MOTILITATEA

GASTROINTESTINALA
TOPEA JESSICA
MOTILITATEA GASTROINTESTINALA:

 1.Masticatia
 2.Deglutitia
 3.Motilitatea esofagului
 4.Motilitatea gastrica
 5.Voma(varsaturile)
 6.Motilitatea intestinului subtire
 7.Motilitatea intestinului gros
 8.Defecatia
1.Masticatia

 =este un act reflex,voluntar,care poate fi trecut sub control automat;scopul masticatiei este
de a aduce suprafetele ocluzale ale dintilor impreuna,in contact

 Organele masticatiei sunt atat organe active(muschii-

salivatori,submandibulari,limba,pielosi ai fetei),cat si
pasive(mandibula,maxilar,articulatia,dintii)
Cum se realizeaza masticatia?

 Prin miscari succesive de ridicare si coborare a mandibulei,asociate cu miscari de

forfecare,de propulsive si retropulsie
 Aceste miscari de ridicare si coborare sunt realizate de organele active ale
masticatiei(muschii),si anume m. maseter,o parte din m.temporal si m. pterogoidieni
interni pentru ridicare,si m. hioidieni si pterigoidieni externi pentru coborare,cei din urma
participand si la miscarile de forfecare
Reflexul de masticatie-ca act reflex are un centru masticator situate in
punte;totusi,masticatia fiind un act ce poate fi trecut sub control voluntar,ansamblul
cecntral al tuturor structurilor implicate in actul masticator,implica zone sensitive,de
asociatie si motorii.
Reflexele de masticatie includ:

 1.Reflexul de ridicare a mandibulei

 2.Reflexul de coborare a mandibulei

 1. Reflexul de ridicare a mandibulei este un reflex monosinaptic,de tip miotatic

RECEPTORII-fusurile neuromusculare din maseter(‘’clantanitul dintilor’’sau
frisonul,este mecanismul prin care m. maseter,participa la termoreglare,deoarece este muschiul
cu cele mai multe fusuri,asa ca raspunsul lui va fi cel mai puternic)
 CALEA AFERENTA-dendritele neuronului proprioceptiv localizat in mezencefal
 CENTRUL-motoneuronul alfa din nucleul masticator pontin
 CALEA EFERENTA-axonul motoneuronului alfa
 EFECTORUL-fibra musculara striata din muschii masticatori

EXCITANTUL este reprezentat de coborarea mandibulei,ceea ce duce la intinderea fusurilor neuromusculare,si

deci,cresterea tonusului muscular; in spasmofilie si tetanos,apare trismusul(=contractie involuntara,prelungita a
muschilor maseteri,datorita cresterii tonusului acestora
-spasmofilia=spasmofilia este în strânsă legătură cu metabolismul calciului și cu incapacitatea
organismului de a-l utiliza, la nevoie, în ciuda nivelurilor normale ale acestuia din sânge (serice).

 Printre simptome,se numara,dureri si sensibilitate crescuta, spasme,oboseala,senzatie de lesin

-TETANOSUL=este o boala infectioasa grava,cu
potential fatal,cauzata de o bacterie,care elibereaza niste
toxine puternice; toxina tetanica,este pe locul 2 ca grad
de toxicitate,dupa toxina botulinica
-este caracterizat de spasme musculare(uneori ,spasmele
sunt atat de puternice,incat duc la fracturi osoase),dar si
de febra,dureri de cap,probleme de
inghitire,hipertensiune arteriala si ritm cardiac alert
2.Reflexul de coborare

 Spre deosebire de cel de ridicare,reflexul de coborare este multisinaptic

 RECEPTORII(presoreceptori,baroreceptori)-sunt situati in gingii,la radacina dintilor,in
ligamentele periodontale
 CALEA AFERENTA-dendritele protoneuronului senzitiv exteroceptive din ggl Gasser care
apartine trigemenului;in centru exista unul sau mai multi neuroni intercalari,astfel incat
excitatia merge catre neuronii alfa de la m. ridicatori,sau de la m. coboratori
CONSECINTA MASTICATIEI=PRELUCRAREA
ALIMENTELOR

 Taiate de: incisive

 Sfasiate de: canini
 Triturate de: premolari si molari
 Imbibate cu saliva,apoi transformate in bol alimentar prin miscari coordinate ale muschilor
obrajilor,limbii si buzelor
AMASTICATIA produce iritatie gastrica,gastrita,ulcer gastric

