Actul

transfuzional
 Componentele Sanguine Labile- principii

• Componentul potrivit-pacientului potrivit-la

momentul potrivit
• CSL pot reactiona intre ele sau cu alte
interventii pe pacient
• CSL pot include agregate celulare-deci
obligatoriu –truse de transfuzie cu filtru
• Debitul transfuziei-adaptat pacientului si
produsului
Diagrama proceselor critice in desfasurarea actului transfuzional
Etapa pretransfuzionala
Diagrama proceselor critice in desfasurarea actului transfuzional
Etapa pretransfuzionala si transfuzionala
Diagrama proceselor critice in desfasurarea actului transfuzional
Etapa transfuzionala si post-transfuzionala
 Principii administrare CSL
• Distributie nominala
• Orice eroare- oprire imediata
• CSL-administrate cu abord venos special
• CSL- trusa cu filtru
• Cu exceptia urgentelor vitale- se administreaza
in cursul programului de zi
• CSL administrate se mai pastreaza 72 de ore
dupa transfuzie
 Ultima verificare
• Esentiala pentru siguranta transfuziei.
• Se verifica inca odata toate datele, chiar daca
pacientul este cunoscut.
• Se implica pacientul in identificare.
• Se face ultimul control macroscopic al produsului.
• Se verifica data de expirare a componentului.
• Se face ultimul control al grupei ABO, Rh al pungii si
pacientului, pe cardul dublu, pentru fiecare
component administrat.
 Ultimul control
• Efectuat de asistenta de salon sub supravegherea
medicului prescriptor.
• Se efectueaza pentru orice component care contine
eritrocite.
• Nu se efectueaza pentru: plasma, concentrat
trombocitar, crioconcentrat, autotransfuzie.
• Se efectueaza: doar la patul bolnavului, chiar inaintea
transfuziei, de catre asistenta care va administra
transfuzia.
• Este contrasemnat de medicul prescriptor.
 PREGĂTIREA PACIENTULUI

PSIHICĂ
- Se informeaza şi explica pacientului, pas cu pas, procedura (scopul acesteia,
senzaţiile care pot să apară, riscurile transfuziei)
- Se verifica formă scrisă de consimţământ informat
- Se informeaza pacientul privind: senzaţia de frig, mâncărime, iritaţie, sau
alte simptome anormale care pot sa apara.
FIZICĂ
- Poziţia pacientului - decubit dorsal
- Se asigura intimitatea pacientului
- Să nu mănânce cu cel puţin 2 ore înainte sau după terminarea transfuziei
- Se alege locul pentru puncţia i.v. - se examinează calitatea şi starea venelor
- Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale
membrelor inferioare (posibilitate de trombozare)
 Pregatirea accesului venos

