne de învățământ.
 Curriculum nu satisface nevoile tuturor
elevilor din școală, din cauza faptului că
numărul de elevi în clase este mare.
 Dotarea insuficientă a cabinetelor de
informatică cu calculatoare neperformante,
a laboratoarelor de fizică, chimie, biologie
cu resurse didactice moderne.
 Utilizarea insuficientă a echipamentelor
moderne în procesul instruire – învățare.
 Centrarea proiectelor didactice uneori pe
conținut, nu pe competențe.
 Utilizarea în mică măsură a metodelor de
predare – învățare – evaluare centrate pe
 profesionalismul cadrelor didactice, astfel
încât un cadru didactic, care a trecut prin
procesul de atestare, a obținut gradul I.
 Axarea învățării pe formarea de
competențe contribuie la pregătirea elevilor
pentru viață.
 Caracterul informativ – dezvoltare al
învățării sporește interesul pentru învățare
și dezvoltă la elevi comportamentul
decizional.
 Desfășurarea pretestărilor.
 Participarea cadrelor didactice la
perfecționări și la cursuri de formare
continuă.
 Stare fizică bună a spațiilor școlare și
încadrarea în normele de igienă cu
respectarea măsurilor de prevenire și
control a COVID-19.
 Existența unui cabinet de consiliere
psihologică.
 Conexiunea școlii la internet.
 Accesul elevilor și cadrelor didactice la
diverse platforme educaționale.
 Existența paginii WEB.
Oportunități
 Lucrul cu elevii dotați și implicarea
acestora în concursuri
internaționale/naționale.
 Utilizarea TIC în cadrul activităților, ar
spori activitatea studiului și motivația
elevilor.
 Parteneriatul familie - școală – comunitate,
ar asigura rezultate în învățare.
 Dotarea cabinetelor cu suport modern, ar
amplifica motivația profesională.
 Rezultate bune la bacalaureat, ar mări
prestigiul liceului și a comunității.
 Formarea elevilor în contextul valorilor
naționale și general umane.
 Remunerarea adecvată, ar spori motivația
profesională.
 Posibilitatea de formare și comunicare
rapidă prin internet.
 Dezvoltarea unor parteneriate interne și
externe.
elevi, respectând individualizarea.
 Nevalorificarea la maximum în cadrul
lecțiilor a softurilor educaționale de către
unele cadre didactice.
 Implicarea insuficientă a unor părinți în
unele activități desfășurate în școală.
 Lipsa unei biblioteci electronice.
 Spațiu insuficient.
 Existența schimbului II.
Temeri
 Situația epidemiologică din țară ar putea
duce la sistarea procesului
educațional(contact direct). Învățământul la
distanță ar crea impedimente pentru mulți
elevi și profesori care nu sunt asigurați cu
mijloace tehnice sau/și internet.
 Suprasolicitarea profesorilor, care
activează în condiții de stres major zilnic,
ar putea influența rezultatele/calitatea
procesului educațional.
 Suprasolicitarea TIC – ului reduce interesul
față de carte/lectură.
 Rezultatele la sesiunea de examen, ar putea
reduce numărul de elevi la admitere la
ciclul liceal.
 Situația financiară precară a unor familii.
 Indiferența unor familii față de situația
școlară a copiilor lor.
 Conservatorismul unor părinți.
 Criza de timp a părinților, din cauza
situației economice, care reduce implicarea
familiei în viața școlară.
 Instabilitatea la nivel social și economic.
 Plecarea părinților în străinătate și lăsarea
 copiilor în grija tutorelui.
 Existența unor licee concurente cu aceeași
ofertă educațională.