HIPERMASTICATIA duce la dumping de alimente(evacuarea

rapida a alimentelor din stomac in duoden,care primeste in acest
mod o cantitate mare de continut nedigerat
2.DEGLUTITIA

 A fost descrisa ca avand 3 timpi

 bucal
 faringian
 esofagian
 TIMPUL BUCAL AL DEGLUTITIEI:
-alimentele sunt impinse spre baza libii datorita contractiei muschilor planseului bucal si a
muschilor limbii
-dureaza mai putin de o secunda
-proiectarea bolului alimentar spre faringe declanseaza timpul al doilea al deglutitiei
 TIMPUL FARINGIAN AL DEGLUTITIEI

 Are o durata de 0,5-1s

 Cuprinde actiunile muschilor (ridicatori ai valului palatin,hioidieni),apoi relaxarea sfincterelor esofagian

superior si inferior

 Actiunile acestea sunt realizate prin intermediul nervilor glosofaringian si hipoglos

Timpul esofagian al deglutitiei

 Esofagul este un tub muscular,cu lungimea de 25 de cm la un adult standard,alcatuit din

 -musculature striata in 1/3 superioara
 -musculatura striat si neteda in 1/3 mijlocie
 -musculature neteda in 1/3 inferioara

Miscarile propagate la nivelul tubului digestive sunt miscari peristaltice.

3.MOTILITATEA ESOFAGULUI

 La nivelul esofagului se descriu:

unde peristaltice primare:
-incep de la nivelul gurii esofagului
-sunt declansate de o deglutitie
-sunt coordonate de nervul vag
-succesiunea lor este programata in nucleul ambiguu
O unda peristaltica este un tandem de unda de relaxare in fata bolului si o unda de contractie
in spatele bolului
unde peristaltice secundare
-pot incepe de la un nivel inferior(pe traiectul esofagului)
-coordonate de plexurile nervoase intrinseci
-nu necesita deglutitie
-se declanseaza cand un bolus aliomentar se opreste in esofag din diferite cauze,iar daca bolusul tot nu se
deplaseaza,se produc alte unde peristaltice(dupa 2-3-4 unde peristaltice,apare senzatia de disfagie)

undele peristaltice tertiare:

-sunt contractii inelare,segmentare,in 1/3 inf a esofagului
-numele de unde peristaltice este impropriu,deoarece,nu se propaga
-coordonarea undelor peristaltice primare si secundare este facuta de plexurile nervoase intrinseci
IMPLICATII CLINICE

 DISFAGIE= reprezint senzatia de oprire a înaintarii bolului alimentar de-a lungul

esofagului. În cazul stenozarii esofagului (îngustrii lumenului acestuia) disfagia este de
obicei progresiva, aparand initial în cazul bolusurilor alimentare solide, apoi treptat pentru
bolusuri alimentare semisolide, semilichide,si în final disfagie pentru lichide.
 Cardiospasmul este o contractie prelungit a cardiei, dar determinat de procese iritative, sclerotice, si care
poate fi rezolvat prin blocanti de calciu

 ACALAZIA Este o tulburare de inghitire determinata de perturbarea motilitatii esofagiene acompaniata de

afectarea sfincterului esofagian inferior (inel muscular de la jonctiunea dintre esofag si stomac). In mod
normal, cand inghitim, acest sfincter se relaxeaza pentru a permite hranei solide si lichide sa ajunga in
stomac. La cei cu acalazie, musculatura esofagiana slabita nu se poate impinge bolusul alimentar, iar
sfincterul nu se relaxeaza, de aceea, alimentele raman la acest nivel. Nu exista un tratament curativ pentru
acalazie, dar simptomele pot fi controlate cu ajutorul tratamentului minim invaziv sau chirurgical.
4.MOTILITATEA GASTRICA

 Miscarile stomacului sunt de mai multe tipuri:

 1.Miscarile stomacului gol sunt miscari peristaltice de foame (numite si miscari peristaltice
periodice), reprezentate de o activitate periodica (90min) a stomacului, când acesta este
gol.
 Aparitia senzatiei de foame este urmata de aparitia acestor contractii:
 - stimulate de nervul X
 - inhibate de sistemul nervos simpatic
2. Miscarile stomacului plin sunt:

 a. miscari de umplere
 b. miscari de amestec
 c. miscari de evacuare
 (Stomacul gol este cavitate virtuala)
Miscarile peristaltice din faza de amestec (care nu duc la
evacuare), împreuna cu miscarile peristaltice de evacuare