• Un acces venos prea mic-poate hemoliza hematiile din punga-

sunt mai fragile!
• Trebuie un acces venos rezervat pentru transfuzie!
• CSL nu trebuie sa vina in contact cu alte medicamente!
• In cazul folosirii pompelor intravenoase- incalzirea pompei si
produsului- sa nu deterioreze CSL
• CSL – se transfuzeaza cu microfiltru 170-260 microni, care sa
pastreze resturile de fibrina (trusa de transfuzat sange,
prevazuta cu filtru de microagregate si cu tub simplu sau inY)
 Recomandari
• Se clateste tubulatura cu SF (NaCl 0,9%), care sa ude
bine filtrul.
• Aparatul de transfuzie ar trebui schimbat cel putin
odata la 2-4 unitati de sange.
• In cazul transfuziei de trombocite dupa transfuzia de
eritrocite, sa se schimbe trusa deoarece trombocitele
vor adera la fibrina din filtru si il vor infunda.
• Plasma si derivatele (albumina si imunoglobulinele)
pot fi administrate fara dispozitiv cu filtru.
 Reguli de aur
• Pacientul corect identificat
• Cantitatea corecta
• Debitul corespunzator
• Starea pacientului evaluata continuu
• CSL potrivit, la momentul potrivit
 Startul transfuziei,
dupa ultimul control
• Se conecteaza tubulatura cu filtru perfect
umezita, pacientului cu cateter pentru a
asigura permeabilitatea.
• Se deschide trusa si se adapteaza, una la
punga de SF, si celalalta la CSL.
• Se asigura inca odata de identificarea
pacientului.
 Etapele montarii pungii de sange
• Se separa si se rupe protectia orificiului pe unde
se introduce trusa de transfuzie, evitand
contaminarea.
• Se introduce acul trusei in orificiul
corespunzator al pungii de sange, prin apasare
usoara cu un sfert de rotatie, in sensul acelor de
ceas ca sa poata fi scos in sens invers la sfarsit.
• Se abordeaza vena.
 Dupa ce a inceput transfuzia
• As. informeaza pacientul despre progresele transfuziei.
• Verifica: puls, TA, temperatura, starea de constienta,
inregistreaza in FO.
• Efectueaza proba biologica Oehlecker: primii 10-15 ml,
in debit rapid, dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi
pe minut.
• Se urmareste atent pacientul, daca nu apar semne de
incompatibilitate se repeta operatia.
• Se continua transfuzia la 20-30 picaturi/minut.
• Se aplica pe punga o eticheta cu ora de incepere.
 Monitorizare
• In primele 15 minute supravegheat continuu si
regulat.
• Se urmaresc semne de intoleranta la
transfuzie.
• Asistenta completeaza formularul de
transfuzie.
• Daca transfuzia nu se poate face imediat se
comunica la UTS.
 Reguli de baza
• Nu se introduc in punga alte solutii perfuzabile.
• Se inregistreza orice eveniment: febra, frison,
eruptie alergica.
• Se noteaza semnele vitale de baza inainte de
transfuzie: temperatura, puls, TA, respiratie,
saturatie de oxigen (daca e posibl).
• Ascultarea cordului la pacientii cu risc de
suprasarcina (varstnici, copii, adolescenti, cei cu
boli cardiovasculare).
 Monitorizare
Se incepe cu 30 minute inainte de transfuzie!
Atentie crescuta in primele 15 minute!
Dupa primele 15 minute:
• Reevaluarea pacientului si a semnelor vitale.
• Cresterea vitezei se face doar daca nu este nici o
reactie.
• Monitorizare la intervale de timp prestabilite.
• Evaluare la sfarsitul fiecarei unitati transfuzate.
 Atentie crescuta!
• Pot aparea alterari ale semnelor vitala in cazul
in care:
• Pacientii au supraincarcare circulatorie,
• Au avut reactii in antecedente,
• Au instabilitate psiho-emotionala.
 Pacientul este invitat sa coopereze
Sa anunte daca simte sau observa ceva deosebit:
• Eruptii, mancarimi
• Sentiment de excitabilitate
• Frisoane
• Dureri de spate
• Senzatie de rau
• Orice simptom deosebit
 La terminarea transfuziei
• Finalizarea procesului - in maxim 4 ore.
• Se clateste tubul cu SF.
• Se deconecteaza tubulatura.
• Se verifica semnele vitale imediat.
• Se verifica semnele vitale la 15-30 minute,
apoi din ora in ora pana la 6 ore post-
transfuzie.
 Durata optima de curgere a CSL

• CER- 1 ora si 30 minute

• CTS -20-30 minute
• Plasma- 20-45 minute
 Dupa transfuzie
• Se pastreaza 10-15 ml in punga de sange, 72
ore la frigider.
• Se pastreaza la fisa, cardul ABO.
• Documentele – FO / 1 exemplar.
• Documentele – in UTS / 1 exemplar.
 Eficacitatea transfuziei

• CER – se controleaza Hb la 24 ore

• CTS – numaratoare trombocite la 24 ore
• Plasma – se controleaza:TQ, AP, T coag.
 In caz de incident
• Opriti transfuzia!
• Pastrati linia IV !
• Masurati TA si Temperatura!
• Chemati medicul de garda!
• Completati fisa de declarare a incidentului!
 Recunoastere incident
• Febra
• Frison
• Urticarie, eruptii, mancarime, tumefiere
• Dispnee, dificultati respiratorii
• Hipotensiune sau hipertensiune
• Hematurie
• Sangerare difuza, petesii, purpura
• Dureri lombare spate, anxietate, dureri la injectarea IV
• Greata, varsaturi
• Cefalee
 Suspiciune accident transfuzional
• Stopare transfuzie
• Pastrare abord venos
• Anuntare medic prescriptor, reanimator
• Recoltare probe sange: tub sec, tub EDTA,
hemocultura
• Anuntare UTS
• Anuntare CTS
 NIVELE DE RESPONSABILITATE ÎN ASIGURAREA
SECURITĂŢII TRANSFUZIONALE

PRESCRIPTIE
INDICATIE

TRANSFUZIE
RECOLTARE SI
PROCESARE
RECRUTARE

TRACEBACK
LOOKBACK

MONITORIZARE
STOCARE
TESTARE
ELIGIBILITATE

COMPATI-
BILITATE
VERIFICARE

TEST
CS

DONATOR PRODUS RANDAMENT

PACIENT
TRANSFUZIONAL
CENTRUL DE TRANSF. SANGUINA TRANSPORT
SPITAL