Motilitatea tractului digestiv

Deglutitia este mecanismulcomplex dat de deplasarea alimenteleor din cavitatea bucala pana la
nivelul stomacului.

Ea dureaza cateva secunde si nu compromite respiratia.

Are 3 timpi : timpul bucal, timpul faringian si timpul esofagian

Timpul esofagian asigura deplasarea de la esofag pana la stomac prin prezenta a 2 tipuri de unde
peristaltice cu origini si caracteristici diferite :
- peristaltism primar : continua unda peristaltica din esofag si acare ajung n stomac in 8-10 sec.
- peristaltism secundar : rezultat din distensia esofagului datorita alimenteleor retinute la acest
nivelsi continua pana cand acesta este golit si alimentele au ajuns in stomac.

Aceste unde sunt initiate prin circuite necesare neurale intrinseci, circuite care apartin SNE
( plexul Meissner si Auerbach) si partial din reflexele transmise aferent si eferent pe calea nv X
( reflexe vago-vagale).
Cand unda peristaltica esofagiana trece spre stomac , o unda de relaxare transmisa prin mienterici
precede unda de contractie.
Stomacul si duodenul devin relaxate cand aceasta unda atinge capatul inferior al esofagului si
astefel ambele structuri sunt pregatite pt a primi alimentele propulsate .
La circa 2 cm deasupra jonctiunii esofagului superior cu stomacul se gaseste sfincterul esofgian
inferior / gastro-esofagian. Cand o unda peristaltica coboara prin esofag, relaxarea receptiva
relaxeaza sfincterul esofagian inaintea undei peristaltice, permitand propulsia cu usurinta a
alimentelor inghitite spre stomac.
Contractia sfincterului esofagian inferior previne refluxul continutului stomacului. Alt mecanism
ce previne refluxul este mecanismul asemanator valvelor - valve-like mechanism ; el se refera la o
portiune a esofagului care se intinde sub diafragm inainte ca esofagul sa atinga zona stomacului
( acolo e mecanismul ).
Presiunea la nivelul sfincterului gastro-esofagian trebuie sa depaseasca cu 5 mm Hg presiunea
intragastrica; presiunea din esofag si din stomac, dupa deglutitie, ramane egala pt o perioada de
aprox. 6-10 sec.
Tipurile functionale de miscari la nivelul tractului digestiv

Sunt : miscari propulsive ( miscarea alimentelor la 1 ritm necesar pt digestie si pt absorbtie) si

miscari de amestec.

Miscarile propulsive sau peristaltice- sunt proprietatea muschiului neted tubar , sincitial, care
stimulat intr-un punct determina 1 inel contractil care apare si se raspandeste in intreg tubul.

O cantitate crescuta de alimente adunate intr-un anumit punct al intestinului duce la intinderea
peretelui; la circa 2-3 cm deasupra acestui punct aparea un inel de contractie care initiaza o
miscare peristaltica.
Aceste contractii se transmit unidirectional, iar contractiile peristaltice formate sunt alcatuite dintr-
o unda de contractie care e precedata de una de relaxare (are ca si cauza organizarea speciala a
plexului mienteric care permite transmiterea preferentiala a semnalelor spre segmentul anal; plexul
este el insusi polarizat in directia anala).
Cand un segment al tractului este excitat prin distensie se initiaza peristaltismul; inelul contractil
cauzat de peristaltism devine mai slab in zona orala a segmentului destins si se misca spre
segmentul destins, tragand continutul intestinului in directie anala. Aceasta miscare este absenta
cand plexul mienteric lipseste; acest reflex se numeste reflex peristaltic sau mienteric si datorita
faptului ca el se realizeaza din regiunea orala spre cea anala constituie cu reflexul mienteric legea
intestinului.

Miscarea de amestec difera in diferite parti alea tractului digestiv.

In cele mai multe zone , contractia peristaltica determina amestecarea sau mixarea , aceasta
amestec devine mai real atunci cand progresia continutului intestinal este blocata printr-un sfincter.
Unda peristatica de amesteca continutul intestinului mai degraba decat sa-l propage.
Patologie:

ACALAZIA

Acalazia este o boala rara caracterizata prin dificultatea hranei solide sau lichide de a trece
in stomac.
Este o tulburare de inghitire determinata de perturbarea motilitatii esofagiene acompaniata de
afectarea sfincterului esofagian inferior (inel muscular de la jonctiunea dintre esofag si stomac). In
mod normal, cand inghitim, acest sfincter se relaxeaza pentru a permite hranei solide si lichide sa
ajunga in stomac. La cei cu acalazie, musculatura esofagiana slabita nu se poate impinge bolusul
alimentar, iar sfincterul nu se relaxeaza, de aceea, alimentele raman la acest nivel. Nu exista un
tratament curativ pentru acalazie, dar simptomele pot fi controlate cu ajutorul tratamentului minim
invaziv sau chirurgical.
In absenta tratamentului, acalazia se poate complica prin aparitia riscului de aspirare bronsica a
alimentelor. De asemenea, treptat, pe parcursul mai multor ani, persoanele cu acalazie pot slabi
considerabil, din cauza incapacitatii de a se hrani corespunzator. Persoanele cu acalazie prezinta un
mic risc de a face cancer esofagian, mai ales daca disfunctia este prezenta de multa vreme.
CARDIOSPASMUL- Contractura intensa si prelungita a cardiei, fenomen ce conduce la aparitia
achalaziei (imposibilitatea relaxarii cardiei cu dilatarea consecutiva a esofagului in timpul
alimentatiei).

BRGE

Refluxul gastroesofagian este un proces normal, fiziologic care consta in deplasarea retrograda,

fara efort, a continutul gastric catre esofag. Apare de mai multe ori pe zi, in special dupa mese
voluminoase, fara sa produca simptome sau leziuni ale mucoasei esofagiene.
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare cand cantitatea de continut gastric care reflueaza in
esofag este peste limitele normale, determinand aparitia simptomelor, asociate sau nu cu leziuni
esofagiene (ex. esofagita). Aceasta este consecinta depasirii mecanismelor normale antireflux.
Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii de aparare ai mucoasei
esofagiene (barierele antireflux, clearance-ul luminal esofagian, rezistenta tisulara) si factorii de
agresiune continuti in fluidul de reflux (acid clorhidric si pepsina, saruri biliare, enzime
pancreatice).
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) poate sa apara la orice varsta, fiind mai frecventa la
adultii peste 40 ani. Ambele sexe sunt in mod egal afectate, barbatii avand insa o incidenta mai
mare a complicatiilor. Boala de reflux gastroesofagian este intalnita la 25 - 75 % din femeile
insarcinate, simptomele debutand de regula in cursul sarcinii si disparand curand dupa nastere.
BIBLIOGRAFIE:
-„Fiziologie: Note de curs- Editia 2”
- https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/acalazia
- http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cardiospasm_653
- https://www.cdt-babes.ro/articole/reflux-gastroesofagian.php