 • apar la nivelul stomacului, încep sus, aproape de cardie

 • coincid cu o perisistola
 • produc antrenarea unei cantitati de chim gastric si fortarea sa prin pilor
 a) Prima înghititura se dispune la periferie, urmatoarele în cercuri concentrice spre interiorul stomacului.
Tonusul musculaturii gastrice se adapteaza permanent (tonus postural) prin mecanism:
idiomuscular (plasticitatea m. neted)

 • prin plexurile intrinseci; astfel, volumul stomacului creste, dar presiunea intragastrica ramâne constanta.
Exista cai preferentiale de umplere a stomacului, respectiv mica curbura (numita si „soseaua gastrica”,
Magenstraße) care e marginita de 2 pliuri. Din acest motiv mica curbura e mai traumatizata iar leziunile la
nivelul mucoasei sunt mai frecvente la acest nivel.
 b) Dupa umplere, stomacul „sta cuminte” 30-60 min. Apoi apar:
 miscari propagate (peristaltice)
 peristole (sau perisistole), care sunt contractii musculare ce determina o crestere progresiva a tonusului (cu
durata de 30 sec, seamn cu sistola), în urma carora creste presiunea intragastrica pâna la 30 mmHg si se
produce amestecarea alimentelor în stomac.

 c) Miscarile de evacuare gastrica. Activitatea motorie a sfincterului piloric: • contractat;

 • relaxat
5.VOMA

 Pot fi precedate sau nu de greata  Greata este asociata cu:

Apar în: • sindrom vestibular • raul de de  • inhibitia secretiei gastrice acide;
miscare (avion, mare, masina) • sarcina •  • inihibitia activitati motorii;
fumat
 • anorexie si repulsie alimentara.
hipnoza • dureri violente la orice nivel •
abuz de alcool
Ce sunt varsaturile?

 Varsaturile reprezinta o tulburare tonomotorie a stomacului, caracterizata prin eliminarea la

exterior a continutului gastric.
Este un act reflex, în care:
• stimulii pot proveni din oricare parte a tractului gastrointestinal, dar sunt reprezentati în special de distensia si
iritatia duodenului;
• caile ascendente sunt simpatice si vagale;
• centrul vomei este localizat în bulb, lâng tractul solitar, aproximativ la acelai nivel cu nucleul motor dorsal al
X. Apropierea de nucleul vagului face ca varsaturile fie însotite de manifestari vagale – bradicardie, scaderea
tensiunii arteriale cu lipotimie, hipersalivatie etc;
• eferentele se realizeaza prin nervii V, VII, IX, X, XII, nervii spinali;
Succesiunea evenimentelor din timpul vrsturii
este:
 • inspir adânc; • ridicarea hioidului si a laringelui, cu deschiderea sfincterului esofagian
superior; • închiderea glotei; • ridicarea palatului moale cu închiderea posterioar a
narinelor; • contractii puternice ale antrului si corpului stomacului, deseori percepute ca
dureri violente; • diafragmul coboara brusc; • contractia musculaturii abdominale; •
relaxarea cardiei sau depasirea presiunii realizate de sfincterul cardial; continutul gastric
este proiectat exploziv în afara, concomitent cu ascensionarea cardiei.
6.MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE

 Este reprezentat de:

 - Miscari peristaltice, care sunt miscari propagate
 - Miscari de segmentare, care sunt miscari stationare
 - Miscari pendulare, care sunt, de asemenea, stationare

 La motilitatea intestinului subtire participa fibre musculare netede dispuse circular si

longitudinal.
Miscarile peristaltice sunt alcatuite dintr-un
tandem de 2 unde:
• de relaxare:  de contractie :
- se produce în spatele continutului
-este în fata contitului intestinal;
intestinal; -permite -produce forta motrice a deplasarii;
înaintarea acestuia; -ofer conditii de presiune crescuta.
- ofer conditii de presiune
scazuta
Tipurile de miscari care se produc la nivelul intestinului
subtire sunt programate în structura acestuia. Miscarile
peristaltice sunt generate prin: • reflex • prin
automatism
 Miscarile de segmentare sunt inele de contractie ce se produc simultan la nivelul anselor intestinale,
fragmentând ansa în numeroase cavitati în care creste presiunea, ceea ce reprezinta un factor favorizant al
absorbtiei intestinale
 Miscarile de pendulare sunt contractii bruste ale unei portiuni de ans intestinala (de 10-12 cm) cu cresterea
presiunii în interior, iar continutul e împins în ansa urmtoare. Este posibil regurgitarea continutului din ansa
a doua în prima ansa, rezultând o miscare de pendulare propriu-zis, fara propagare.
Consecintele acestor miscari sunt:
• amestecul continutului intestinal
• cresterea presiunii hidrostatice, ceea ce favorizeaza
absorbtia
• asigura propagarea

