Fiziologia

( din limba greaca: phisos- natură

și logos-cunoaștere)

se ocupă cu studiul funcțiilor

mecanice, fizice și biochimice ale
organismelor vii
 Fiziologia

Fiziologie este o disciplină biologică complexă, ce

cuprinde:
• studierea organismelor din perspectiva a mai multor
nivele de organizare, atât în ansamblu, cât și fiecare
nivel particular
( diferitele sisteme de organe, organele, țesuturile și
celulele);
• studierea interacționării dintre un organism și mediul
său
• studierea funcțiilor fiziologice importante a
organismelor, precum nutriție, locomoție,
reproducere, simțuri
 Fiziologia

• În 1628 anatomistul William Harvey

descrie circulația sângelui în organism,
punând bazele fiziologiei experimentale
• În 1708, Herman Boerhave pune bazele
fiziologiei generale prin lucrarea sa
Institutiones medicae.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

PRINCIPII GENERALE ALE FUNCTIEI GASTRO

INTESTINALE
• Definitie: Digestia reprezinta o componenta
esentiala a nutritiei care consta din totalitatea
fenomenelor mecanice, fizice si chimice care
asigura procurarea, transportul,
transformarea si absorbtia substantelor
alimentare in vederea asimilarii lor.
• .
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Aceasta functie esentiala a organismului este realizata de tubul

digestiv cu participarea glandelor anexe.
Aparatul digestiv isi indeplineste functia parcurgand
urrnatoarele etape:
• 1. deplasarea alimentelor prin tractul digestiv;
• 2. secretia sucurilor digestive;
• 3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si electrolitilor;
• 4. circulatia sangelui la nivelul tubului digestiv pentru a
prelua substantele absorbite,dar si pentru a hrani structurile
tubului digestiv;
• 5. controlul tuturor acestor functii de catre sistemul nervos si
cel umoral
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

PARTICULARITATILE INERVATIEI TRACTULUI

GASTROINTESTINAL
• In tractul gastrointestinal exista un sistem
nervos propriu numit sistem nervos enteric*
El se gaseste in intregime in peretele tubului
digestiv incepand de la nivelul esofagului si
pana la anus si controleaza atat motilitatea cat
si secretia.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

SISTEMUL ENTERIC : Structura sistemului nervos enteric

• Sistemul nervos enteric este format din micro ganglioni ce se dispun in
retele. Exista patru plexuri neurale, mai evidente in intestinul subtire:
• (1) plexul subseros
• (2) plexul mienteric (denumit Auerbach) este localizat intre straturile
musculare longitudinal si cel circular, el este format din retele de ganglioni
ce isi trimit ramificatii in straturile musculare;
• (3) plexul submucos (denumit Meissner) este localizat in submucoasa si
este format dintr-o retea de fibre nervoase si ganglioni;
• (4) plexul mucos este format din fibre de la nivelul plexului submucos care
s-au extins pana la acest nivel
• intre ganglionii din acelasi plex si intre ganglionii din plexuri diferite:exista
numeroase conexiuni.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Majoritatea cartilor de specialitate descriu doar doua plexuri si anume:

• plexul mienteric Auerbach, situat exterior care controleaza mai
ales motilitatea tractului gastrointestinal; Prin stimularea lui se
obtin urmatoarele efecte:
• a) creste tonicitatea peretelui intestinal;
• b) creste intensitatea contractiilor ritmice;
• c) create usor ritmul de contractie;
• d) creste viteza de conducere a undei excitatorii de-a lungul
peretelui intestinal
• e) are si efecte inhibitor!! ca relaxara unor sfinctere
contractate.efecte explicate prin eliberarea de transmitatori
inhibitor! ( VIP).
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI
• -plexul submucos Meissner, localizat spre interior care
controleaza in special secretia epiteliului gastrointestinal,
absorbtia, contractia muscularei mucoasei si fluxul sanguin
local

De la nivelul mucoasei gastrointestinale pleaca numeroase

fibre aferente care au originea in ganglionii sistemului enteric
sau in sistemul extrinsec. Aeeste fibre participa la initierea
reflexelor digestive.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Stimulii care determina aparitia acestor reflexe sunt:

• 1. iritarea mucoasei intestinale;

• 2. distensia excesiva;

• 3. prezenta in lumen a unor substante chimice.

 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• Pentru controlul gastrointestinal s-au descris trei tipuri diferite de

reflexe, ele avand ca suport anatomic sistemul nervos enteric si
conexiunile sale cu sistemul vegetativ.
• (a) reflexe care apar in intregime in interiorul sistemului nervos
enteric - ele controleaza secretia gastrointestinala, peristaltismul,
contractiile de amestecare si altele;
• (b) reflexe de la intestin la ganglionii simpatici paravertebrali si de aici
inapoi la tractul gastrointestinal - ele transmit semnale la distanta de
intestin;
• (c) reflexe de la intestin la maduva spinarii sau la creier si de aici
inapoi la tubul digestiv.

Activitatea motorie si secretorie a tubului digestiv este controlata si prin

participarea unor hormoni, mare parte dintre ei fiind secretati local.
Cei mai importanti sunt discutati pe larg in capitolul privind hormonii
gastrointestinali.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

FUNCTIA MOTORIE A TRACTULUI DIGESTIV

CARACTERISTICILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE
MUSCULATURII GASTROINTESTINALE
• Structural: peretele tractului gastrointestinal este format din mai
multe straturi care, dinspre exterior spre interior, sunt:
• 1. seroasa;
• 2. subseroasa;
• 3. stratul muscular format din celule musculare netede, care
prezinta o componenta longitudinala, spre exterior si una
transversala, spre interior ;
• 4. submucoasa;
• 5. mucoasa care, in profunzime, prezinta un strat discontinuu si mai
slab reprezentat de muschi, strat care este denumit musculara
mucoasei digestive.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• Functia motorie a tractului digestiv este asigurata prin

participarea specifica a straturilor musculare existente si
structura peretelui.

• Functional: s-a constant ca musculatura neteda a tractului

digestiv se comporta ca un sincitiu, aceasta datorandu-se
particularitatilor morfologice si dispunerii spatiale a fibrelor
musculare. Fiecare fibra musculara neteda in parte are o
lungime de 200 - 500 um si un diametru de intre 2-10 um si
ele se dispun in manunchiuri de aproximativ 1000 de fibre
pararele.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• Intre fibrele musculare din acelasi manunchi exista jonctiuni gap care
permit deplasarea ionilor de la o celula la alta. Aceste jonctiuni opun deci
o rezistenta mica la transmiterea semnalului electric.
• Fiecare manunchi, fascicul de fibre musculare, este separat de urmatorul
prin tesut conjunctiv liber, dar totodata, fasciculele musculare fuzioneaza
intre ele in multe locuri astfel incat fiecare in parte constitute, de fapt o
"zala" a stratului muscular neted.

• Din acest motiv fiecare strat muscular functioneaza ca un sincitiu - adica,

atunci cand un stimul genereaza un potential de actiune intr-un loc al
masei musculare, el se va imprastia in toate directiile, iar distanta pe care
se deplaseaza depinde de excitabilitatea fibrei musculare.

• S-a observat, de asemenea, ca exista conexiuni intre stratul longitudinal si

cel circular astfel ca stimularea unuia dintre ele, uzual, are efect si asupra
celuilalt.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

INGESTIA ALIMENTELOR
• Digestia bucala reprezinta etapa buco-faringiano-esofagiana in care
alimentele introduse in gura sufera o serie de modificarile fizice
urmatoare:
• 1. prehensiunea - este actul constient prin care alimentele sunt
introduse in cavitatea bucala. Se realizeaza cu ajutorul buzelor,
limbii si incisivilor pentru alimentele solide si prin scurgere pentru
alimentele lichide. Este un mecanism la care participa reflexele
innascute si gesturile castigate, conditionate.
• 2. masticatia
• 3. secretia salivei si insalivatia alimentelor

Rezultatul final al digestiei bucale este formarea si pregatirea bolului

alimentar pentru a ajunge in stomac prin actul de deglutitie.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

MASTICATIA.
• Definifie Musculatura masticatiei
• Masticatia este un proces complex prin care particule foarte mici se
amesteca cu saliva.