Propagarea chimului alimentar în intestinul subire se

realizeaz în 8-10 h, timp în care au loc procesele de
digestie i absorbie. Tot ce nu s-a absorbit în intestinul
subire trece prin valva ileo-cecal în intestinul gros.
7.MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

 Este reprezentat, în mod similar intestinului subtire, de:

 1) Miscari peristaltice 2) Miscari de segmentare
*
Ca o particularitate însa, motilitatea intestinul gros creste în sens ab-oral, cele mai active fiind
regiunile sigmoidian si rectul.
 Inervatia colonului are 2 origini diferite
 cecul, colonul ascendent si jumtate din colonul transvers (colonul drept, în termeni clinici) primeste fibre
parasimpatice pe calea nervului vag (X), care sunt putine, precare si exercita astfel un efect stimulator slab;

 restul intestinului gros (colonul stâng) primeste fibre parasimpatice prin nervii pelvici, care sunt mult mai
scurte, bogat reprezentate si cu efect strimulator puternic.
 plexurile mienterice din intestinul gros terminal sunt mult mai dezvoltate
- colonul drept este numit astfel colon de staza, unde au loc în special procese de fermentatie;
- colonul stâng este denumit colon de tranzit unde predomina procesele de putrefactie
 Miscarile peristaltice ale intestinului gros sunt:
 • propagate cu viteza mica (asemanatoare celor de la intestinul subtire)
 • în masa (20-30 cm de colon se contract brusc)
 • sunt caracteristice pentru colonul transvers, descendent si sigmoid;
 • o foarte mare cantitate de materii fecale sunt împinse spre rect.
8.DEFECATIA

 Este actul prin care materiile fecale se elimin la exterior. În mod normal rectul e gol.
Receptorii tactili si baroreceptorii din mucoasa si submucoasa rectala sunt foarte sensibili
si nu tolereaza prezenta materiilor fecale. Acestea „ateapta” în sigmoid pâna când, în urma
undelor de contractie în masa, materiile fecale ajung în ampula rectala, se produce
stimularea mecanica a receptorilor si se produce reflexul defecatiei.
Arcul reflex al acestuia este urmtorul:

 • calea aferenta este reprezentata de fibre senzitive ale nervilor pelvici;

 • centrul este situat în segmentele sacrate medulare S2-S4;
 • calea eferenta este alcatuita din fibre parasimpatice din nervii pelvici; • efectorul este
musculatura neteda din peretii ampulei rectale.
Reglarea activitii motorii a tubului digestiv se
realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale

-Mecanismul nervos este realizat prin intermediul plexurilor intrinseci care sunt modulate i
influenate de sistemul nervos extrinsec.

-Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni stimulatori sau inhibitori ai activitii motorii
intestinale.
Hormoni stimulatori
 • gastrina; • colecistokinina CCK; • motilina; •
vilikinina (stimuleaz activitatea motorie a
vilozitilor); • enkefaline; • bombezina, care este
un neuropeptid intestinal
* La nivelul tubului digestiv activitatea motorie este
reglat i prin intermediul unor reflexe locale,
inhibitorii si stimulatoare.
Hormoni inhibitori
 • sialogastrona; • bulbogastrona; • adrenalina si
noradrenalina (inhiba activitatea motorie a
peretelui intestinal, dar cresc tonusul sfincterelor
netede;)• acetilcolina; • (stimuleaza activitatea
motorie prin actiune directa;)
Implicatii clinice

CONSTIPATIA:este
-

o tulburare de motilitate
prin scderea reflexului
de defecatie. Se
instaleaza mai ales la
cei ce folosesc laxative,
deoarece acestea
perturba activitatea
neuronilor i se modifica
reactivitatea local.
SFARSIT