• Masticatia este primul act motor voluntar digestiv care se realizeaza

cu participarea dintilor si a muschilor care asigura miscarile
mandibulei, buzelor, limbii si a obrajilor.

• Musculatura masticatorie este o musculatura striata organizata in

unitati motorii. Prin tonusul muschilor ridicatori ai mandibulei,
aceasta musculatura are rolul de a mentine cavitatea bucala
inchisa, cu arcadele dentare in raport ocluzal, pozitie considerata de
repaus.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Muschii masticatori sunt:

• 1) muschii mandibulari principali care asigura
dezvoltarea fortei necesare prelucrarii mecanice a
alimentelor;
• 2) muschii masticatori auxiliari (ai limbii sj orofaciali)
care asigura plasarea alimentelor intre arcadele
dentare si mentin saliva si alimentele in cavitatea
bucala.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Miscarile mandibulei sunt miscari de:

• coborare,
• ridicare,
• propulsie,
• retropulsie,
• lateratitate,
• circumductie.

Prin aceste miscari se realizeaza taierea, zdrobirea si

triturarea alimentelor, dar participa si la vorbire si fonatie.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Reflexul masticator
Reflexul masticator are mai multe etape:
• 1. Coborarea voluntara a mandibulei
- reprezinta primul moment al actului masticator

• 2. Ridicarea reflexa a mandibulei

• 3.???????????????????????????????????

• 4. stimularea activitatii secretorii a diverselor tipuri de glande

digestive;

• 5.stimularea receptorilor-gustativi si olfactivi.

 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

DEGLUTITIA
Definitie:

Deglutitia reprezinta un fenomen mecanic prin care bolul

alimentar format in cavitatea bucala este deplasat din gura
spre stomac.

Procesul se desfasoara in tret timpi si este constituit dintr-un

lant de reflexe care are loc de 500 - 1200 de ori pe zi.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Reflexul de deglutitie are ca substrat anatomic arcul reflex care este format
din:
• 1. campul receptor situat la baza limbii, palatului moale, stalpilor anteriori
amigdalieni si regiunii faringiene;

• 2. calea aferenta este reprezentata de ramuri ale glosofaringianului,

trigemenului si vagului;

• 3. centrul deglutitiei este situat in bulb in formatiunea reticulata si este

conectata cu centrii suptului, respiratiei si vorbirii;

• 4. caile eferente sunt ramuri motorii ale trigemenului, facialului,

glosofaringianului ,vagului si hipoglosului;

• 5. musculatura faringelui si esofagului este organul efector.

 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Musculatura implicata in deglutitie este:

• a) musculatura faringelui:
• este o musculatura striata de doua tipuri:
---extrinseca care ridica si inchide palatul moale si inchide
laringele;
--- intrinseca care este reprezentata de muschii constrictor
faringian superior, mijlociu si inferior
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• b. musculatura esofagului :
este striata si neteda si este dispusa in doua straturi:
----longitudinal la exterior
----circular la interior
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

In portiunile superioara si inferioara ale esofagului, musculatura prezinta o

dispozitie speciala, formand doua sfinctere:
1. sfincterul esofagian superior :
- care se intinde pe o zona de 2 - 4 cm.

- structural sfincterul este format din fibre musculare striate ale

muschiului constrictor inferior al faringelui si muschiul cricofaringian

- in stare de repaus sfincterul este contractat el se deschide sub

influenta undei peristaltice primare si permite deplasarea continutului
din faringe in esofag.

- acest sfincter are rolul de a preveni intrarea aerului in esofag.

 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

2. sfincterul esofagian inferior :

• este format din musculatura neteda circulara, ingrosata

• in stare de repaus sfincterul este contractat si se deschide cand in

portiunea esofagiana apare o presiune

• Sfincterul are rolul de a preveni refluxul gastroesofagian.

 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Reglarea masticatiei .
• Masticatia este un act reflex partial voluntar care se afla sub
controlul sistemului nervos si are la baza reflexe conditionate si
neconditionate.
• Durata procesului de masticatie este variabila de la individ la
individ,in medie fiind de 30 de secunde pentru fiecare bol
alimentar. Eficienta masticatiei depinde de suprafata de contact a
dintilor si de forta dezvoltata de muschii masticatori.
Rolurile masticatiei sunt:
• 1. prelucrarea mecanica a hranei;
• 2. insalivarea bololui alimentar;
• 3. pregatirea alimentelor pentru digestia chimica prin marirea
suprafetei lor de contact cu sucurile digestive;
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• lichidele baute in cantitate mica se acumuleaza deasupra

cardiei pana cand unda peristaltica primara ajunge sa
deschida cardia;

• in cazul ingerarii de lichide in cantitate mare, cardia ramane

deschisa, permitand ajungerea lichiduiui direct in stomac;

• alimentele solide si semisolide sunt deplasate lent, impreuna

cu unda peristaltica. Tranzitul esofagian al alimentelor este
faovorizat de secretia mucoasa existenta in esofag,secretie
care are si rol de lubrifiant
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Rolurile deglutitiei:
- asigura tranzitul alimentelor spre stomac;

- impiedica intoarcerea alimentelor din stomac in esofag, acest rol

fiind indeplinit de sfincterul cardial, in stare de repaus, presiunea
intragastrica este mai mare decat cea din torace si implicit din
esofag. Dar refluxul gastro-esofagian al alimentelor nu are loc
deoarece presiunea sfincterului este mai mare decat presiunea
gastrica si impiedica acest reflux, in schimb, in cazul ingurgitarii unei
cantitati mari de aer, creste mult presiunea in stomac, peste cea a
sfincterului. Din acest motiv, dupa o deglutitie in timpul careia se
relaxeaza sfincterul esofagian inferior, o parte din aerul ingurgitat
se elimina prin eructatie.
 
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Timpii deglutitiei
Deglutitia se desfasoara in trei timpi:
Timpul bucal
• - consta din modificarile dinamice care au ca rezultat
ingerarea bolului alimentar din gura in faringe;
• - are o durata de 0,2 ~ 0,3 secunde;
• - este realizat prin participarea muschilori interni si externi ai
limbii
• - acest timp se asociaza cu oprirea respiratiei si a masticafiei;
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

•  
• Timpul faringian
• - asigura deplasarea bolului alimentar dinspre cavitatea
bucala spre esofag. Deplasarea alimentelor este realizata
prin contractia muschilor faringieni;
• - are o durata de 0,1 secunde;
• - in cursul acestui timp se impiedica regurgitarea alimentelor
• => spre cavitatea bucala prin contractia muschiior limbii,
• => spre cavitatea nazala prin ridicarea palatului moale,
• => spre calea respiratorie prin ridicarea laringelui si plasarea
lui la adapostul epiglotei si al radacinii limbii si prin
apropierea corzilor vocale.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Timpul esofagian asigura transportul bolului alimentar spre stomac.

• Esofagul este un organ tubular muscular, cu lungimea de cca 25 cm.
• La nivelul musculaturii esofagiene exista mai multe tipuri de unde
peristaltice care sunt implicate in transportul alimentelor:
1. unde peristaltice primare
• - sunt initiate reflex, cand alimentele patrund in gura;
• - ele asigura deplasarea alimentelor din aproape in aproape dinspre
faringe spre stomac intr-un timp de 5 - 8 secunde.
2. unde peristaltice secundare
• - sunt initiate de catre alimentele stagnante local
3. unde peristaltice tertiare (antiperistaltice)
• - sunt contractii neregulate, rapide,locale, descrise mai ales la
varstnici;
• - ele apar in regiunea inferioara a esofagului si au o deplasare orala.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• Transportul bolului alimentar este diferit in functie de

consistenta si cantitatea de alimente:

• Contractile de foame sunt influentate si de anumite

modificari umorale, nu numai de cele nervoase: hipoglicemia
stimuleaza contractiile in timp ce hiperglicemia le inhiba;
acest efect este realizat probabil prin intermediul centrilor
hipotalamici.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Motilitatea postprandiala cuprinde urmatoarele tipuri de

miscari:
• - stocarea alimentelor in stomac;
• - amestecarea si propulsia alimentelor pana se formeaza
chimul gastric;
• - evacuarea lenta a continutului gastric in intestin.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Depozitarea alimentelor in stomac

Odata cu deglutitia, unda peristaltica primara determina:

- deschiderea sfincterului esofagian inferior,
- relaxarea fornixului si a corpului gastric
- inhibitia contractor de foame.

Acest reflex este denumit gastro-alimentar si are rolul de a:

• pregati stomacul pentru primirea hranei

• obtine o distensie semnificativa a volumului stomacului fara o

modificare semnificativa a presiunii intragastrice.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

• Depozitarea alimentelor in stomac

• Bolurile alimentare, dupa ce strabat cardia, aluneca de-a

lungul micii curburi si se acumuleaza in regiunea antrala in
ordinea venirii lor – cele mai recent sosite fiind mai aproape
de cardia. Pe masura ce hrana se acumuleaza in musculatura
peretilor apare o stare de tensiune care se datoreaza
destinderii si adaptarii stomacului la continut.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Amestecarea si propulsia alimentelor in stomac

• La cateva minute dupa umplerea stomacului apar contractii
cu rol de amestecare si mixare. Initial aceste contractii sunt
de intensitate mica si au o intensitate de 3 cicli/minut. Ele
incep in zona cardiei si avanseaza spre pilor favorizand
amestecarea straturilor de alimente cu secretia gastrica.

• Ulterior aceste contractii de intensitate mica se transforma in

contractii peristaltice mai ample. Ele cresc in viteza si forta pe
masura ce se apropie de pilor.Sub actiunea acestor unde o
parte din continutul antral se izbeste de sfincterul piloric
inchis si se reintoarce in zona proximala a antrului, fenomen
numit retropulsie. El favorizeaza amestecarea.
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

MOTILITATEA GASTRICA
GENERALITATI
• Etapa gastrointestinala a digestiei este una din principalele
etape ale digestiei, in cursul ei alimentele fiind supuse
actiunilor enzimatice si transformarilor mecanice care asigura
pregatirea chimului pentru digestie.

• Stomacul este un organ cavitar situat intre esofag si intestin in

care alimentele sunt depozitate, amestecate cu sucul gastric
si macinate pana ajung sub forma de chim ce se evacueaza
fracfionat in duoden.
FIZIOLOGIA DIGESTIEI
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Anatomic, stomacul prezinta trei regiuni importante:

• 1. fornixul ce reprezinta zona cu aer de deasupra cardiei;

• 2. corpul stomacului care are rol de depozitare. Acesta

impreuna cu fornixul formeaza portiunea verticala a
stomacului;

• 3. antrul care este portiunea orizontala a stomacului. El este

despartit de duoden prin sfincterul piloric care are un strat de
musculatura circulara bine dezvoltat.
FIZIOLOGIA DIGESTIEI
 FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Structural .peretele gastric prezinta urmatoarele straturi:

• - seroasa, reprezentata de peritoneu;

• - subseroasa, formata din tesut conjunctiv lax;

• - musculara, formata la acest nivel din trei straturi :

- fibre longitudinal dispuse la exterior,
- fibre circulare situate la mijloc
- fibre oblice localtzate in stratul cel mai profund.

• - submucoasa, formata tot din tesut conjunctiv lax ca si subseroasa;

• - mucoasa